Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)
1970-09-18 / nr. 8012
Nr. 8012 ; COCENII — o mare sursă de furaje . Profilată pe îngrășarea și livrarea a câte 1 500 taurine anual (efectivul care se furajează într-un an este cu mult mai mare) și exploatarea a 100 de vaci cu lapte, terma nr. 2 Foltești, din cadrul I.A.S. Brateș, este o mare consumatoare de furaje. Astfel, pentru a ne putea ridica la nivelul sarcinilor trasate de partid, privind creșterea continuă a efectivelor de animale și îndeosebi a producțiilor acestora pe zi furajată ,s-a impus luarea unor eficiente măsuri tehnico-organizatorice menite să ducă la realizarea unor parametri productivi și economici cît mai ridicați. Una din aceste măsuri, de care ne vom ocupa în cele ce urmează, este organizarea și asigurarea bazei furajere, întrucît în afara necesarului de consum, de la recoltă la recoltă, trebuie creată și o substanțială rezervă. Ferma pe care o conduc dispune de o suprafață de 674 ha teren arabil, care este cultivat cu: 260 ha lucernă, 306 ha cu porumb boabe și 108 ha cu porumb siloz. De pe suprafețele amintite noi trebuie să realizăm, de pe fiecare hectar cîte 50 tone de lucernă verde, 5 000 kg porumb boabe stas și circa 10 000 kg porumbeiloz. Cum însă pămîntul este lucrat de fermă, și în condițiile acestea asigurăm bună fertilizare cu îngrășăminte minerale și organice, producțiile planificate sunt substanțial depășite. Cu toate acestea, furajele rezultate de pe suprafețele amintite nu ar satisface necesarul de grosiere dacă nu am acorda o deosebită atenție însilozării cocenilor rezultați de pe cele 306 ha cultivate cu porumb boabe ,cît și a unor importante cantități de coceni pe care-i procurăm de la alte ferme ale întreprinderii. Pentru a obține din coceni un furaj bun, care să fie cît mai bine consumat de animale folosim următoarea tehnică de însilozare, cu rezultate, am putea spune, excepționale : începem recoltatul porumbului cînd știuleții au umiditatea de 20 — 25 la sută Recoltatul îl facem mecanic cu combina CT 2R, care și toacă cocenii. Fiecare combină este deservită de patru remorci cu care se transportă tocătura la locul de însilozare sau știuleții de porumb la locul unde se depănușează. Recoltatul cocenilor, în condițiile cînd porumbul este cules manual, se poate face și cu combina CSU — pe două rînduri — sau se pot tăia manual și transporta la locul de însilozare, unde sunt tocați cu tocătoarea T.M.S.-6 sau cu oricare tocătoare care să-i taie sub dimensiunea de cinci centimetri. Ca să se obțină un siloz de bună calitate din tocătura de coceni, trebuie executate trei operațiuni și anume: umectarea, tratarea și tasarea. Umectarea, se face cu apă, folosind un furtun lung, pe măsură silozului, cuplat la o sursă de apă. Se administrează o cantitate de apă echivalentă cu 65 — 70 la sută din cantitatea de substanță uscată. Apa se adaugă în raport cu umiditatea cocenilor la recoltare, între 300—1 000 litri apă. Practic, stadiul umidității se controlează băgînd mina în masa silozului; trebuie să-l găsim umed, însă să nu se scurgă apă din tocătură cînd o strîngem în mină. Tratarea cocenilor în vederea însilozării se face cu soluție de melasă 2 pînă la 5 la sută, pe care o administrăm cu ajutorul unei cisterne purtată de tractor. Melasarea se poate realiza concomitent cu umectarea. Din experiența fermelor I.A.S. dizolvînd melasa în apă. In aceeași soluție se mai adaugă și unu la sută sare. Pentru a realiza o fermentație lactică cît mai bună, la 10 tone de coceni tocați se adaugă, tot în soluția de stropit, o doză (care vine în sticlă), de lactobacteria. Preparatul se poate dilua și într-un butoi, unde se amestecă bine cu apă și melasă, după care se stropesc straturile de coceni tocați cu soluția rezultată, folosindu-se stropitorile obișnuite. Cel de al treilea factor, care trebuie avut grijă să de se realizeze în cele mai bune condițiuni este tasarea. Dacă silozul nu este bine tasat, putem avea o fermentație nedorită și astfel se distruge întreaga cantitate de nutreț. La noi tasarea se realizează cu tractorul S 650 cu șenile, care în permanență circulă pe