Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-09-17 / nr. 8011

\ J Nr. 8011 Pentru reproducția ovinelor— luna septembrie un sezon activ sa fie Conform programului național de dezvoltare a zootehniei, pentru a folosi din plin posibilitățile existente in județul nostru se impune intensificarea acțiunilor privind dezvoltarea creșterii oilor în scopul sporirii substanțiale și, în același timp, al îmbunătățirii calitative a producției de carne și de lină. Se poate spune că unele din aceste măsuri au și fost luate. Astfel, pentru toamna acestui an sînt prevăzute a se însămînța în sectorul cooperatist artificial peste 110 000 de oi și mioare cu material seminal refrigerat și circa 30 000 capete cu seminal congelat (sub material formă de pastile) provenit de la reproducători cu înalte însușiri zootehnice. Ținind seama că anul trecut unele cooperative agricole au avut rezultate bune în ceea ce privește numărul de miei obținuți prin fătări (C.A.P. Schela — 110 la sută, C.A.P. Piscu 103 la sută), în timp ce ce altele n-au realizat numărul de miei planificați (C.A.P. Oancea — 80 la sută), C.A.P. Foltești — 85 la sută, C.A.P. Stoicani — 78 la sută etc) se cuvine a se trece în toate unitățile care dețin effective de oi la organizarea judicioasă a reproducției la această specie. Atenția trebuie îndreptată mai întîi asupra asigurării reproducătorilor necesari și înlocuirii reformelor (oi și berbeci), avîndu-se totodată în vedere realizarea în întregime a efectivului planificat. Spre deosebire de anul trecut, în această toamnă s-au procurat de aproape două ori mai mulți reproducători, 600 berbeci din rasa Merinos cu o talie mai mare în scopul creșterii greutății corporale la descendenți. Merită amintit și faptul că, în vederea sporirii producției de lună, un rol important îl vor avea centrului județean de berbecii reproducție și selecția animalelor de la care s-au obținut o producție medie de 10,5 kg. lună. Pentru reușita acțiunii s-a organizat controlul materialului seminal la fiecare berbec în parte, eliminîndu-se cei necorespunzători. In continuare, medicii veterinari de circumscripție vor trebui să examineze berbecii reproducători pentru orhiepididimită atît la C.A.P.-uri cît și la membrii cooperatori. Un aspect important în organizarea reproducției în acest an îl constituie furajarea oilor și berbecilor. In primăvară s-au înregistrat mortalități la miei intr-un număr destul de ridicat in multe cooperative agricole (de exemplu la C.A.P.-urile din Scînteiești, Nămoloasa Sat, Tg. Bujor, Bălăbănești, Țepu etc) din cauză că oile mame, subnutrite, nu aveau capacitatea de alăptare corespunzătoare și necesară creșterii în condiții normale a tineretului ovin în primele săptămîni. Pentru a evita repetarea acestei situații nefavorabile pentru economia unităților, va trebui să se asigure în această perioadă cie 400—500 grame concentrate zilnic pentru berbeci și să se aplice fortajul de 10—15 zile printr-o hrănire specială a oilor în vederea pregătirii intrării masive în călduri. Nu trebuie, de asemenea, neglijată problema foarte importantă de altfel a înțărcării oilor, renunțîndu-se la ideea că monta se face numai toamna tîrziu. Obținerea mieilor timpurii prezintă avantajul că aceștia se pot îngrășa în tot timpul anului, valorificîndu-se mai bine spațiul de creștere și posibilitățile de furajare. Experiența unor cooperative fruntașe în creșterea animalelor, cum ar fi spre exemplu C.A.P. Schela care obține miei încă din lunile decembrie și ianuarie, demonstrează că acest lucru este pe deplin posibil. Legat de acest aspect al acțiunii întreprinse se constată că deși însămînțările artificiale au început de mai bine de zece zile, în multe unități (C.A.P.