Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-09-17 / nr. 8011

LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ A Intîrzieri nejustificate la recoltatul florii-soarelui și porumbului Timpul călduros din ultima vreme a favorizat coacerea principalelor culturi a căror recoltare este în toi, a permis des­fășurarea în bune condițiuni a lucrărilor pregătitoare însămințării cerealelor de toamnă. Dorința firească de a strînge recolta de porumb, floarea-soa­­relui și struguri intr-un timp cit mai scurt și fără pierderi, de a încadra fiecare acțiune tehnică în limitele optime de timp și ca­litate a determinat mobilizarea a însemnate forțe de muncă ma­nuale și mecanice la executarea acestor lucrări. Ca urmare, în numai câteva zile, în unitățile agricole ale ju­dețului nostru au fost recoltate însemnate suprafețe cu porumb și floarea-soarelui și s-au făcut minuțioase pregătiri în cea mai mare parte a unităților agricole în vederea declanșării însămîn­­țării griului. Din operativa Direcției agricole rezultă că pînă aseară floa­rea-soarelui a fost recoltată pe 61,1 la sută din suprafața cul­tivată în întregul județ. Situația nu poate fi de loc satisfăcătoare dacă ne gîndim că alături de unele cooperative care au încheiat această lucrare pe întreaga suprafață, printre care amintim pe cele din Dră­­gușeni, Suceveni, Videni, Bălășești, Cerțești, Corod, Valea Măru­lui," „Calea nouă" Matca, Grivița, Costache Negri ș.a. sunt, încă multe cooperative agricole (C.A.P. Frumușița, Smîrdan, Braniștea, Cuza Vodă, Scînteiești, Tămăoani, Condrea, Cudalbi I, Cudalbi II, Barcea, Măstăcani etc), unde rezultatele de pină acum reprezin­tă doar 20-40 la sută, ceea ce este foarte puțin. Datorită coacerii accentuate, semințele de floarea-soarelui încep să se scuture. Tocmai de aceea folosirea judicioasă a combinelor cât și mobilizarea de forțe sporite la recoltatul manual este o cerință acută. Trebuie, de asemenea, luate măsuri ca tre­ieratul să se desfășoare în cel mai scurt timp, pentru a se evita pierderile de recoltă. Recoltatul porumbului a inceput în majoritatea unităților a­­gricole ale județului. Suprafețe mai mari de pe care s-a strîns producția de porumb au raportat C.A.P.-urile Corod, Valea Măru­lui, Bâleni, Corni, Slobozia Conache etc. Sunt însă suficiente uni­tăți unde această lucrare se desfășoară, deocamdată mult prea lent. Este bine ca acolo unde se întilnește o asemenea situație să se ia măsuri operative de urgentare, mai cu seamă unde s-a prevăzut ca după terenul eliberat de porumb să se însămînțeze grîu. Concomitent cu executarea acestor principale lucrări la ca­re se mai adaugă și cele privitoare la acțiunile ce se între­prind acum în viticultură și legumicultura, atenția cadrelor de conducere și a specialiștilor din unități trebuie îndreptată cu ma­ximum de exigență asupra asigurării condițiilor de calitate pen­tru semănatul griului. Lanțul neajunsurilor să nu se prelungească pînă la declanșarea semănatului! Vremea semănatului se a­­propie cu fiecare filă ruptă din calendar. Față de condiții­le județului nostru, in zona de nord lucrarea trebuie declan­șată acum, iar în sud peste cî­­teva zile. Or, aceasta presupune ca la ora actuală întreaga ac­țiune pregătitoare — aducerea seminței de la bazele de recep­ție, punerea la punct pînă în cele mai mici amănunte a ma­șinilor, pregătirea terenului etc. etc., să fie încheiate. In cele mai multe unități agricole de stat și cooperatiste aseme­nea pregătiri s-au încheiat, lu­crătorii și specialiștii așteptînd doar