Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-07-01 / nr. 7945

I Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7945 MIERCURI 1 IULIE 1970 , 4 PAGINI — 30 BANI Ieri, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului și soția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Ne­gre. Marți, împreună cu preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi A­­ryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficia­litățile române atașate pe lân­gă șeful statului iranian — Constantin Stătescu, al Consiliului de Stat, secretar Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locote­­nent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Ardeshiz Zahedi, mi­nistrul afacerilor externe­ al Iranului, Soltan Sanandaji, am­basadorul Iranului la Bucu­rești, și alte persoane iraniene care-l însoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor două tari împodobeau străzile străvechii cetăți a banilor, iar portretele Șahinșahului și al soției sale erau expuse în vitrinele maga­zinelor. Și, bineînțeles, subiec­tul la ordinea zilei al volubili­lor craioveni era sosirea în ur­bea lor a celor doi șefi de stat. Discuțiile se centrau invaria­bil asupra semnificației întîlni­­rii dintre șeful statului român și șeful statului iranian, asu­pra bunelor relații statorni­cite între Iran și Ro­mânia. România și Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale con­temporaneității : respectarea Primul punct al itinerarului este Uzina Electroputere. Sim­bol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, comple­xul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfățișează ca un dinamic și viguros centru al suveranității și independen­ței, respectul reciproc, colabo­rare reciproc avantajoasă. A­­nimate de dorința de a sluji cauza înțelegerii în viața in­ternațională, România și Ira­nul acționează pentru coopera­rea și prietenia între popoare­le lumii și oferă, prin ceea ce întreprind in planul relațiilor bilaterale, un model de cola­borare între state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie și stimă ale întregii populații a aces­tui mare oraș al țării, este Craiova, zeci de mii care de cetățeni i-au întâmpinat în vizita lor pe suveranul Ira­nului și pe președintele Con­siliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălău, preșe­dintele Consiliului popular al județului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Ză­­văleanu, precum și alte­ no­tabilități locale prezente la a­­eroport au adresat liului și președintelui Șahinsti­­liului de Stat urări de Consi­liui venit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă o­­norul. Un grup de copii oferă Maiestății Sale, Șahinșahul I­­ranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și preșe­dintelui Nicolae Ceaușescu buchete de flori. In uralele și aplauzele cra­­iovenilor veniți în întîmpina­­re la aeroport cortegiul oficial se îndreaptă spre oraș, industriei construcțiilor de ma­șini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel ale patri­ei, pe arterele feroviare ale altor țări cunoscutele locomo­tive electrice și Diesel elec­trice „Electroputere“. Aici se produc transformatoare de forță de mare putere, agrega­te a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lumii. Emblemă „Electroputere“ este, de uzinei­menea, Însemnul distinctiv ave­a numeroase tipuri de motoare electrice și aparataj de medie și înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehni­ce de mare complexitate, ca­re sunt produsele electrotehni­ce realizate aici, au primit cu dragoste, cu multă priete­nie, pe șeful statului nostru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Ira­nului, Mohammad Reza Pa­hlavi. Din discuțiile pe care le-am surprins în mo­mentele ce au premers sosirea la uzină, în timpul vizitei, am reținut faptul că ea este inter­pretată ca un semn al dorin­ței înalților oaspeți iranieni de a cunoaște la fața locu­lui realizările poporului nos­tru, posibilitățile existente de a lărgi pe multiple colaborarea economică planuri intre­ România și Iran. De altfel, uzina craioveană și-a primele „cărți de vizită", trimis in țara prietenă : transformatoa­re de forță de 150 și 200 KV, precum și diverse tipuri de aparataj electrotehnic. In pre­zent se află, în fază avansată de fabricație primele tipuri de separatoare