-urile Fundeni, Șerbănești, Foltești, Drăgușeni, Slivna, Tălpigi, Suhurlui și altele) nu s-au luat încă măsuri de înțărcare a oilor. Se impune în mod cu totul deosebit ca în unitățile în care se va utiliza material seminal congelat în vederea obținerii de metiși cu rasele specializate pentru producția de carne (Lincoln și Suffolk) cum sunt C.A.P-urile din Băleni, Berești, Cavadinești, Blînzi, Corod, Cerțești, Oancea, Braniștea, Piscu, T. Vladimirescu, etc. înțărcarea să se facă cu cel puțin trei săptămîni înainte de primirea conteinerelor cu pastile. O problemă foarte importantă, neglijată în anii precedenți și asupra căreia trebuie să se îndrepte atenția specialiștilor este modul de depistare a oilor în călduri și menținerea berbecilor intr-o stare de întreținere excepțională. Insămînțarea și reînsămînțarea oilor va trebui să se facă pe standuri rotative care ușurează foarte mult această operațiune, verificîndu-se în mod obligatoriu la 16—17 zile eventualele întoarceri pentru a se evita menținerea în efectiv a oilor sterpe. Fiind o acțiune tehnică de finețe, lucrarea se cere executată personal de șeful de fermă ajutat de operatorul de la P.I.A. Prin respectarea riguroasă a indicațiilor tehnice primite, asigurarea celor mai condiții de desfășurare a bune reproducției la ovine, cooperativele agricole vor reuși să treacă la înfăptuirea unui deziderat major al zootehniei în etapa actuală : obținerea unor efective de animale sănătoase, cu însușiri productive superioare. Ing. CORNEL RADU director al Centrului județean de reproducție și selecție a animalelor — Galați. Sala cisternelor de la secția de industrializare a băuturilor alcoolice din Galați. \ VÍSIS NÖÜS „Naționalul“ ieșean. In turneu la Galați Oaspeți în fiecme stagiune ai publicului spectator din Galați, actorii Teatrului national „V. Alecsandri“ din Iași poposesc din nou în municipiul nostru, urmînd sa prezinte pe scena Casei de cultură a sindicatelor, duminică 20 septembrie a.c., două reprezentatii cu comedia în cinci acte „fartuite" de Moliere .Din distribuție fac parte artiștii emeriti Anny Braesky și Stefan Dăncinescu, Sorin Lepa, Virginia Carabin-Baiciu, Boris Olinescu, Carmen Barbu, Valentin Ionescu, Cornel Constantin, Valeriu Bobu, Antoneta Glodeanu și alții- Spectacolul cu comedia lui Moliere este realizat în direcția de scenă a Marielei Sadova ; cadrul scenografic și costumele poartă semnătura Margăr Ene. Reîntîlnirea cu actorii ieșeni sperăm să constituie și de data aceasta o revedere artistică plăcută. Interiorul noii farmacii deschisă in cartierul Țiglina III. FOTO : G. BERCOV In accepția telefoanelor publice, pelerinaj înseamnă — alergătură. E un maraton original, cu rădăcini în urgentarea rezolvării unei probleme personale sau de serviciu, precum și în unele „deranjamente" de activitate a unor electromecanici de întreținere. Pentru exactitatea notei noastre, vom face o precizare în timp și în spațiu .Am întreprins un raid în ziua de 14 septembrie a.c., minați nu numai de o datorie profesională, dar și de numeroasele „incidente" întâlnite pe traseul microraioanelor 16, 17, 19, Țiglina I, Țiglina II, Mazepa, Bulevardul Republicii. Am supus verificării funcționalității 48 de telefoane publice și am constatat că 50 la sută dintre ele sînt defecte — unele fiind blocate, altele nereținînd fișa (sau „înghițind-o"), altele netransmițînd tonul, deși rețineau fișa. Cele mai multe telefoane defecte am întîlnit în sectorul trei, sector care se află sub supravegherea tovarășului Gheorghe Gali. Este vorba de un număr de 14 telefoane publice, avînd prioritate la defecțiune cele din microraioanele 16, 17, 19 și Țiglina II. De fapt, aceste microraioane și cartiere sînt dotate cu cele mai puține rele șifoane, iar cînd și aceste se defectează, fie și numai pe jumătate, cetățenii sînt nevoiți să fac exerciții de alergări , trasee lungi. Un exemp grăitor este tovarășul Fenic Victor (Bl. B 4, ap. 5, microraion 17), pe care l-am întîlnit din întîmplare în microraionul 17 și apoi, după un interval de timp și de alergătură, în Țiglina 1, la oficiul P.T.T.R., unde, în sfîrșit, pusese capăt „pelerinajului" nedorit. Desigur, ni se va argu „Pelerinaj la telefoanele publice N O T Ä menta că între posturile telefonice publice distanta este foarte mare, că un singur om, pe jos sau cu bicicleta nu poate fi mereu prezent la locurile cu