Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)
1970-08-07 / nr. 7977
V ► A A I Oamenii muncii din județul Galați se pregătesc să întîmpine ziua de 23 August, zi cu adunci semnificații în istoria națiunii noastre, cu noi și importante realizări pe linia îndeplinirii sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Sub conducerea îndrumarea permanentă a orgasinelor și organizațiilor de partid, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile industriale ale județului, animați de dorința de a realiza inainte de termen sarcinile de producție ale actualului plan cincinal, prelimină îndeplinirea planului producției globale industriale pe 8 luni, la data de 20 august a.c. ceea ce pînă la sfîrșitul lunii va permite obținerea unei producții suplimentare în valoare de peste 110 milioane lei. Angajați în întrecerea socialistă, siderurgiștii gălățeni vor da peste plan: 11 500 tone fontă, 15 000 tone oțel, 18 400 tone sloburi, 12 100 tone tablă mijlocie și groasă, iar textiliștii vor realiza suplimentar 49 000 mp țesături și 107 tone fire bumbac. De asemenea, întreprinderile din cadrul Combinatului industriei alimentare vor produce peste prevederi 112 tone biscuiți, 314 tone conserve de fructe, iar unitățile de industrie locală și cele de gospodărie comunală vor realiza peste plan un volum de producție și prestații pentru nevoile locale și ale populației, în valoare de peste 20 milioane lei. Aplicînd cu consecvență indicațiile partidului și statului nostru cu privire la mai buna utilizare a capacităților de producție, a forței de muncă și a fondului de timp, în vederea îndeplinirii inainte de termen sarcinilor planului cincinal, întreprinderi din industria republicană, 4 întreprinderi din industria locală, 3 întreprinderi de gospodărie comunală și 4 cooperative meșteșugărești vor realiza prevederile actualului cincinal pînă la data de 23 august. Numai în aceste unități, conform calculelor preliminarii și posibilităților existente se va realiza o producție suplimentară echivalentă cu aproape 1,1 miliarde lei. Alăturîndu-se eforturilor generale, constructorii din județul nostru, angajați de asemenea, in întrecerea socialistă, prin folosirea mai bună a capacității utilajelor, a timpului de lucru și adoptind o serie de metode avansate de execuție pe șantiere, au creat condiții ca, sarcinile de plan pe 8 luni să fie îndeplinite pînă la 23 august, preliminînd pînă la sfîrșitul lunii executarea peste plan a unei producții de construcții montaj de peste 50 milioane lei. De menționat că, colectivul de muncă al întreprinderii de construcții și montaje siderurgice Galați s-a angajat ca să îndeplinească planul de lucrări pe 8 luni pină la 14 august a.c. La obiectivele date in exploatare înainte de termen pe platforma Combinatului cum sunt : cuptoarele siderurgic, de var nr 3 și 4 din sectorul materiale refractare și cele 4 celule de la cuptoarele actinei ale laminorului Slebing, se vor mai adăuga 260 apartamente care vor fi predate beneficiarului inainte de termen in cinstea marii sărbători. Se vor crea astfel premisele pentru depășirea sarcinilor de dare în folosință prevăzute în actualul cincinal la construcții de locuințe cu 1 450 apartamente. Modul de realizare a angajamentelor luate în intimpinarea zilei de 23 August este o dovadă grăitoare a hotărîrii colectivelor de muncă din județul nostru de a devansa sarcinile de plan pe anul curent, pregătind astfel o bază solidă infăptuirii prevederilor viitorului plan cincinal. IN ÎNTIMPINĂREĂ mânii SĂRBĂTORI • In industrie și construcții, planul pe 8 luni va fi realizat cu 11 zile mai devreme • Pînă la 23 August, 20 de întreprinderi industriale vor îndeplini prevederile întregului cincinal Muzica la ora siderurgiei Interviu cu Alexandru Ciorăscu, regizorul Festivalului de muzica ușoară „Lingotiera de argint — 1970" - Cînd a apărut, tovarășe Ciorăscu, ideea concursului și festivalului de muzică ușoară „Lingotiera de argint"? Ideea este ceva mai veche, ea a fost lansată acum cîțiva ani , dar concretizarea ei nu a avut loc decit în 1969, cînd, împreună cu o mînă de entuziaști platforma siderurgică de pe gălățeană, ajutați de Consiliul sindicatelor, am încropit ceea ce astăzi denumim „prima ediție”. Desigur că am avut atunci o serie de neajunsuri care au fost semnalate ; primul pas fusese însă făcut și pentru noi