electrice de 20 Kv, care vor lua calea I­­ranului. Au fost și vor fi a­­ceste produse, pe care hărni­cia și priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinței și posi­bilităților reale ale economiei noastre de a purta fructuos cu economia un dialog irania­nă în folosul ambelor părți. Cu deosebit interes, Șahin­șahul Iranului s-a oprit în fabrica de locomotive. Reține îndelung atenția înal­ților oaspeți­lo­comotiva elec­trică — produs de înal­tă tehnicitate asimilat nu de multă vreme. In ca­bina locomotivei are loc o scurtă discuție între preșe­dintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului. Subiectul: perspectivele pe care le des­chide dezvoltării unei econo­mii moderne înzestrarea trans­porturilor feroviare de locomotive. Șeful cu astfel statului român informează pe interlo­cutor asupra planurilor noas­tre de electrificare a magistra­lelor de cale ferată și sublinia­ză, în această ordine de idei, gradul înalt de eficiență eco­nomică la care vor ajunge transporturile, mai ales în zo­nele de munte, cînd va fi ex­tinsă utilizarea locomotivelor electrice. (Continuare în pag. a IV-a) Electroputere își relevă virtuțile A început recoltatul cerealelor Nu trebuie insă neglijate celelalte lucrări agricole! Ultimele zile, poate cele mai călduroase de pînă acum, au stat sub semnul apropiatei cam­panii de recoltare a cerealelor păioase. In unele locuri, așa cum de altfel am mai consemnat, strîn­­sul recoltei a și început. La­nurile de orz s-au „grăbit" să-și aștearnă în calea harnicilor combinări, rodul bogat. Sintem­ oaspeții întreprinderii agricole de stat Matca. De­butul în actuala campanie l-au făcut aici lucrătorii fermei nr. 1. Bună aseară aici, cu cele ze­ce combine C U și C,3 la care s-a adăugat și moderna com­bină „Gloria" C-12 aflată in dotarea fermei, s-a strîns re­colta de orz de pe 50 de hec­tare din 100 ha cultivate. Am aflat din discuția cu specialiștii unității că toate cele 77 de combine și 30 de prese mecani­ce de balotat care vor fi folo­site în actuala campanie de recoltat au fost pregătite și probate cu citeva zile în urmă. Nu sunt neglijate nici lucrările de întreținere la culturile prăsi­toare. Tot pînă aseară au fost prășite manual a treia oară 1 000 hectare cu porumb și — la ace­eași cultură — s-a terminat prașila a ll­-a mecanică pe în­treaga suprafață (1­919 ha). In cooperativele agricole de producție pe care le-am vizitat cu ocazia raidului întreprins în cursul zilei de ieri n-a început încă recoltatul cerealelor, cu toate că au fost luate măsuri ca zilnic specialiștii să efectu­eze controlul culturilor și să decidă în funcție de stadiul de coacere, momentul cînd com­binele pot intra în lan. Aceasta nu înseamnă însă că în cîmp nu pot fi întîlniți cooperatori sau mecanizatori la lucru. O acțiune de importanță ho­­tărîtoare pentru bunul mers al treburilor în zootehnie, este, în această perioadă, strînsul furajelor. In cooperativa agrico­lă din Liești, spre exemplu, a fost recoltată pentru a­­ doua oară, lucerna de pe 35 hecta­re, trecîndu-se în continuare la cositul mecanic al borceagu­­lui pentru fin. De la Mihalache Dănilă, șe­ful secției, am aflat că pînă acum au și fost arate 100 hec­tare băltite de apă, pe care s-au plantat legume și alte 170 hectare din care pe 75 s-a semănat din soi timpuriu de porumb. Și la cooperativa agricolă din Piscu am constatat ace­eași furajelor. grijă acordată strîngerii Producția bună (în medie peste 3 000 kg de bor­­ceag fîn la hectar) obținută pe o suprafață de 150 ha recol­tată în întregime mecanic și într-un timp foarte scurt con­stituie o sursă importantă de furaje pentru întreaga pe­rioadă de iarnă. Nu înțelegem, însă de ce la C.A.P. „Calea nouă” Mat­ca lucrau ieri la cositul lucerne! numai trei-patru țărani coope­ratori. Oare nu este tot atît de importantă această acțiune și pentru cooperatorii de la „Calea nouă" Matca ? Ar trebui, în ciuda volumului mare de lucrări ce se cer e­­xecutate în această perioadă să se găseacă cele mai potri­vite mijloace de organizare in așa fel ca munca să nu fie stingherită sau întîrziată în nici un sector. B. VIOREL ARA1 METALUL—ci­ mai bine gospodărit! In turnătorii, posibilii multiple de reducere a rebuturilor Creșterea eficienței activității economice în toate ramurile producției materiale, reducerea sistematică