momentul declanșării lu­crării. întreprinderea agricolă de stat Ivești, de exemplu, va în­­sămînța în această toamnă 600 ha cu grin și 200 ha ca secară. Din această suprafață 50 la sută a fost amplasată pe locul ocupat în acest an de prășitoa­­re. Cealaltă jumătate — 400 ha — este fertilizată și pregă­tită pentru semănat, acțiune care, după cum ne spu­nea ing. Sandu Șindilă, directorul în­treprinderii, va începe peste citeva zile cu secara. Cu­ privește pregătirile (se­mințe, mașini, minerale, oameni îngrășăminte etc.) s-au încheiat, semănatul putind în­cepe la orice oră. In scopul cu­noașterii obligațiilor ce le au și a tehnologiei de pentru fiecare fermă semănat, s-a în­tocmit un dosar al griului, în care sunt cuprinse toate amă­nuntele tehnice și organizatori­ce referitoare la semănat, în funcție de condițiile specifice și sarcinile de producție ale fiecărei ferme. Aceste dosare au fost înmînate din timp șefi­lor de ferme, pentru ca aceș­tia, dacă situația o cere, să poată veni cu îmbunătățiri. Pentru ca și pe cele 400 ha ocupate de prășitoare să se poa­tă însămînta la timp, s-au luat măsuri in vederea recoltării florii-soarelui și porumbului, după care imediat se eliberea­ză terenul. Floarea-soarelui, de exemplu, s-a terminat de recol­tat, iar 80 la sută a și fost tre­ierată. Rezultate bune s-au ob­ținut si la recoltatul porumbu­lui. Nu aceleași vești bune a pu­tut să ne comunice ing. Ionel Paraschiv, inginer șef la C.A.P Șerbănești. Dacă la recoltatul culturilor tîrzii de pe solele destinate griului și la elibera­tul terenului s-au obținut re­zultate bune — din 410 ha pe care se va semăna griu prășitoare s-au arat pînă după a­­cum 325 ha — pregătirea se­mănătorilor este mult rămasă în urmă. Nici la ora actuală nu se poate face proba și re­glarea semănătorilor, din cau­ză, că reparația acestora nu s-a terminat. întreprinderea pentru mecanizarea agricultu­rii n­u a asigurat tuburi sufici­ente, nu sînt greutăți pentru patine, iar pe alocuri lipsesc complet patinele sau sînt im­proprii lucrului în brazdă. Așa stînd lucrurile cu semă­­­nătorile, fără a mai aminti de combinele care treieră floa­rea-soarelui și care se defec­tează continuu, fără a mai a­­minti că la C.A.P. Șerbănești din 24 de tractoare existente la secția de mecanizare, 7 nu au mecanizatori, întrebăm comite­tul de direcție ,pe ing. Gheor­­ghe Cesari, directorul între­prinderii din Vameș , cum s-au materializat măsurile privind pregătirea mașinilor campaniei de toamnă necesare despre care ni s-a vorbit cu ocazia u­­nui raid publicat la 20 august a.c. Atunci ing. Gh. Cesaru ne spunea: „pentru semănătorile (85 bucăți) care vor lucra la se­mănat s-au procurat toate pie­sele necesare și un atelier mo­bil, deservit de cei mai buni mecanici agricoli circulă din secție în secție și pun la punct semănătorile ! Nu am vrea, dar ne vedem nevoiți s-o spunem că tot, sau aproape tot ce ne-a spus atunci directorul a rămas doar la... nivelul planificării. Iată-ne, așadar în pragul înce­perii semănatului, după aproa­pe o lună de la data amintită și semănătorile încă nu sînt reparate așa cum, de altfel, ar fi trebuit să fie. Față de asemenea situații conducerile unităților agricole, comitetele de partid, trebuie să adopte cele mai eficiente măsuri, în scopul unei temei­nice pregătiri a campaniei însămînțărilor de toamnă, fără de care nu se vor putea reali­za lucrări de bună calitate. M. CREȚEANU Muncă spornică la I. A. S. Țigănești De câteva zile pe ogoarele I.A.S. Țigănești se desfășoară o activitate intensă