acest fapt a reprezentat foarte mult, ne-a încurajat. - Ce credeți despre exigența selecționării interpreților ? - In lunile care au precedat actualei ediții a festivalului s-a lucrat intens cu soliștii care au cerut să urce pe scenă pentru a obține marele preselecții premiu. Pe scurt, nu am redus la jumătate numărul aspiranților la trofeu, astfel nncit în cele trei seri ale concursului vor apare doar 15 interpreți. Exi- (Continuare în pag. a II-agența este in același timp o problemă care ține de componența și competența juriului. Nu voi mai face referiri la 1969, dar voi încerca să spun că majoritatea membrilor juriului actual (pe care dv. i-ați anunțat în presă) sunt personalități cunoscute din viața artistică a țării. Așa iicit așteptăm de la juriu obiectivitate, rigurozitate maximă. Aș dori să subliniez că pe platforma Combinatului siderurgic există o activitate artistică bogată. „Ștafeta culturală" (I.C.M.S.G.) și „Dialogul cultural-sportiv", cele 20 de brigăzi sunt prinse în edificarea artistică a activităților de masă de aici. Spun aceasta pentru că în munca noastră exigența a devenit o permanență profesională. — Care va fi melodia cea mai... cîntată în concurs ? — Este vorba de un șlagăr, cunoscut desigur de foarte multă lume . „O fată Interviu de VIRGIL ȚIGĂNUȘ La S. N. G. O NOUĂ LANSARE LA APĂ Ieri, de pe platforma de montaj nr. 1 a Șantierului naval Galați, a primit botezul apei o nouă navă maritimă de 4 500 tone, destinată exportului, cea de a șaptea navă lansată la apă de la începutul acestui an. Mergîndu-se pe linia reducerii timpului dintre lansarea la apă și livrare, pe navă au fost introduse, încă din faza de montaj, agregate, instalații și mecanisme, o atenție deosebită a fost acordată dotării sălii mașini, precum și a altor compartimente. Noua lansare încheie o etapă distinctă în activitatea șantierului, nava fiind ultima din producția marfă a anului 1970. Din acest punct de vedere trebuie spus că au fost create condiții optime pentru realizarea exemplară a sarcinilor și a angajamentelor asumate de colectivul de muncă pe acest an și pentru pregătirea temeinică a producției marfă pentru anul 1971, primul an al viitorului cincinal. Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7977 VINERI 7 AUGUST 1970 4 PAGINI — 30 BANI Agricultura județului pe coordonatele viitorului cincinal „In cadrul programului de dezvoltare socialistă a țării in anii care urmează, arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în încheierea lucrărilor plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 17-19 martie a.c., agricultura ocupă un loc central (...)• Pentru a se înțelege amploarea eforturilor la care s-au angajat partidul și statul nostru pentru perioada următoare este suficient să amintesc că în anii 1971-1975 se vor investi în agricultură, din fondurile centralizate ale statului, circa 80 miliarde lei , totodată din veniturile cooperativelor agricole se vor aloca pentru investiții peste 23 miliarde lei. In 5 ani vor fi investite în agricultură peste 100 miliarde lei - ceea ce reprezintă mai mult decit dublul investițiilor făcute în întreaga economie in perioada primului cincinal. La aceasta trebuie adăugate investițiile făcute pentru dezvoltarea întreprinderilor producătoare de tractoare și mașini agricole, precum și a uzinelor de îngrășăminte și de alte substanțe chimice necesare agriculturii. Pe baza acestor măsuri, practic pînă în 1975 lucrările agricole vor fi complet mecanizate, iar cantitatea de îngrășăminte furnizate de industria noastră va fi la nivelul cerințelor unei agriculturi Se va crea astfel posibilitatea moderne, obținerii unor producții sporite și sigure, satisfacerii în condiții tot mai bune a cerințelor de consum a populației cu produse agroalimentare". In cadrul acestui vast program de dezvoltare și modernizare a agriculturii țării, agricultura județului nostru va cunoaște un avint deosebit. In următorii cinci ani investițiile vor ajunge la 2,8 miliarde lei, din care două miliarde din fondurile statului și 800 milioane din contribuția proprie a unităților cooperatiste. Din valoarea contribuției proprii 575 milioane lei vor proveni din credite pe termen lung acordate de stat. Aceste investiții sunt orientate spre construirea de complexe de creștere industrială a animalelor în I.A.S.