Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-08-07 / nr. 7977

V ► A A I Oamenii muncii din județul Galați se pregătesc să întîmpi­­ne ziua de 23 August, zi cu adunci semnificații în istoria na­țiunii noastre, cu noi și impor­tante realizări pe linia îndepli­nirii sarcinilor de plan și a an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă. Sub conducerea îndrumarea permanentă a orga­si­nelor și organizațiilor de partid, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile industriale ale județului, animați de do­rința de a realiza inainte de termen sarcinile de producție ale actualului plan cincinal, prelimină îndeplinirea planului producției globale industriale pe 8 luni, la data de 20 august a.c. ceea ce pînă la sfîrșitul lunii va permite obținerea unei pro­ducții suplimentare în valoare de peste 110 milioane lei. Angajați în întrecerea socia­listă, siderurgiștii gălățeni vor da peste plan: 11 500 tone fontă, 15 000 tone oțel, 18 400 tone sloburi, 12 100 tone tablă mijlocie și groasă, iar textiliștii vor realiza suplimentar 49 000 mp țesături și 107 tone fire bumbac. De asemenea, între­prinderile din cadrul Combina­tului industriei alimentare vor produce peste prevederi 112 tone biscuiți, 314 tone conserve de fructe, iar unitățile de in­dustrie locală și cele de gospo­dărie comunală vor realiza pes­te plan un volum de producție și prestații pentru nevoile locale și ale populației, în valoare de peste 20 milioane lei. Aplicînd cu consecvență indi­cațiile partidului și statului nos­tru cu privire la mai buna uti­lizare a capacităților de pro­ducție, a forței de muncă și a fondului de timp, în vederea îndeplinirii inainte de termen sarcinilor planului cincinal, întreprinderi din industria repu­blicană, 4 întreprinderi din in­dustria locală, 3 întreprinderi de gospodărie comunală și 4 coo­perative meșteșugărești vor rea­liza prevederile actualului cinci­nal pînă la data de 23 august. Numai în aceste unități, con­form calculelor preliminarii și­­ posibilităților existente se va realiza o producție suplimentară echivalentă cu aproape 1,1 mi­liarde lei. Alăturîndu-se eforturilor gene­rale, constructorii din județul nostru, angajați de asemenea, in întrecerea socialistă, prin fo­losirea mai bună a capacității utilajelor, a timpului de lucru și adoptind o serie de metode avansate de execuție pe șantie­re, au creat condiții ca, sarci­nile de plan pe 8 luni să fie îndeplinite pînă la 23 august, preliminînd pînă la sfîrșitul lu­nii executarea peste plan a unei producții de construcții montaj de peste 50 milioane lei. De menționat că, colectivul de muncă al întreprinderii de construcții și montaje siderurgi­ce Galați s-a angajat ca să în­deplinească planul de lucrări pe 8 luni pină la 14 august a.c. La obiectivele date in exploa­tare înainte de termen pe plat­forma Combinatului cum sunt : cuptoarele siderurgic, de var nr 3 și 4 din sectorul materiale refractare și cele 4 celule de la cuptoarele actinei ale lamino­rului Slebing, se vor mai adă­uga 260 apartamente care vor fi predate beneficiarului inainte de termen in cinstea marii săr­bători. Se vor crea astfel pre­misele pentru depășirea sarci­nilor de dare în folosință pre­văzute în actualul cincinal la construcții de locuințe cu 1 450 apartamente. Modul de realizare a angajamentelor luate în in­­timpinarea zilei de 23 August este o dovadă grăitoare a ho­­tărîrii colectivelor de muncă din județul nostru de a devansa sarcinile de plan pe anul cu­rent, pregătind astfel o bază solidă infăptuirii prevederilor viitorului plan cincinal. IN ÎNTIMPINĂREĂ mânii SĂRBĂTORI • In industrie și construc­ții, planul pe 8 luni va fi rea­lizat cu 11 zile mai devreme • Pînă la 23 August, 20 de întreprinderi industriale vor îndeplini prevederile între­gului cincinal Muzica la ora siderurgiei Interviu cu Alexandru Ciorăscu, regizorul Festivalului de muzica ușoară „Lingotie­­ra de argint — 1970" - Cînd a apărut, tovarășe Ciorăscu, ideea concursului și festivalului de muzică u­­șoară „Lingotiera de argint"?