a rebuturilor, con­comitent cu ridicarea perma­nentă a calității producției, re­prezintă sarcini de mare răs­pundere trasate conducerilor de întreprinderi, organelor și or­ganizațiilor de partid, tuturor oamenilor muncii de către Con­gresul al X-lea al partidului și Plenara C.C. al P.C.R., din de­cembrie 1969. Urmărind înfăp­tuirea acestor deziderate, orga­nele și organizațiile de partid din întreprinderile industriale ale municipiului Galați, sub îndru­marea Comitetului municipal de partid, desfășoară o muncă politică și de masă amplă în rîndul membrilor de partid, tuturor salariaților, inițiind dez­al­bateri și consfătuiri pe tema re­ducerii cheltuielilor materiale de producție, a rebuturilor și a pro­ducției colaterale, într-un cuvînt, întreaga muncă se axează pe creșterea eficienței economice a activității tuturor întreprinde­rilor. La indicația Comitetului jude­țean de partid, Comitetul muni­cipal de partid Galați a antre­nat în toată perioada scursă de la începutul anului și pînă în prezent, comisiile economice de pe lîngă comitetele de partid din întreprinderi, pentru depis­tarea cauzelor care au condus și mai conduc încă la obținerea unor produse de slabă calitate, la înregistrarea unor însemnate pierderi cauzate de rebuturilor, indicînd de existența fiecare dată, luarea celor mai cores­punzătoare măsuri pentru lichi­darea deficiențelor semnalate. In această privință, o atenție deosebită a fost acordată acti­vității desfășurată de organiza­țiile de partid din întreprinderi­le cu secții de turnătorie, știut fiind faptul că aici s-au înregis­trat și continuă să se înregistre­ze încă, produse de slabă cali­tate și un ridicat procent de re­buturi. Așa, de exemplu, cursul lunii iunie, comisia eco­­n­­omică a Comitetului municipal de partid, urmărind să sprijine cit mai eficient munca organiza­țiilor de bază, a comitetelor de direcție pe linia reducerii rebu­turilor, a întreprins o amplă a­­naliză într-un număr de cinci întreprinderi cu secții de turnă­torie, concluziile desprinse în final, evidențiind progresele fă­cute in unele turnătorii pe linia reducerii rebuturilor și posibili­tățile de reducere în continuare a ponderii acestora în volumul total al producției executate. Este de apreciat faptul că în urma măsurilor luate de or­ganizațiile de partid, de comi­tetele de direcție din aceste în­treprinderi, în trimestrul I 1970 rebuturile în turnătorii au scă­zut considerabil față de anul 1969. Astfel, la șantierul naval coeficientul de rebut a fost re­dus de la 0,31 la sută în 1969, la numai 0,02 la sută în tri­mestrul 1 1970, la Uzina meca­nică navală de la 3,53 la sută la 2,14, iar la Uzina de repara­ții Galați de la 2,93 la sută la 0,94 la sută. Aceste vin să confirme odată în rezultate plus: eficiența muncii politice a or­ganizațiilor de partid, din a­­ceste secții, eficiența mă­surilor tehnice și organi­zatorice concretizate în îm­bunătățirea tehnologiilor de turnare, stabilirea corectă procesului de elaborare a șar­a­jelor, prepararea amestecurilor de formare avînd la bază doze științific determinate și folosi­rea în mai mare măsură a echi­pamentelor tehnologice. De a­­semenea, ele își găsesc echiva­lentul în preocupările sporite pe linia creșterii producției și a productivității muncii pe unita­tea de suprafață productivă, în întărirea disciplinei tehnologice în toate fazele procesului de elaborare și turnare. Merită reliefate măsurile lua­te în cadrul Uzinei mecanice navale pe linia îmbunătățirii a­­provizionării cu fontă avînd un conținut ridicat de mangan și siliciu, ca și pe linia ridicării calificării și specializării munci-Ing. GEORGE CONSTANTIN secretar al Comitetului muni­cipal de partid Galați (Continuare in pag. a II - a) z iua minmului Ieri s-a serbat in cadru fes­­tiv la Galati, Tecuci, Berești, Tg. Bujor, Tudor Vladimires­­cu, Ivești, Pechea și Foltești Ziua învățătorului, prilej pentru educatorii, învățători și profesorii din județul nos­tru de a rememora datele care au dat conținut anului școlar 1969—1970, subliniind succese­le în procesul de instruire și educație a noii generații. La această sărbătoare a dascălilor noștri, oameni atît de prețuiți în societatea socialistă, a ce­lor care sădesc in cugetul co­piilor credințele fundamentale despre știință și viață, au par­ticipat tovarășii Nicolae Dan, Gheorghe