suprafața silozului. Deși au o mare cantitate de celuloză, din care cauză digerați mai greu, cocenii sunt de porumb, dacă sunt bine conservați și folosiți corect în rații, au o valoare nutritivă bună, ei putînd substitui pînă la 50 la sută din rația de fîn. Producția de 4 000 kg coceni, care se poate obține în medie pe fiecare ha cultivat cu porumb pentru boabe, conține 1 460 unități nutritive și 72 kg proteină digestibilă, fiind egală, în U.N., cu valoarea a circa 3 000 kg de fîn. Insilozarea cocenilor se poate face în mai multe feluri și anume: în gropi săpate în pămînt , în celule betonate în pămînt sau la suprafață și pe teren plan, între două șiri de paie apropiate între ele. Noi facem silozul de coceni pe pămînt plan, fără nici o amenajare. Ne fixăm cantitatea pe care trebuie s-o însilozăm, ținem seama de înălțimea silozului, care la vîrf atinge 12 — 15 m și, în funcție de aceste elemente, trasăm suprafața silozului pe care o marcăm cu ajutorul unor țăruși. Pe această suprafață remorcile basculează tocătura de coceni, care este umectată, tratată și tasată, după cum am arătat mai sus. Acțiunea continuă astfel pînă se însilozează întreaga cantitate de coceni, adică pînă cînd ne asigurăm tot necesarul de astfel de furaje, peste 3 000 tone. In felul acesta procedăm din 1967, cînd a luat ființă ferma Foltești, specializată pe îngrășarea taurinelor și rezultatele sunt dintre cele mai bune. In prezent dispunem de o rezervă de furaje, din producția anului 1969 de peste 1 000 tone. In timpul verii, cînd, din cauza condițiilor atmosferice, nu se putea recolta și administra animalelor masă verde furajarea am făcut-o cu siloz, care era consumat cu aceeași plăcere ca și iarna și cu rezultate normale în îngrășare. Intrucît avem toate condițiile necesare ,ne propunem ca în această toamnă să însilozăm, cu toate rezervele pe care le mai avem, cantități sporite de coceni cu care, în afara asigurării necesarului fermei să putem ajuta cu nutrețuri, dacă va fi nevoie și vom fi solicitați, și alte unități agricole care nu au posibilitățile pe care le avem noi. Ing. PETRE ANCUȚA șeful fermei nr. 2 Foltești, I.A.S. Brateș VfÄf Ä ■ » Ö U Ä ILIE TANASACHE Litereți românești asistă mai bine de două decenii la o amplă încercare de cristalizare a epocii ce a hotărnicit ultima conflagrație mondială. Poeți, prozatori și dramaturgi au cercetat, cu mijloace specifice, destine semnificative, aureolate de gloria supremă, au investigat cu perseverență evenimentele triste pe care le-au înfruntat milioane și milioane de oameni. Autorii literaturii de război se definesc, in genere, drept martori oculari ai faptelor pe care le evocă, este și cazul lui Nie Tănăsache, care mărturisește in ultima sa carte : »Jocurile, candorile, visurile, au gustat prea devreme din fructul aspru al vieții, vîrstele s-au amestecat înaintea sorocului biologic". Din acest prag, al experiențelor proprii, leagă autorul firul rememorărilor ; aparent povestirile sale ne apar ca un conglomerat de reportaje istorice, copleșite de rezonanțele, neexprimate, ale prezentului. Uie Tănăsache este insă, in primul rind, un gazetar: el nu crede mai mult în imaginație decit în limpezimea faptului concret de viață. De aceea, s-a apropiat de trecutele sale amintiri din război doar cu sentimentul simplu al regăsirii copilăriei, tulburate de urgie și moarte. Iată de ce volumul de față se adresează, deopotrivă vîrstelor de început și generației care primește acum harurile maturității. g.1 : „Ziua a început la Ia șirul de volume de povestiri pe care Uie Tănăsache te-a elaborat pînă in prezent, „Ziua a început la amiază" se distinge printr-o consistență ce ține mai curind de evoluția scriitoricească a autorului, decit de tematica abordată, întocmai ca în vechea proză ardelenească, povestirile compun un univers bine delimitat in timp și in spațiu. Cu o mai largă respirație epică, realizată in acord cu evoluția principalelor personaje, cartea de față ar fi putut deveni lesne un roman al luptei antifasciste. Prozatorul a urmărit o anume ordonare a relatate, ce ține de faptelor logica retrospecțiilor. Schița „Prizonierii", in