la recolta­tul florii-soarelui. La toate cele 5 ferme, care au în cultură 800 ha cu această plantă, se lucrea­ză pe întrecute, viteza zilnică stabilită fiind depășită. La ferma nr. 5 Ungureni, șef de fermă Nicolae Gheorghiu, se recoltează zilnic 15 ha cu 4 combine, special pregătite pen­tru treieratul florii-soarelui. Pînă la 11 septembrie a.c. din cele 180 ha la această secție a fost strînsă recolta de pe 60 de hectare. Printre mecanizatorii fruntași se numără Chifu Victor care pe o combină „Gloria" recol­tează zilnic floarea-soarelui de pe 10 ha, cu o producție me­die de 2­000 kg la ha. Avansate cu recoltatul florii­­soarelui sunt și fermele nr. 3 Negrilești, (șef de fermă ing. Gheorghe Soleschi) și nr. 4 (șef de fermă ing. Ion Moraru). De asemenea, se desfășoară intens și recoltatul porumbului, din soiurile de hibrizi timpurii pe parcelele unde urmează a se însămînța griul de toamnă. Pînă la 11 septembrie s-a recol­tat porumbul de pe 145 ha. In toamnă aceasta I.A.S. va însă­­mînța cu grîu 2­700 ha din care 1 290 după prășitoare și legumi­noase. Se poate spune că sta­diul pregătirilor este avansat. A fost asigurată cantitatea de 800 tone sămînță „Bezostaia", bi­ne condiționată, s-au stabilit solele și sînt avansate lucrările de pregătire a terenului. E. MIHAIESCU » La dana de armare a Șantie­rului naval Galați. Foto : G. BERCOV PE ȘANTIERUL MICRO 40 DEVANSAREA STADIILOR FIZICE La jumătatea semestrului I a.c., dar și mai tirziu, consem­nam în coloanele ziarului nos­tru, unele deficiențe existente în activitatea Șantierului de lo­cuințe micro 40, atrăgînd aten­ția cu această ocazie atît între­prinderii 7 construcții montaj —■ forul tutelar — cit și conducerii șantierului, asupra necesității înlăturării cu promptitudine a lipsurilor semnalate, pentru a­­sigurarea ritmului de predare la termen a blocurilor planifi­­cate. Apropierea sfîrșitului celui de al III-lea trimestru din acest an ne-a determinat să revenim pe Șantierul de locuințe micro 40. De data aceasta realitatea evidențiată în bilanțul încheiat la 31 august a.c. este îmbucu­rătoare, fapt care dovedește că promisiunile făcute atunci de către factorii de răspundere cu care am­ discutat au fost respec­­tate, că măsurile luate s-au ma­terializat în realizări remarca­bile. Pentru argumentare tre­buie să arătăm că sarcinile prevăzute pe 8 luni de activita­te au fost îndeplinite în pro­porție de 102,6 la sută. Din 940 apartamente — indicator de plan anual — 470 au fost pre­date la 30-VI­ a.c., două blocuri de 160 apartamente sunt pe punctul de a fi recepționate, necesitind doar lucrări de cu­rățenie și de vopsire a tîm­plă­­riei, iar ultimele patru, avînd ca termen 30 noiembrie, se află cu suprastructura terminată și lucrările de finisaj începute. Stadiile fizice atinse la ma­joritatea blocurilor în execuție, lucrările auxiliare efectuate creează, după cum rezultă din calculele preliminarii, premisa sigură a încadrării constructo­rului în angajamentele asuma­te. Comparativ cu anul trecut cînd aici s-au înregistrat res­tanțe de peste 360 apartamen­te, anul acesta, în vederea a­­vansării lucrărilor, a creșterii productivității muncii, conduce­rea șantierului, specialiștii, și-au îndreptat atenția mai ho­­tărît spre valorificarea posibili­tăților oferite de tehnica mo­dernă, spre organizarea pe ba­ze superioare a activității din toate sectoarele și fazele de producție. Merită a fi eviden­țiate în mod special asigurarea utilizării intensive și extensive optime a stației de betoane, in­troducerea lucrărilor