­­ Ideea este ceva mai ve­che, ea a fost lansată acum cîțiva ani , dar concretizarea ei nu a avut loc decit în 1969, cînd, împreună cu o mînă de entuziaști platforma siderurgică de pe gălă­­țeană, ajutați de Consiliul sindicatelor, am încropit ceea ce astăzi denumim „prima ediție”. Desigur că am avut atunci o serie de neajunsuri care au fost semnalate ; pri­mul pas fusese însă făcut și pentru noi acest fapt a re­prezentat foarte mult, ne-a încurajat. - Ce credeți despre exi­gența selecționării interpreți­lor ? - In lunile care au prece­dat actualei ediții a festiva­lului s-a lucrat intens cu soliștii care au cerut să urce pe scenă pentru a obține marele preselecții premiu. Pe scurt, nu am redus la ju­mătate numărul aspiranților la trofeu, astfel nncit în cele trei seri ale concursului vor apare doar 15 interpreți. Exi- (Continuare în pag. a II-a­­gența este in același timp o problemă care ține de com­ponența și competența juriu­lui. Nu voi mai face referiri la 1969, dar voi încerca să spun că majoritatea membri­lor juriului actual (pe care dv. i-ați anunțat în presă) sunt personalități cunoscute din viața artistică a țării. Așa iicit așteptăm de la juriu obiectivitate, rigurozitate ma­ximă. Aș dori să subliniez că pe platforma Combinatului siderurgic există o activitate artistică bogată. „Ștafeta culturală" (I.C.M.S.G.) și „Dialogul cultural-sportiv", cele 20 de brigăzi sunt prin­se în edificarea artistică a activităților de masă de aici. Spun aceasta pentru că în munca noastră exigența a devenit o permanență profe­sională. — Care va fi melodia cea mai... cîntată în concurs ? — Este vorba de un șla­găr, cunoscut desigur de foarte multă lume . „O fată Interviu de VIRGIL ȚIGĂNUȘ La S. N. G. O NOUĂ LANSARE LA APĂ Ieri, de pe platforma de montaj nr. 1 a Șan­tierului naval Galați, a primit botezul apei o nouă navă maritimă de 4 500 tone, destinată ex­portului, cea de a șaptea navă lansată la apă de la începutul acestui an. Mergîndu-se pe linia re­ducerii timpului dintre lansarea la apă și livra­re, pe navă au fost in­troduse, încă din faza de montaj, agregate, in­stalații și mecanisme, o atenție deosebită a fost acordată dotării sălii mașini, precum și a altor compartimente. Noua lansare încheie o etapă distinctă în ac­tivitatea șantierului, na­va fiind ultima din pro­ducția marfă a anului 1970. Din acest punct de vedere trebuie spus că au fost create condiții optime pentru realizarea exemplară a sarcinilor și a angajamentelor asu­mate de colectivul de muncă pe acest an și pentru pregătirea temei­nică a producției marfă pentru anul 1971, primul an al viitorului cincinal. Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7977 VINERI 7 AUGUST 1970 4 PAGINI — 30 BANI A­gricultura județului pe coordonatele viitorului cincinal „In cadrul programului de dezvoltare socialistă a țării in anii care urmează, arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în încheierea lucrărilor plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 17-19 martie a.c., agricultura ocupă un loc central (...)