care ni se vorbește despre arestarea unui grup de fasciști ce au distrus o localitate de pe malul Siretului, este plasată anterior lucrării ce lămurește fapta odioasă a ocupanților („Undeva, nu Din multitudinea susul apei") de întîmplări pe care le-a înregistrat spre a reda aspru al războiului, climatul autorul le alege pe cele mai semnificative : niște fasciști furați sunt îmbrăcați in capforme românești spre a minuni linșați de populație („Prizonierii"), un sat întreg asistă la înhumarea unei bonete — singura dovadă moartea unui soldat, pentru pierit într-o explozie („Hora lui Gimbirică"), o femeie naște intr-un tren militar, asistată de un soldat („Trenul și soarele"). Dar Uie Tănăsache nu acceptă întotdeauna să se destainuie cititorului : el fixează un cadru de desfășurare comun, pe care-l animă cu reținută emoție. Personajelor din aceste lucrări le place să povestească, să se descoată, să se contrazică, să caute adevărul. Am reținut dorința nedisimulată de lector a autorului, de a nu forța atmosfera prin introducerea unor eroi și a unor conștiințe, neapărat Dar oamenii de pe pozitive, malul Siretului cărora Uie Tănăsache le poate spune altfel - „mamă și tată", „prieteni",, „cunoscuți" — ne apar în majoritate într-o frumoasă ținută morală; iar personajele negative, locale, se află, sentimental vorbind, departe de vatra satului. Ai impresia, la un moment dat, că autorul a filmat din unghiurile cele mai prielnice creării unui climat de încredere și recunoștință pentru cei care au dus greul războiului, care au infrînt fascismul și nedreptatea. Ei știu că : „Crucile astea se vor scula intr-o zi (...) se vor scula cimitirele și se vor întoarce morții înapoi, în țara lor, și nu cum o să fie atunci eu știu cei amiază" care i-au trimis la moarte". Umorul lor este sănătos, morala aspră. Jertfei de singe pe care o dau pe front fiii satului, oamenii ii adaugă jertfa propriei lor vieți. Gesturile lor sunt simbolice, simplificate, pentru că prozatorul evită cu bună știință stilul explicativ, didactic. Un popor își salvează fiul de la moarte cu prețul propriei vieți. Multă lume a aflat de fapta podarului, dar nimeni nu-și ia răspunderea de a comenta intimplarea , poate și pentru că în sinea lor, fiecare consideră că, la rindu-i, ar fi procedat la fel. Nu se poate vorbi insă de o absență totală a elementului descriptiv in volumul „Ziua a Început la amiază". Există numeroase prilejuri de nedezmințită poezie a naturii : „Se spune că apele atrag sunetele, le adună cît sînt ele de risipite și le fac la fel de mari și frumoase, cum au fost întîiași dată cînd s-au născut, de parcă apa le-ar spăla și fermeca. Podarul privea în susul apei...". Poate că cea mai tristă (și cea mai reușită) secvență a cărții este prinsă in capitolul „Chinul pămintului”, unde autorul a dat măsura unei înțelegeri depline tensiunii dramatice a cuvin atului scris. Dialogurile sint limpezi, simple ca niște poeme intr-un vers : („Vino, Ilie, să ne sapi o fintînă in ogradă" — „Vin", „Stau în crucea dealului", „Știu", „Dăm de apă ?"*, „O sap", „Teamă îmi e că la adîncimea asta...", „Iți fac fîntînă, omule...“). Unele dintre personaje poartă numele : Gimbirică, Zodian, ciudaGhip, altele, oameni sau animale. își transferă asupra onomasticii: însușirile Minza, Goering, „Dinți de Gărgăriță etc. Există fasole", citeva finaluri in care sunt evidente căderile de ritm. Dorința de a-și lega acțiunea de perimetrul spiritual al meleagurilor natale l-a determinat pe Ilie Tănăsache să împrumute pe alocuri, tonul unui comentator cu un limbaj expresiv limitat. Dincolo de sensurile politice ale metaforei pe care o conține, volumul de povestiri „Ziua a Început la amiază" oferă un nou prilej noașterea evoluției de cuscriitoricești a unui fiu al ținuturilor noastre. VIRGIL ȚIGĂNUȘ In fotografie : fabricate Galați. Depozitul de la întreprinderea de pre- Foto: P. POPA PE URMELE SESIZĂRILOR PRIMITE LA REDACȚIE Grijă pentru acordarea asistenței medicale Un grup de cetățeni din comuna Nămoloasa ne aducea la cunoștință că asistența medicală ca și desfacerea medicamentelor în cadrul celor două puncte