-uri și în sectorul cooperatist prin organizarea de asociații intercooperatiste și în cadrul acțiunilor de cooperare dintre I.A.S. și C.A.P., spre acțiuni de îmbunătățiri funciare ca : regularizări de cursuri de apă, îndiguiri și desecări, amenajări pentru irigații, combaterea eroziunilor, extinderea plantațiilor de vii și pomi etc. ★ Județul Galați ocupă 2,9 la sută din suprafața arabilă a țării. Dat fiind relieful neuniform, brăzdat de văi adinci și versanți, care ocupă 36 la sută din suprafața totală, iar luncile unor rîuri — Siret și Bîrlad - unde sunt terenuri fertile sunt supuse inundațiilor, obținerea unor producții pe măsura actualelor cerințe impune aplicarea, în cultivarea plantelor, a tuturor normelor tehnice stabilite de știință. De aceea, in cincinalul viitor un joc principal îl vor ocupa acțiunile de îmbunătățiri funciare, pentru care s-au prevăzut 829 milioane lei, reprezentînd peste 29 la sută din totalul investițiilor prevăzute pentru cincinal. Aceste investiții vor fi canalizate spre lucrărri de mare anvergură, care să conducă la creșterea graduui de folosire a terenurilor și în consecință la obținerea unor producții agricoe superioare celor realizate în cincinalul pe care-l încheiem. Prin îndiguiri și desecări vor fi puse a dispoziția producției, cu posbilități depline de folosire, aproape 37 000 hectare de pămînturi fertile, dintre care o bună parte vor fi irigate, asigurind producții deosebit de bune și constante. Lucrările de îndiguiri și desecări vor fi localizate in zonele Tudor Vladimirescu — Braniștea, unde vor fi scoase de sub amenințarea inundațiilor 11 000 de hectare, Nămoloasa - Măxineni — 6 400 ha și Umbrărești - Bucești 4 000 ha. Acestea, fiind lucrări noi, cuprind 21 400 ha. Diferența de suprafață se va realiza prin extinderi in zonele deja îndiguite, unde se vor executa și lucrări de modernizare a sistemelor existente. Concomitent se va regulariza albia rîului Birlad pe o lungime de 5,5 km, inlăturindu-se astfel inundațiile provocate de acest curs de apă, îndeosebi după topirea zăpezilor și ploile abundente. De aceste lucrări vor beneficia toate unitățile agricole de stat și cooperatiste care dețin suprafețe de pămint pe toată lunca Bîrladului și Siretului de la Tecuci și pînă la Șendreni. De asemenea, în viitorii cinci ani se vor continua lucrările de irigații în sisteme mari pe 15 500 ha, din care 13 400 ha se vor amenaja pe terasa Ivești și 2 100 ha in incinta îndiguită de la Nămoloasa. Alte 6 000 ha vor fi amenajate pentru irigații în sisteme locale, din care 5 400 ha pe terenurile cooperativelor agricole. De exemplu, in cadrul acestor amenajări vor fi irigate pe terasa Vînători 2 538 ha, Ing. ALEXANDRU IRIMIA Direcția agricolă județeană (Continuare in pag a III-a) $3 % 1 *1 . Momentul lansării. f în pagina a IV-a — România atribuie o însemnătate deosebită deceniului dezarmării Intervenția delegatului român în Comitetul pentru dezarmare — Scrisoarea lui U Thant adresată țărilor membre ale O.N.U. — In amintirea celor 200 000 de victime de la Hiroșima — Formarea noului guvern italian TARA; ti COIMTUL NASTITEI ALIMENTARE Nu există un raport just între personalul auxiliar și cel productiv Creșterea productivității muncii și micșorarea costurilor de producție vizează nu numai aspecte legate de introducerea tehnicii noi și reducerea consumurilor specifice sau mărirea capacităților de producție și accelerarea vitezei de rotație a mijloacelor circulante. Adoptarea unui ansamblu de măsuri, îndreptate spre reducerea cheltuielilor cu salariile, folosirea forței de muncă corespunzător pe secții, sectoare și structură, constituie de asemenea rezerve importante ce trebuie mobilizate. Cum contribuie întreprinderile, pe linia repartizării salariaților necesari pe compartimente, la creșterea eficienței economice și a productivității muncii ? Iată întrebarea pe care am adresat-o, în cadrul unei analize întreprinse recent la Combinatul Industriei alimentare și întreprinderile din subordine. Analiza efectuată asupra situației acestor cheltuieli, scos în evidență, necunoașterea a suficientă a laturii folosirii cît mai judicioase a fondului de salarii pe baza utilizării raționale a forței de muncă. Balanța forței de muncă întocmită la 24 iulie a.c. a reliefat, în această direcție, că există încă un număr nejustificat de mare de muncitori auxiliari și personal