• Pentru a se înțelege amploarea eforturi­lor la care s-au angajat partidul și sta­tul nostru pentru perioada următoare este suficient să amintesc că în anii 1971-1975 se vor investi în agricultură, din fondurile centralizate ale statului, circa 80 miliarde lei , totodată din ve­niturile cooperativelor agricole se vor aloca pentru investiții peste 23 miliarde lei. In 5 ani vor fi investite în agricultu­ră peste 100 miliarde lei - ceea ce repre­zintă mai mult decit dublul investițiilor făcute în întreaga economie in perioada primului cincinal. La aceasta trebuie a­­dăugate investițiile făcute pentru dezvol­tarea întreprinderilor producătoare de tractoare și mașini agricole, precum și a uzinelor de îngrășăminte și de alte subs­tanțe chimice necesare agriculturii. Pe baza acestor măsuri, practic pînă în 1975 lucrările agricole vor fi complet mecani­zate, iar cantitatea de îngrășăminte fur­nizate de industria noastră va fi la nive­lul cerințelor unei agriculturi Se va crea astfel posibilitatea moderne, obținerii unor producții sporite și sigure, satisface­rii în condiții tot mai bune a cerințelor de consum a populației cu produse agro­­alimentare". In cadrul acestui vast program de dez­voltare și modernizare a agriculturii țării, agricultura județului nostru va cunoaște un avint deosebit. In următorii cinci ani investițiile vor ajunge la 2,8 miliar­de lei, din care două miliarde din fondurile statului și 800 milioane din contribuția proprie a unităților cooperatis­te. Din valoarea contribuției proprii 575 milioane lei vor proveni din credite pe ter­men lung acordate de stat. Aceste inves­tiții sunt orientate spre construirea de complexe de creștere industrială a anima­lelor în I.A.S.-uri și în sectorul cooperatist prin organizarea de asociații intercoope­­ratiste și în cadrul acțiunilor de cooperare dintre I.A.S. și C.A.P., spre acțiuni de îm­bunătățiri funciare ca : regularizări de cursuri de apă, îndiguiri și desecări, a­­menajări pentru irigații, combaterea ero­ziunilor, extinderea plantațiilor de vii și pomi etc. ★ Județul Galați ocupă 2,9 la­ sută din suprafața arabilă a țării. Dat fiind relie­ful neuniform, brăzdat de văi adinci și versanți, care ocupă 36 la sută din su­prafața totală, iar luncile unor rîuri — Si­ret și Bîrlad - unde sunt terenuri fertile sunt supuse inundațiilor, obținerea unor producții pe măsura actualelor cerințe im­­­pune aplicarea, în cultivarea plantelor, a tuturor normelor tehnice stabilite de ști­ință. De aceea, in cincinalul viitor un joc principal îl vor ocupa acțiunile de îmbu­nătățiri funciare, pentru care s-au prevă­zut 829 milioane lei, reprezentînd peste 29 la sută din totalul investițiilor prevă­zute pentru cincinal. Aceste investiții vor fi canalizate spre lucrărri de mare anver­gură, care să conducă la creșterea gradu­­ui de folosire a terenurilor și în conse­cință la obținerea unor producții agrico­­e superioare celor realizate în cincinalul pe care-l încheiem. Prin îndiguiri și desecări vor fi puse a dispoziția producției, cu posbilități de­pline de folosire, aproape 37 000 hectare de pămînturi fertile, dintre care o bună parte vor fi irigate, asigurind producții deosebit de bune și constante. Lucrările de îndiguiri și desecări vor fi localizate in zonele Tudor Vladimirescu — Braniștea, unde vor fi scoase de sub amenințarea inundațiilor 11 000 de hectare, Nămoloa­sa - Măxineni — 6 400 ha și Umbrărești - Bucești 4 000 ha. Acestea, fiind lucrări noi, cuprind 21 400 ha. Diferența de suprafață se va realiza prin