farmaceutice se fac în mod defectuos. In nenumărate rînduri cetățenii au fost purtați pe drumuri în mod nejustificat, deoarece unele cadre sanitare nu-și făceau conștiincios datoria. Direcția sanitară a județului Galați care a analizat deficiențele semnalate ne-a informat că pentru a satisface cerințele populației, s-a dispus ca punctul farmaceutic din Nămoloasa Tîrg să fie mutat în cadrul dispensarului medical, iar gestionarul acestui punct sanitar, Emil Zota, să fie înlocuit cu un alt cadru mediu sanitar. Pentru deficiențele constatate în rezolvarea cu promptitudine a cazurilor de urgență, dr. Filip Lupoaie și oficiantul sanitar Emil Zota au fost sancționați cu mustrare scrisă cu avertisment. Măsuri cu eficiență imediată Servirea în bune condiții a consumatorilor în unitățile de alimentație publică trebuie să preocupe întregul personal de serviciu. Numai că uneori, așa cum ne-au scris unii consumatori se întîlnește lipsă de operativitate și nepolitețea ospătarului de serviciu, așa cum s-a întâmplat de curînd la terasa „Albatros". In urma cercetărilor întreprinse de către Trustul alimentației publice locale Galați, pe marginea acestei scrisori a reieșit autenticitatea faptelor sesizate. Pentru buna servire consumatorilor la terasa „Albastros" TAPL Galați a luat măsura montării a încă unui bar, renunțîndu-se la ospătari, desfacerea produselor făcîndu-se prin autoservire. Pentru atitudinea necorespunzătoare de care a dat dovadă ospătarul de serviciu Constantin Petcu a fost penalizat cu 5 la sută din salariu pentru o perioadă de două luni. Deficiențele semnalate la terasa „Albatros", ca și măsurile luate au fost dezbătute în cadrul unei ședințe de lucru cu întregul personal de deservire. A intrat în posesia drepturilor Conducătorul auto Virgil Paraschiv de la CAP Oancea s-a adresat de curînd redacției cu o scrisoare în care solicita să fie ajutat în obținerea drepturilor ce i se cuvin pentru perioada de incapacitate temporară de muncă, fiind internat în spital. In scrisoare ne preciza că a depus certificatele medicale la CAP, dar este amînat în ce privește acordarea ajutorului respectiv. Din verificările efectuate Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție Galați ne-a informat că șoferul Virgil Paraschiv are dreptul la plata ajutorului de boală. Pentru aceasta s-a stabilit cu conducerea Cooperativei agricole de producție din Oancea să i se calculeze și să i se achite drepturile ce i se cuvin de la data de cînd a fost internat în spital. Septembrie este pe sfîrșite și se apropie cu pași repezi vremea rece, timpul aprinderii focurilor în sobe și la centralele termice. La sediul întreprinderii, tov. Alexandru Dumitriu, directorul I.G.L. Galați, ne-a informat că pregătirile pentru iarnă au început în majoritatea centralelor încă din luna aprilie, atunci cînd nu a mai fost nevoie să ardă focul în centrale pentru încălzire- S-au întocmit grafice de execuție cu termene și responsabilități precise, s-au antrenat în acțiunea de reparare a instalațiilor de încălzire și meseriași din sectoarele care nu au pe raza lor centrale termice. Problema pregătirii pentru iarnă a centralelor termice constituit obiectul unei analize a în comitetul de direcție și în adunarea reprezentanților salariaților atunci cînd s-a dezbătut modul cum s-au realizat sarcinile de plan pe primele 7 luni ale anului în curs și pregătirile pentru producția anului viitor. Organizația de partid de aici a analizat, de asemenea, cum se achită membri de partid de sarcinile încredințate pentru pregătirea de iarnă a termocentralelor. S-ar putea spune deci că din punctul de vedere al coordonării de la centru și al controlului, conducerea întrepriderii și organizația de partid au luat toate măsurile. Cum s-au concretizat ele ? Notăm, în primul rînd, acțiunea de introducere a termoficării la un mare număr de blocuri din Țiglina I, prin alimentare cu energie calorică de la C.S.G. Această acțiune se va repercuta, în primul rînd, în creșterea confortului pentru locatari, în sensul că alimentarea cu apă caldă se va face zi și noapte. In al doilea rînd, prin introducerea termoficării