pricina. Totuși, aceste distanțe pot fi parcurse, din moment ce noi am „vizitat" un număr de aproximativ 50 de telefoane (cum cui-ar reveni — potrivit unui calcul sumar — unui lucrător de întreținere). Dacă munca de verificare s-ar face cu mai multă conștiinciozitate, aparatele defecte s-ar afla în minoritate și atunci reparațiile nu ar mai lua mult timp, întregul sector fiind acoperit în fiecare zi, nu o dată, ci chiar de două ori, între orele 7 — 15, cît durează programul. Se cere însă și din partea publicului o mai mare atenție în utilizarea telefoanelor publice. Introducerea unor monede necorespunzătoare sau a unor false monede duce la blocări repetate și, efectiv, la scoaterea aparatului din uz. Păstrarea bunului obștesc este o datorie a fiecărui cetățean și este dovada primă a civilizației. Sunt de neiertat unele acte de vandalism, ca acelea de a strica voit un telefon pentru a-ți însuși caseta cu monede, de a sustrage aparatul (cazul blocului B1, scara 2, din microraionul 16, unde s-a montat din această cauză un al doilea telefon public) sau de a deteriora cabinele telefonice (cazul cabinei telefonice din preajma falezei, căreia, dintr-un act de „caritate", i-a fost smulsă ușa). Deci, mai multă înțelegere pentru soarta telefoanelor publice, atît din partea celor care se îngrijesc de întreținerea lor cît și din partea acelora care le folosesc. T. MARIAN Zilele anotimpului rece bat în ușă cu insistență. Ca niște buni gospodari, ne gîndim dacă vom avea în decursul acestei toamne, și mai ales la iarnă, cantități suficiente de legume și fructe, care să satisfacă cerințele consumului populației Ne referim îndeosebi la legumele și fructele care se pretează la conservare sau insilozare. Pentru a elucida această problemă la ordinea zilei, am discutat cu directorul Direcției comerciale județene tov. Gheorghe Cîndescu și cu directorul I.S.F.-ului, tov. Vasile Trușcă, întreprinzînd totodată un raid prin depozitele orașului împreună cu directorul adjunct al C.S.F. Galați tov. Marin Bălan. Ceea ce ne bucură și dorim să aducem la cunoștința publicului consumator este faptul că, în ciuda calamităților care ne-au bîntuit țara și respectiv județul, cămara orașului Galați nu va avea de suferit. Aceasta datorită măsurilor luate de organele județene de partid și de stat și datorită muncii susținute a lucrătorilor ogoarelor care au depus eforturi pentru a obține recolte bogate. Numai în perioada 1 octombrie — 15 noiembrie a c. se vor unităților de desfacere și livra se vor însilora 5 580 tone legume și 1 680 tone fructe. Pentru aprovizionarea de toamnăiarnă vom avea din belșug tomate, ceapă (unde se observă deja o depășire substanțială, care de altfel va continua — de la 1 300 tone la tone), varză, rădăcinoase 1 400 și alte diverse legume, iar referitor la fructe, cu predilecție mere, pentru că acestea sînt cele mai rezistente. Totodată cantitățile de cartofi vor fi și ele îndestulătoare. Am găsit la depozitul central circa un vagon de cartofi de cea mai bună calitate, ambalați în saci-plasă și avînd ca expeditor C.A.P. Tudor Vladimirescu. Exemplul vladimireștenilor ar putea fi urmat și de celelalte cooperative agricole de producție cultivatoare de cartofi. La depozitul central, sînt pregătite bordeiele și cele 320 gropi destinate însilozării. Acestea sînt dezinfectate, așteptîndu-și doar „locatarii". C.F.-ul mai dispune și de alte spații închise ca : beciuri, subsoluri, pe care le va folosi în zilele geroase ale iernii. Pentru că orașul are gospodine harnice, care se îngrijesc cu atenție de propriile lor cămări, s-au luat măsuri ca nu peste mult timp să se deschidă centre de aprovizionare la domiciliu și anume: în piața centrală, în cartierele Țiglina I, Țiglina III, Bădălan. Tot pentru intensificarea aprovizionării populației se vor organiza tonete pentru desfacerea legumelor și fructelor preambalate, în perioada 1 noiembrie — 31 decembrie a.c. Un loc important în pregătirea pentru iarnă îl ocupă și semiindustrializarea măsurilor luate orașul Datorită va dispune de 920 tone Galați murături, cantitate care in scurt timp va fi realizată. Vom putea cumpăra la iarnă din unitățile de desfacere a legumelor și fructelor cantități suficiente de varză murată, traveți murați, gogonele, castasole verde la sare, ardei iuți și ardei gras la sare, roșii în bulion, pastă de tomate și bulion. Pentru aceste ultime două produse C.L.F.