extinderi in zonele deja îndiguite, unde se vor executa și lucrări de moderniza­re a sistemelor existente. Concomi­tent se va regulariza albia rîului Birlad pe o lungime de 5,5 km, inlăturin­­du-se astfel inundațiile provocate de a­­cest curs de apă, îndeosebi după topirea zăpezilor și ploile abundente. De aceste lucrări vor beneficia toate unitățile agri­cole de stat și cooperatiste care dețin su­prafețe de pămint pe toată lunca Bîrla­­dului și Siretului de la Tecuci și pînă la Șendreni. De asemenea, în viitorii cinci ani se vor continua lucrările de irigații în sisteme mari pe 15 500 ha, din care 13 400 ha se vor amenaja pe terasa Ivești și 2 100 ha in incinta îndiguită de la Nămoloasa. Alte 6 000 ha vor fi amenajate pentru irigații în sisteme locale, din care 5 400 ha pe terenurile cooperativelor agricole. De exemplu, in cadrul acestor amenajări vor fi irigate pe terasa Vînători 2 538 ha, Ing. ALEXANDRU IRIMIA Direcția agricolă județeană (Continuare in pag a III-a) $3 % 1 *1 . Momentul lansării. f în pagina a IV-a — România atribuie o însemnătate deosebită deceniului dezarmării Intervenția delegatului român în Comitetul pentru dezarmare — Scrisoarea lui U Thant adresată țărilor membre ale O.N.U. — In amintirea celor 200 000 de victime de la Hiroșima — Formarea noului guvern italian TARA; ti COIMTUL NASTIT­EI ALIMENTARE Nu există un raport just între personalul auxiliar și cel productiv Creșterea productivității muncii și micșorarea costurilor de producție vizează nu numai aspecte legate de introducerea tehnicii noi și reducerea con­sumurilor specifice sau mări­rea capacităților de producție și accelerarea vitezei de ro­tație a mijloacelor circulante. Adoptarea unui ansamblu de măsuri, îndreptate spre redu­cerea cheltuielilor cu salariile, folosirea forței de muncă co­respunzător pe secții, sectoare și structură, constituie de ase­menea rezerve importante ce trebuie mobilizate. Cum con­tribuie întreprinderile, pe linia repartizării salariaților nece­sari pe compartimente, la creș­terea eficienței economice și a productivității muncii ? Iată în­trebarea pe care am adresat-o, în cadrul­ unei analize între­prinse recent la Combinatul Industriei alimentare și între­prinderile din subordine. Analiza efectuată asupra si­tuației acestor cheltuieli, scos în evidență, necunoașterea a suficientă a laturii folosirii cît mai judicioase a fondului de salarii pe baza utilizării rațio­nale a forței de muncă. Balan­ța forței de­­ muncă întocmită la 24 iulie a.c. a reliefat, în a­­ceastă direcție, că există încă un număr nejustificat de mare de muncitori auxiliari și per­sonal tehnico-administrativ. Așa, de pildă, ponderea mun­citorilor auxiliari față de tot muncitori a fost de 25 to­ta sută în trimestrul II a.c. Pro­cent destul de­­ mare, dacă ți­nem cont că și în anul ante­rior numărul personalului era la același nivel. Din numărul total de muncitori auxiliari de 1 138, la mecanicul șef și scu­­lărie au lucrat doar jumătate, restul fiind ocupați cu execu­tarea operațiunilor de trans­port, întreținere etc. In aceeași situație se găsește și personalul tehnico-adminis­trativ (o pondere mare în com­parație cu totalul muncitorilor productivi). Dacă adăugăm la aceasta faptul că fondul de sa­larii ocupat de cele două cate­gorii de salariați se ridică la aproximativ 5 100 mii lei (trim. II) ceea ce reprezintă un pro- MIHAI CHIRILA (Continuare in pag. a II-a) 1 I *m**X*m­HM»VI­­ATIq>JWVUTIBWM.BW.h­^JM1BOn­­VB­ n­­m»»WWWW­^^ BIOSMNFII COMUNISTE CONTEMPORANE ,­­■. .. . . ..... _...................... . _ n urmă cu 26 de ani, un om in pu­terea tinereții, cu ochii vioi, cu frun­tea lată și cu fa­ța mereu brăzdată de zîmbet, cu un neastîm­­păr exagerat în căni, verifica cala, mii­de proporții reduse pe a­­tunci, controla legătu­rile de ancorare pe mal ale unei ambar­cațiuni ce urma să primească botezul a­­pei. A urmat un fluier prelung, parîmele au fost tăiate și pe filele casei a început coșul cu scrîșnete iune­­al ambarcațiunii lungă de 22 metri și lată de 13 metri. Tonajul ei — 240 tone. Așa a început viața de lansator de nave a maistrului Dumitru Cazacu de la Șantie­rul naval din Galați. Ați asistat la o lan­sare de navă ? Ei bi­ne, pentru spectatori, lansarea la apă e un spectacol tehnic de amploare. Pentru cel care con­duce și răspunde însă de lansarea navei, fiecare secundă în­seamnă calcule, între­bări, emoții. Emoții puternice, provocate de complexitatea ope­rațiunii, de marea mi­siune ce-i revine lan­satorului pentru a fa­ce ca nava să respec­te întocmai verticali­tatea și orizontalita­tea, pentru ca nava, tolosul format din mii de tone de metal, să respecte legile fizicii și să înainteze pe ca­le fără nici o oscila­ție între prova și pu­pa. L-am urmărit pe Dumitru Cazacu ani în șir în momentele cînd o navă se înfră­țea cu apa. In acele momente omul era dur ca metalul nave­lor, tăcut și gînditor ca un poet care se pregătește să asalteze un poem nemuritor. Atunci cînd nava e liberă de schele și scareuri, cînd stă suspendată pe cală, strunită doar de cîteva parime, Du­mitru Cazacu e un ghem de gînduri, de nervi care explodează parcă atunci cînd flu­ieră prelung și se li­niștește în clipele în care nava „dansea­ză" pe valurile Maistrul Dumitru apei. Zacu a trăit 780 Ca­de asemenea momente de încordare maximă, 780 de clipe care ho­tărau părăsirea cu succes a solului de că­tre navă și intrarea a­­cesteia în rîndul vase­lor cuprinse în agen­da lui Neptun. Răsfoiesc registrul personal al maistrului Cazacu, registru pe coperta căruia scrie : „Jurnal de lansări și ridicări de nave", un document personal , rar, un fel de testa­ment unic cu mare putere de Fiecare rubrică evocarea com­pletă a registrului re­prezintă de fapt o na­vă, mai mică sau mai mare, reprezintă un tonaj anume, o supra­față plutitoare prin prezența căreia țara își extinde teritoriul la mii de mile depărtare de lanțul Carpaților. Maistrul lansator Dumitru Cazacu a predat ștafeta... de argintul fluid al Dunării sau de aurul Bărăganului. Regis­trul maistrului Cazacu este o cronică auten­tică a pașilor făcuți de Șantierul naval gălățean în ultimii 26 de ani. Un jurnal de viață, adevărat unde viața unui om se con­fundă cu aceea a în­treprinderii, în cazul de față, cu viața ce­lui mai mare șantier naval al țării. Dumitru Cazacu trăit rodnic acești ani: a Iarna, cu mîinile roșii­­vinete de ger, sau va­ra, la tîmple cu bro­boane de sudoare, o­­mul despre care scriu era mereu prezent la actul unic în istoria u­­nei nave, la momentul cînd nava era predată împărăției apelor.­­ Acum cînd vă pensionați, cînd pre­dați ștafeta de lansa­tor, vă reamintiți cli­pele cele mai palpi­tante din viață ? Mă privește surîzînd pentru o clipă, apoi devine aproape în­cruntat și răspunde prelungind cuvintele, repetîndu-le. — Au fost două mo­mente care mi-au răs­colit inima. Unul de bucurie, altul de ne­caz. Primul, atunci cînd am comandat lansarea primei nave maritime de 4 500 to­ne de construcție ro­mânească. Lansarea se făcea pentru pri­ma dată cu o navă în ION PALAMIUC (Continuare în pag. a II-a)

Next