se scot din funcțiune trei termocentrale ale I.G.L., cu 21 de cazane, adică tocmai acele instalații care anul trecut au dat mare bătaie de cap prin desele defecțiuni în timpul iernii. Ținîndu-se seama de aceleași necazuri întîlnite pa rețelele de distribuție a apei calde de pe str Saturn, în limita fondurilor alocate s-au înlocuit conductele și s-a construit un canal vizibil, lung de peste 240 m. Acesta din urmă ajută foarte mult la înlăturarea operativă a defecțiunilor din rețea. Aceste lucrări au fost terminate, iar cele de termoficare, așa după cum ne spunea tov. ing. loan Irimia, mecanicul șef al I.G.L., care ne-a însoțit în raidul nostru, vor fi terminate la 1 octombrie, adică în timp util, decot o măsură salutară, luată către conducerea I.G.L., este aceea că s-a asigurat un stoc inatacabil de țevi, care să fie folosit în cazul avariilor neprevăzute din timpul iernii. Cu toate că și acum li s-ar găsi o întrebuințare utilă, acest stoc este păstrat cu grijă pentru ca eventualele defecțiuni să fie înlăturate cît mai operativ, eliminîndu-se astfel nemulțumirile care anul trecut au dat multă bătaie de cap. Pregătite complet pentru iarnă sunt centralele termice nr. 5 și 8 din Țiglina I, cea de la blocurile W 3, R, cea din str. Republicii nr. 23 și în general majoritatea centralelor termice ar putea face față temperaturilor scăzute. Am subliniat cuvintele „în general" deoarece mai sunt situații parțiale, unde, dacă s-ar putea face față chiar unelor cerințe de căldură, orise întîlnesc încă multe defecțiuni actuale sau mai persistă cauzele pentru multe defecțiuni viitoare, în timpul exploatării. Așa, de exemplu, nu peste tot s-au verificat rețelele de distribuire a apei și căminele de vizitare a conductelor. Această situația se întîlnește atît în Țiglina 1 cît și la blocurile care aparțin de centrala termică de pe str. Republicii, nr. 9. Tot la această centrală, după cum ne spunea tov. Florea Movilă, împuternicitul asociației de locatari, cazanul de expansiune, la data raidului nostru, era defect, improvizîndu-se reținerea apei care ar putea oricînd inunda apartamentele de la nivelele superioare. Nu s-au refăcut coșurile de fum pentru a asigura un tiraj normal, și a se evita ast RAIDUL NOSTRA fel consumul exagerat și nejustificat de combustibil-Rămînerile în urmă a reparațiilor la această centrală se datoresc nefolosirii complete a timpului de lucru de către muncitorii repartizați aici, care au lucrat uneori efectiv doar 2—3 ore pe zi. In ultima perioadă s-au luat măsuri de intensificare a ritmului reparațiilor dar acesta nu trebuie să se reflecte în calitatea necorespunzătoare a acestora. Indisciplină se întîlnește și la centrala termică r.r. 3 din Țiglina 1 unde șeful de echipă Constantin Romen nu folosește integral timpul de muncă. Aici s-a reclamat mereu că nu s-ar folosit complet timpul pentru că nu există conductele necesare. Dar pentru eliminarea pierderilor de apă din rețea mai sunt necesare materialele care temporar lipsesc. De ce nu sunt înlăturate aceste defecțiuni ? Tot la această centrală timp de mai multe zile locatarii au fost lipsiți de apa caldă menajeră. Șeful de sector, Florescu, nici după trei Petre zile nu fusese anunțat de această defecțiune, care ar putea fi ușor înlăturată prin înlocuirea unei pompe defecte. Dacă aici nu se vor lua măsuri pentru întărirea disciplinei în muncă, nu sunt garanții că la iarnă nu vor apare defecțiuni una după alta. Nici la centrala termică din str. Republicii, nr. 71—73 nu stau lucrurile mai bine. Aici, deși s-a scos din magazie pompă nouă, ea nu a fost încă o montată. Aceeași situație am întîlnit și la termocentrala de la blocul plombă, unde cele două pompe erau încă nereparate. Aici s-au mai ivit și alte situații. La centrala termică au fost racordați mai mulți abonați decît este capacitatea de încălzire. Vasul de expansiune actual, deși este în stare de funcționare, ne-a spus mecanicul Constantin Gheorghiu, nu va mai putea face față solicitărilor sporite, dacă nu se va monta altul corespunzător. Tot în scopul bunei aprovizionări cu apă caldă mai sunt necesare două aparate ce