Boroga, Ion Ioselide, Emil Petrache, secretari ai Co­mitetului județean de partid, Dumitru Răileanu, Eleonora Mărculescu, membri ai Birou­lui Comitetului județean de partid, Bucur Bleancă și Ion Bejan, vicepreședinți ai Consi­liului popular județean Galați- Intrată în tradiția școlii ro­manești, Ziua învățătorului, prilejuiește in fiecare an re­trospective și perspective reve­latoare, omagiază munca omu­lui de la catedră, care se de­votează educației copiilor pa­triei, pregătind rodul unei in­struiri și educații superioare. Așa cum s-a relevat în cadrul festivităților, sfârșitul anului școlar a adus cu sine satisfac­ția muncii împlinite, bucuria unor reușite certe , în ordinea M. RADU (Continuare în pag. a ll-a) Prevederile legii — prețioase linii directoare în activitatea noastră Fiecare dintre noi știm că în agricultură avem mult de lucru în această perioadă, că ne așteaptă îndeplinirea unor sarcini deosebit de importante pentru economia națională, pentru bunăstarea întregului popor, înfăptuirea celor două programe naționale — privind gospodărirea rațională a ape­lor, extinderea irigațiilor și a celorlalte lucrări de îmbunătă­țiri funciare, precum și dezvol­tarea zootehniei și creșterea producției animaliere în viito­rii ani, vor însemna un pas uriaș pe calea intensificării și modernizării agriculturii noas­tre socialiste. In acest sens, folosirea cu multă chibzuință și cu maxi­mum de randament a fondului funciar și a efectivelor de ani­male, a plantațiilor și a între­gii baze tehnico-materiale cu care statul a înzestrat agricul­tura este o datorie și o obli­gație de mare răspundere a noastră, a tuturor specialiștilor și muncitorilor din întreprin­derile agricole de stat. Proiectul de lege privind or­ganizarea producției Și a mun­cii în agricultură dar recent publicității și supus dezbaterii publice definește cu tărie ca­drul organizatoric în care ne vom desfășura activitatea eco­nomică și de producție, stabi­lește prețioase linii de orien­tare de care trebuie să ținem seama în efortul general de ridicare a producției agricole la nivelul cerințelor actuale și de perspectivă și a economiei naționale. Am stat de vorbă cu colegi, cu specialiști și lucrători din Întreprinderea agricolă Smîr­­dan. Fiecare a apreciat și a înțeles că această lege, prin prevederile sale, constituie o cerință obiectivă a dezvoltării în continuare și într-un ritm susținut a agriculturii noastre, că întărirea disciplinei în mun­că și a răspunderii fiecărui lu­crător este o condiție primor­dială a rezolvării cu succes a sarcinilor ce ne revin. Pe lîngă celelalte obligații pe care le avem privind apă­rarea și conservarea terenuri-Ing. PETRE MOȚÂȚÂIANU directorul I.A.S. Smîrdan (Continuare în pag. a ll-a). A fost terminată noua construcție a întreprinderii poligrafice inca­drindu-­se în prevederile planului de stat, colectivul Trus­tului județean de construcții a raportat ieri Comitetului jude­țean de partid terminarea exe­cuției unui nou obiectiv indus­trial. Este vorba despre sediul din Bulevardul G. Coșbuc al în­treprinderii poligrafice, edificiu care prin amplasament și spe­cific arhitectonic îmbogățește zona industrială din această­­ parte a municipiului cu o uni­tate pe drept cuvînt remarcabi­lă, atît din punct de vedere es­tetic cit și din acela al carac­teristicilor de funcționalitate. Noua clădire, a cărei supra­față însumează aproape 5 400 m­p se definește încă de pe acum ca o bază tehnică deo­sebit de importantă, capabilă să contribuie, prin condițiile materiale pe care le va oferi, la dezvoltarea permanentă a vieții culturale din municipiul și județul Galați Ia momentul de față, utilajele tehnologice se află în curs de montare. La terminarea acestei operațiuni, muncitorilor tipografi care își vor desfășura activita­tea în secțiile de bază ale uni­tății - culegere mecanică și manuală, zincografie, pregătirea formei ofset, imprimare tipar imit, rotativă, tipar plan și le­­gătorie-finisaj — li se vor asi­gura condiții de muncă și viață optime, încăperile clădirii dis­­punînd de un iluminat cores­punzător, încălzire cu aer cald, instalații de aer condiționat, dușuri, vestiare etc. Noul sediu, prin utilajele cu care va fi dotat va oferi în ace­lași timp posibilități dintre cele mai favorabile pentru dezvolta­rea activității de producție a