tehnico-administrativ. Așa, de pildă, ponderea muncitorilor auxiliari față de tot muncitori a fost de 25 tota sută în trimestrul II a.c. Procent destul de mare, dacă ținem cont că și în anul anterior numărul personalului era la același nivel. Din numărul total de muncitori auxiliari de 1 138, la mecanicul șef și sculărie au lucrat doar jumătate, restul fiind ocupați cu executarea operațiunilor de transport, întreținere etc. In aceeași situație se găsește și personalul tehnico-administrativ (o pondere mare în comparație cu totalul muncitorilor productivi). Dacă adăugăm la aceasta faptul că fondul de salarii ocupat de cele două categorii de salariați se ridică la aproximativ 5 100 mii lei (trim. II) ceea ce reprezintă un pro- MIHAI CHIRILA (Continuare in pag. a II-a) 1 I *m**X*mHM»VIATIq>JWVUTIBWM.BW.h^JM1BOnVB nm»»WWWW^^ BIOSMNFII COMUNISTE CONTEMPORANE ,■. .. . . ..... _...................... . _ n urmă cu 26 de ani, un om in puterea tinereții, cu ochii vioi, cu fruntea lată și cu fața mereu brăzdată de zîmbet, cu un neastîmpăr exagerat în căni, verifica cala, miide proporții reduse pe atunci, controla legăturile de ancorare pe mal ale unei ambarcațiuni ce urma să primească botezul apei. A urmat un fluier prelung, parîmele au fost tăiate și pe filele casei a început coșul cu scrîșnete iuneal ambarcațiunii lungă de 22 metri și lată de 13 metri. Tonajul ei — 240 tone. Așa a început viața de lansator de nave a maistrului Dumitru Cazacu de la Șantierul naval din Galați. Ați asistat la o lansare de navă ? Ei bine, pentru spectatori, lansarea la apă e un spectacol tehnic de amploare. Pentru cel care conduce și răspunde însă de lansarea navei, fiecare secundă înseamnă calcule, întrebări, emoții. Emoții puternice, provocate de complexitatea operațiunii, de marea misiune ce-i revine lansatorului pentru a face ca nava să respecte întocmai verticalitatea și orizontalitatea, pentru ca nava, tolosul format din mii de tone de metal, să respecte legile fizicii și să înainteze pe cale fără nici o oscilație între prova și pupa. L-am urmărit pe Dumitru Cazacu ani în șir în momentele cînd o navă se înfrățea cu apa. In acele momente omul era dur ca metalul navelor, tăcut și gînditor ca un poet care se pregătește să asalteze un poem nemuritor. Atunci cînd nava e liberă de schele și scareuri, cînd stă suspendată pe cală, strunită doar de cîteva parime, Dumitru Cazacu e un ghem de gînduri, de nervi care explodează parcă atunci cînd fluieră prelung și se liniștește în clipele în care nava „dansează" pe valurile Maistrul Dumitru apei. Zacu a trăit 780 Cade asemenea momente de încordare maximă, 780 de clipe care hotărau părăsirea cu succes a solului de către navă și intrarea acesteia în rîndul vaselor cuprinse în agenda lui Neptun. Răsfoiesc registrul personal al maistrului Cazacu, registru pe coperta căruia scrie : „Jurnal de lansări și ridicări de nave", un document personal , rar, un fel de testament unic cu mare putere de Fiecare rubrică evocarea completă a registrului reprezintă de fapt o navă, mai mică sau mai mare, reprezintă un tonaj anume, o suprafață plutitoare prin prezența căreia țara își extinde teritoriul la mii de mile depărtare de lanțul Carpaților. Maistrul lansator Dumitru Cazacu a predat ștafeta... de argintul fluid al Dunării sau de aurul Bărăganului. Registrul maistrului Cazacu este o cronică autentică a pașilor făcuți de Șantierul naval gălățean în ultimii 26 de ani. Un jurnal de viață, adevărat unde viața unui om se confundă cu aceea a întreprinderii, în cazul de față, cu viața celui mai mare șantier naval al țării. Dumitru Cazacu trăit rodnic acești ani: a Iarna, cu mîinile roșiivinete de ger, sau vara, la tîmple cu broboane de sudoare, omul despre care scriu era mereu prezent la actul unic în istoria unei nave, la momentul cînd nava era predată împărăției apelor. Acum cînd vă pensionați, cînd predați ștafeta de lansator, vă reamintiți clipele cele mai palpitante din viață ? Mă privește surîzînd pentru o clipă, apoi devine aproape încruntat și răspunde prelungind cuvintele, repetîndu-le. — Au fost două momente care mi-au răscolit inima. Unul de bucurie, altul de necaz. Primul, atunci cînd am comandat lansarea primei nave maritime de 4 500 tone de construcție românească. Lansarea se făcea pentru prima dată cu o navă în ION PALAMIUC (Continuare în pag. a II-a)