contracurent și pompe de circulație, pe care trebuie să le asigure Grupul 4 instalații montaj al Trustului județean de construcții. Defecțiuni sunt și la aparatele de contracurent de la centrala termică nr. 5 din Țiglina I, care la data raidului nostru „plîngeau" prin multe încheieturi. Cea mai alarmantă este la centrala termică situație din microraionul nr. 40 din cartierul Aviației. De această centrală răspunde încă constructorul, 17 C.M., care are datoria să o pună la punct, după ce în iarna trecută a funcționat în stare de... provizorat. Deși se cunoștea ,situația din vreme, nici în prezent nu s-a pus în stare de funcționare această centrală. Evacuarea gazelor arse nu a fost pusă la punct, din care cauză nu sînt asigurate condiții optime pentru exploatare și nici un consum rațional de pentru combustibil. De asemenea, pompele de circulație, au fost puse la probă, scîrțîiau din toate încheieturile. A fost un timp cînd constructorii au lucrat mai intens la pregătirea acestei centrale. In ultimul timp — după cum ne spunea mecanicul, Constantin Pascu — sau abandonat lucrările, situația încălzirii centrale fiind destul de îngrijorătoare. Despre aceste defecțiuni s-a mai scris în ziarul nostru și conducerea Trustului județean de construcții ar trebui să privească cu mai multă exigență evoluția reparațiilor de la această centrală. Cu prilejul raidului nostru am fost și pe urmele unei sesizări trimise redacției de către cititorul Constantin Măgureanu, care ne informa despre unele defecțiuni la blocul din str. Republicii nr. 157. Aici după ce au fost montate conductele, constructorii au lăsat neastupate găurile din pereți, racordarea la centrala termică nu s-a făcut, în general lucrările nu sunt de calitate corespunzătoare. Cititorul are dreptate cînd afirmă că vinovat de aceste defecțiuni se face tov. Ion Negrea, șeful sectorului de construcții-montaj de la I.G.L., care nu este suficient de exigent cu montorii din subordine și nici îndeajuns de bun gospodar al materialelor ce i-au fost puse la dispoziție. Raidul nostru a scos laveală doar o parte a pregătiriilor pentru iarnă a centralelor termice. Apropiata analiză care se prevede a fi făcută în comitetul de direcție trebuie să ia în discuție și celelalte pregătiri de iarnă, pentru ca locatarii să fie pe deplin satisfăcuți de serviciile I.G.S. AUREL FLOREA Centralele termice vor putea înfrunta, fără defecțiuni, iarna ? Parf. a 3-a Discuri dedicate creației enesciene Capitala patriei noastre găzduiește in aceste zile multiplele manifestări cultural-artistice prilejuite de cea de-a V-a ediție a Concursului și Festivalului internațional „George Enescu". Paralel au loc, de asemenea ,numeroase alte acțiuni menite să amplifice și mai mult valoarea artistică și importanța acestui eveniment cu largi rezonanțe atît în țară cit și peste hotare. In acest sens, amintim in primul rînd lăudabila inițiativă a Casei de discuri „Electrecord" care, în dorința de a contribui efectiv la îmbogățirea discografiei enesciene, a imprimat și difuzat în preajma Concursului și Festivalului internațional „George Einescu" două discuri cuprimind în exclusivitate lucrări din creația ilustrului nostru muzician. Primul disc pune la dispoziția iubitorilor muzicii ciclul de Cîntece din tinerețe, piese mai puțin difuzate pînă acum din opera componistică a lui George Enescu. Cel de-al doilea disc completează de lieduri ciclul integral datorate lui Enescu, reunind lieduri pe versurile poeților francezi Clement Marot, Fernand Gregh, Sully Prudhomme și Jules Iemaitre. Căutînd să fie la înălțimea evenimentului sărbătorit, urmărind să redea cît mai fidel conținutul de idei și materialul sonor al acestor bijuterii lirice, baritonul Dan Iordăchescu dă Cîntecelor din tinerețe și ciclului de lieduri o interpretare ireproșabilă, convingătoare, plină de căldură. De asemenea, nu puțin important este mai și aportul celor doi pianiști — Valentin Gheorghiu și Wolfgang Lederinger — care prin acompaniamentul lor, perfect sincronizat cu glasul generos al solistului, reușesc să dea un plus de strălucire și atractivitate calității artistice a audiției.