-ul dispune de o modestă fabrică, care din acest an lucrează din plin. Lăzile roșii așteaptă la depozitul central să ia calea semiindustrializării și să se transforme în pastă de tomate și bulion. Se vor produce pînă la 20 octombrie a.c. mai mult de 90 tone bulion. Vom mai putea cumpăra apoi de la leași unități de desfacere acelegumelor și fructelor o serie de compoturi și dulcețuri, preferate fiind cele de vișine, cireșe, caise, gutui și prune. In ziua de Î0 septembrie a.c. se ajunsese la o cantitate de 17,2 tone compot de vișine, 6,7 tone compot de cireșe, 1,9 tone compot de caise, 1,8 tone compot de prune (se va continua conservarea) și 1,9 tone dulceață de caise. Micii locuitori ai Galațiului nu vor duce deci lipsă de dulciuri hrănitoare pe timp de iarnă. De altfel, în scopul spirijinirii producției secției de se va urmări semiindustrializare în continuare acțiunea de preluare de la întreprinderile producătoare conservelor de legume și frucate. Printre măsurile de urgentare a activității globale de aprovizionare pe perioada toamnă-iarnă se numără și intensificarea aprovizionării direct de pe tarlalele C.A.P.-urilor și I.A.S.-urilor furnizoare. Pentru aceasta se va pune la dispoziție întregul parc auto al I.L.F.-ului și Trustului zonal I.A.S. și se vor încheia contracte cu I.T.A. și alte unități care dispun de mijloace de transport.. Aruncînd o privire retrospectivă asupra tuturor pregătirilor care se fac pentru intîmpinarea iernii, putem trage concluzia că orașul Galati se va bucura de avantajele unei cămări bine aprovizionate. Redacția ziarului nostru va urmări Îndeaproape felul cum se vor înfăptui măsurile stabilite în vederea asigurării unei bune aprovizionări a populației. MARIANA TRUȘCĂ Cămara orașului se aprovizionează pentru iarnă Pag. a 3-a Ecourile Stupcăi... (Urmare din pag. I) norilor care nu întotdeauna se face simțită la nivelul cerințelor. De asemenea mai sunt unele probleme de dicțiune, de claritate a pronunției care pot fi puse la punct cu puțin efort. In programul concertului nr. 3 de duminică dimineața intrat corul mixt al Căminului a cultural Nămoloasa. Nămoloșenii erau îmbrăcați în splendide costume populare, care la ridicarea cortinei au stîrnit aplauze Corul din Nămoloasa s-a întrecut pe sine. O adevărată familie de circa 90 de persoane alcătuită din țărani cooperatori, medici, învățători și profesori, tractoriști și electricieni etc, toti fii ai satului, au făcut o impresie remarcabilă publicului spectator care i-a răsplătit din plin cu aplauze. Orientîndu-se asupra unui repertoriu divers și concludent pentru capacitățile artistice interpretative ale corului său, profesorul Florică Dumitrache a condus cu competență și dăruire întregul program alcătuit din piese de Ciprian Porumbescu, I. Brătianu, Fr. Schubert, Gh. Danga, Mircea Neagu, I. D. Chirescu etc. Nouăzeci de voci, majoritatea tinere, au făcut din dificila piesă „Brîul amestecat" lui P. Vlaiculescu, un veritabil act de măiestrie. Bine dozat ca intensitate, cu un volum sonor remarcabil, dicțiunea clară și mai ales sentiment de dăruire puternicul sinceră sînt tot atîtea caracteristici care au însoțit recitalul artiștilor din Nămoloasa. Un cor vechi, cu tradiție care poate fi un minunat exemplu de corectitudine, dragoste, pentru arta românească, coeziune și spirit colectiv pentru orice altă formație din județ. In sfîrșit, la orele 20, duminică cortina s-a deschis pentru cea de-a treia formație gălățeană: corul mixt al Casei de cultură a sindicatelor, dirijat de Nicolae Meiroșu. Intr-o tinută scenică impecabilă, ca de altfel toti reprezentanții noștri, coriștii casei de cultură își încep programul cu cîntecul „Pe-al nostru steag" de Ciripan