într­eprinderii, pentru diversifica­rea gamei de sortimente pe care o va produce. In această ordine de idei menționăm în primul rînd secția înzestrată cu utilaje dintre cele mai moderne de tipărire a ziarelor care va permite nu numai realizarea unui tiraj sporit, ci și editarea unor publicații în culori, în con­diții calitative remarcabile. Tot­odată, noile utilaje din dotare vor permite executarea în poli­" (Continuare in pag. a II-a). In fotografie : Imagine exterioară a noii construcții a întreprinderii poligrafice Galați. IN DEZBATERE: Proiectul de lege privind organizarea producției și a muncii în agricultură Necesitatea corelării juste și a dezvoltării proporționale, armoniose a tuturor ramurilor de producție, impune agricultura ca una dintre cele mai însemnate laturi ale economiei națio­nale, cu influență hotăritoare în creșterea ve­nitului național și iu ridicarea nivelului de trai al întregului popor. Cele două programe naționale, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 17-19 martie 1970, ilustrează preocuparea guvernului și partidului pentru dezvoltarea agriculturii noastre pe baze moderne, în ritmuri cit mai înalte, pentru ca aceasta să-și aducă o contribuție sporită la sa­tisfacerea nevoilor mereu crescrinde ale popu­lației. înfăptuirea acestor programe solicită eforturi deosebite și mobilizarea întregii țărânimi, a tu­turor lucrătorilor din agricultură. Este absolut firesc ca în asemenea condiții să se pună accent pe întărirea disciplinei in muncă și a răspunderii personale, pe respecta­rea riguroasă a regulilor de folosire a fondului funciar și de executare a lucrărilor de tehnică agricolă, a obligațiilor ce revin conducerilor unităților agricole și tuturor lucrătorilor. In acest sens, noul proiect de lege privind organizarea producției și a muncii în agricultu­ră, supus dezbaterii publice, stabilește sarcini precise menite să îmbunătățească considerabil întreaga activitate din agricultură. Primite cu viu interes, prevederile proiectului de lege fac obiectul unor largi discuții în rîn­dul lucrătorilor de pe ogoare, discuții ale că­ror prime ecouri le publicăm in pagina a ll-a a ziarului nostru de astăzi. Vom face totul să fim la înălțimea sarcinilor ce ne revin Legea organizării producției și a muncii în agricultură, al cărei proiect a fost recent dat publicității spre dezbatere, devenit de mai mult timp c a necesitate. Proiectul acestei legi, care pune bazele juridice ale întregii activități economi­ce și organizatorice din dome­niul agriculturii, stimulează inițiativele constructive și sancționează neregulile care se mai manifestă în acest impor­tant sector al economiei na­ționale. întreprinderea pentru meca­nizarea agriculturii Chiraitei își desfășoară activitatea pe raza a opt cooperative agricole de producție și este organiza­tă în opt secții de mecanizare, un sector mecanic, ateliere de reparații și serviciul tehnico­­administrativ. De la înființarea lor, secțiile de mecanizare au fost îndrumate să pună un ac­cent deosebit pe executarea la timp și de cea mai bună cali­tate a tuturor lucrărilor agri­cole în unitățile deservite, să extindă la maximum gama muncilor efectuate mecanic, să contribuie la buna funcționare a utilajelor proprietatea C.A.P.-urilor, să execute orice lucrare posibilă în vederea mecanizării lucrărilor în zoo­tehnie, iar în perioadele cînd mașinile nu sînt solicitate să lucreze în C.A.P., șefii de sec­ții să le găsească de lucru la alte­ întreprinderi sau persoa­ne. Deci, în linii generale, în­datoririle ce ne revin din Le­gea organizării producției și a muncii în agricultură, noi le-am îndeplinit și pînă acum. In primele cinci luni ale a­­cestui an, unitatea noastră a făcut totul pentru executarea la timp și de calitate a tutu­ror lucrărilor agricole, dome­niu în care s-au obținut rezul­tate apreciate de conducerile și specialiștii unităților deser­vite, ca fiind bune. In afara bune și foarte activității de bază, în atelierele întreprinde­rii s-a început executarea unor utilaje pentru mecanizarea zootehniei, în speță a sectoru­lui avicol. Este vorba de con­struirea adăpătorilor automate și a eleveiezelor. Pînă acum s-au livrat asemenea instalații la cooperativa agricolă Vînă­­tori, unde au și intrat în ex- Ing. MUREȘEL POPA director al I.M.A. Chiraitei (Continuare în pag. a ll-a).

Next