Porumbescu. De la primele acorduri se degajă o forță bine stăpînită, un temperament clocotitor care își face loc cu luciditate și măiestrie în formele de loc rigide ale rafinamentului artistic, ala dozării clare a materialului sonor, fără sau fisuri. Dirijorul asperității „jonglat" pur și simplu cu calitățile vocal-interpretative ale celor ce ascultau de mișcările mîinilor lui, făurind o broderie sonoră de eroic și romantic, de forță și gingășie, suavitate, încadrată toată, această creație, într-o perfectă disciplină melodico-ritmică. Incluzând în repertoriul său melodii de Purcell sau Mendelssohn Bartholdy și mai dîndu-le un veritabil fior ales de autenticitate, de originalitate, ca de altfel și cu celelalte piese interpretate, corul Casei de cultură ne face dovada artor reale și remarcabile calități pa care le vrem tot mai prospere. ...Am plecat din vechea cetate de scaun a Moldovei mai bogați spiritual. Ne-am umplut inimile de bucurie și plăcere pentru straiele minunate și moderne pe care le-a îmbrăcat străvechea așezare de glorie. De asemenea, plină am plecat mîndri și satisfăcuți pentru nivelul și ținuta artistică la care s-au prezentat reprezentanții noștri. Ținând cont că, în același timp, alte formații artistice, de alte genuri ne-au reprezentat la festivalul folcloric, de la Tulcea, al orașelor de la Dunăre, credem că n-ar fi lipsit de sens un spectacol festiv pe care toți artiștii amatori ce ne-au reprezentat în cele două confruntări, să-l ofere celor ce, rămași acasă, și-au îndreptat gîndul spre ei,e-au urat succes, stăpînindu-le emoțiile cu calde îmbărbătări. CAVALERII TRISTELOR RESTANTE Sînt studenți care nu s-au prea bucurat de vacanta mare pentru simplul motiv că înainte si aștepta un septembrie plin de posibile coșmaruri i- am numit, așadar, pe restanțieri, cavalerii tristelor „boabe" sau „cuie” din Acum, zilele acestea, ei toamnă, în plină fierbere. O altfel sînt de fierbere decît cea din trecutele sesiuni de examene... Perioada afectată restanțelor se încheie curînd: la Institutul politehnic pe 18 septembrie, iar la cel pedagogic pe 21 septembrie. Cu zile înaintea împlinirii cîteva tor termene ne-am permis acestadiscreția de a privi în cîteva fișe de examen, rugîndu-i în același timp pe cîțiva tovarăși decani să ne împărtășească unele impresii proprii despre amintita categorie de studenți. In majoritate, cei prezenți acum în sălile de examinare au trăit bucuria promovării, savurînd satisfacțiile acestei mini-vacanțe care le-a mai rămas pînă la începutul cursurilor. Tovarășul decan Vladimir Olaru, decanul Facultății de știinte naturale de la Institutul pedagogic, confirmă acest lucru oferindu-ne exemple de studenți care cîteva la Fiziologia plantelor (anul al II- lea) la Agrofitotehniecelași an) ori la Chimie genearală (anul I) au obținut note bune și foarte bune. Tovarășul conf. dr. Dumitru Bogatu, decanul Facultății de industrii alimentare și tehnica pescuitului de la Institutul politehnic, consideră, de asemenea, că pînă în prezent restanțierii s-au prezentat în mod satisfăcător. Susținem afirmația dînsului prin cîteva cifre statistice: pînă la 14 septembrie, la ingineri, pe întreaga facultate, din 210 examene student susținute au fost promovate 194 ; la subingineri, același Indicator se prezintă astfel: din 36 examene/student susținute au fost promovate 28. Și o remarcă: deși perioada afectată restantelor se apropie de sfîrșit, cu patru zile înaintea acestei date, la facultatea de industrii alimentare și tehnica pescuitului nu fuseseră susținute nici jumătate din numărul acestora. Programarea în ultimele zile permise a unei șarje impresionante de examene rezidăoare din cultivarea (Încă...) a cunoscutului obicei studențesc de pregătire exclusiv în sesiune ? Am întîlnit și cazuri de studenți care și-au amînat cu bună știință un examen-două în speranța obținerii unui calificativ foarte bun. Sau chiar tineri care au repetat examenul din aceleași considerente, dependente și acestea de anumite condiții necesare obținerii unor drepturi (burse, de regulă). Oare fenomenul mai supraviețuia dacă n-ar fi fost bursa la mijloc ? Nu lipsesc dintre restantieri nici studenții care s-au prezentat în fața examinatorului la fel de... nepregătiți ca la precedenta încercare. Să fie vara de vină ? Sau poate plasa, bulevardul, cafenelele ? Pentru unii dintre ei, repetarea anului va fi iminentă. Rămîne însă de Văzut în ce măsură trista experiență va folosi în viitor, cît de mult au învățat respectivii din cele întîmplate. Găsim oportun ca de acești studenți, în dezacord cu actualele cerințe universitare (și nu numai de aceștia!) să se ocupe mai mult Asociația studenților, profesorii îndrumători, organizația de partid. Cu caracter de excepție am întîlnit și cazuri de fraudă la examen. Discreditata metodă de „furare a căciulii" — copiatul — a fost practicată fără succes de trei oameni în toată firea cu pretenții de viitori Ingineri. Incidentul s-a petrecut la examenul de fizică (anul al II-lea facultatea I.A.T.P.) iar cei în cauză sînt Neculai Bria, Petre Stancanu și Felicia Sobotici. Consecințele ? Primul a fost exmatriculat, iar ceilalți doi — declarați repetenți. Se știe că restanțele sînt urmate de reexaminări, care în anii trecuți au fost uneori prea multe și cam din inimă acordate. Credem că înlesnirea trebuie să vizeze doar cazurile speciale ; neapărat, se impune o maximă chibzuință în manevrarea acestui drept. De altfel, din discuțiile cu amintitele conduceri de facultăți am fost informați că, mai mult decit oricînd, în acest an, reexaminările vor fi aprobate numai în conformitate cu instrucțiunile Ministerului Invățămîntului și regulamentele în vigoare. Oricum, promovarea de formă, în al doisprezecelea ceas, a unui examen nu poate însemna și o temeinică pregătire in facultate , respectiv nu-l recomandă gestul pe studentul în cauză drept un tînăr hotărît să muncească cu seriozitate și pasiune pentru asimilarea temeinică a profesiei. Studenții împart examenele în fel și chip, după o seamă de criterii proprii numai lor. Nouă ne-a atras atenția o anume categorie de examene , cele cu foarte mulți restanțieri. La Facultatea de filologie a Institutului pedagogic, de pildă, s-au înregistrat 51 de restanțieri la examenul de Istoria literaturii române anul 1 (lector Constantin Ciuchindel) și 38 la cel de Limba română contemporană, anul al II-lea (lector Gheorghe Moldoveanul. Incercînd a înțelege semnificația acestor cifre, nu putem contesta, firește, calificativele acordate de respectivele cadre didactice, nici insuficienta cunoștințelor pe care le posedă studenții în culpă. Ne vom întreba dacă rezultatele ca atare numai nu reflectă cumva și activitatea de peste an a profesorului în cauză, calitatea cursului pe care îl predă. Asemenea rezultate ar trebui să determine necesare momente de adîncă meditație pentru respectivele cadre didactice, pentru conducerea institutului. Peste puține zile, statisticile vor fixa cu precizie locul restanțelor în viața fiecărei facultăți. Oricum, de cînd aceste examene au încetat a se constitui într-o sesiune mală a anului universitar norse observă cu pregnanță un interes sporit din partea studenților pentru sesiunile propriuzise de examene, din iarnă și vară, fapt care conduce spre vizibila îmbunătățire a procesului de învățămînt. Poate că mulți restanțieri vor învăța ceva (sau vor fi ajutați să învețe) din emoționanta lor experiență de toamnă, hotărîndu-se în sfîrșit să studieze ritmic, aprofundat, fără a recurge la... prelungiri în sezonul strugurilor. Dar pentru a ne convinge de trăinicia învățămintelor trebuie să așteptăm sesiunile viitoare. DAN PLAEȘU în clase noi O dată cu începerea lent, o sală pentru lșbo, anului școlar 1970—71, rator și o cameră pecopiii din satul Ungu tru pionieri. Clasele reni, comuna Munteni sînt dotate cu mobilier învata în clase noi. , , , . Cu fonduri de la stat, 2011' '^oratorul înzeiprin munca patriotică a trat cu diferite materiasătenilor s-au construit le, astfel că sunt create două săli de clasă la condiții optime pentru localul de școală exil- învățătură.