de rațio­nalizări — respectiv folosirea mijloacelor de producție în toa­te anotimpurile, extinderea co­­frajelor tego­ale. — In ultimele luni, s­e spu­nea Theodor Dragomirescu — inginerul șef al întreprinderii datorită întreținerii corespunză­toare a stației de betoane, e­­liminării reparațiilor de proas­tă calitate, am reușit să evităm aproape în totalitate stagnările în procesul de turnare și să a­­tingem ca atare parametrii scontați. Intr-adevăr, așa după cum re­zultă din evidențele ținute se­parat, pe mașini, betonul reali­zat zilnic într-un schimb se a­­propie de 250 m c cât este pre­văzut în planul fixat, ceea ce caracterizează pozitiv activita­tea șantierului. De asemenea, o contribuție deosebită la realizarea ritmului propus, a îndeplinirii angaja­mentelor asumate și-a adus-o, sublinia în continuare interlo­cutorul nostru, folosirea cofra­­jelor metalice. Prin intermediul acestei metode s-au eliminat o­­perațiunile de tencuială, s-au obținut economii însemnate de materii prime și în final s-a dublat productivitatea muncii. Iată așadar, citeva căi im­portante urmate de colectivul de aici, câteva măsuri care s-au dovedit capabile să influ­ențeze decisiv realizarea planu­lui fizic și valoric. O pîrghie deosebită, folosită cu multă e­­ficiență de către conducerea șantierului o constituie organi­zarea forței de muncă pe bri­găzi și echipe — unități ce au la baza activității contractele­­angaj­ament, instrument nou de stimulare a personalului pro­ductiv.­­ Avantajele acestei metode, ne explica inginerul șef, con­stau în realizarea unei mai bu­ne cointeresări materiale a muncitorilor, într-o corelare mai strînsă a cîștigului mediu cu ritmul de lucru înregistrat pe șantier. In afara mijloacelor arătate, ia rezultatele obținute au con­tribuit cu maximum de randa­ment și măsurile luate in direc­ția îmbunătățirii folosirii per­sonalului în schimbul II, a asis­tenței tehnice repartizate pro- MIHAI CHIRILA (Continuare in pag. a II-a) MĂSURI CONCRETE PENTRU Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8011 JOI 17 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Festivalul coral „Ciprian Porumbescu" de la Suceava ECOURILE STUPCAI... In dimineața senină și caldă de septembrie, pe fundalul de un verde închis punctat, ici, colo cu flori mărunte de ara­mă, se profilează față în față cu vechea cetate de scaun nouă cetate­­ albă, strălucitoa­­­re, cioplită în piatră și lemn, masivă, îmbinînd într-o armo­nie perfectă liniile moderne cu cele ale arhitecturii româ­nești tradiționale: Casa de cultură, a sindicatelor Suceava. Pe frontispiciul clădirii se înscrie cu majuscule motivul acelei efervescențe cultural­­artistice ce a dăruit orașului o haină muzicală sărbătoreas­că: „Festivalul coral „Ciprian Porumbescu". Descinzînd par­că de undeva din farmecul îm­prejurimilor Stupeni, răscolitoare ale Baladei, ecourile am­plificate cu mijloace tehnice moderne se răspîndesc pînă hăt departe, dînd locuitorilor orașului și celor veniți din cele patru zări ale țării, o sen­zație de emoție și bucurie, atît de caracteristică de altfel unor asemenea manifestări. Patronul acestui festival mărturisea cîndva, de mult, că „singurul compozitor pe l-am studiat a fost numai care po­porul nostru românesc". Și iată cum azi, acest popor de la care el a învățat, vine să-și aducă prinosul de recunoștință cîntîndu-i corurile scrise cu atîta suflu patriotic, alături de cele ale altor compozitori de seamă ai neamului românesc. Un du-te-vino permanent, colorat de costumația diversă a celor peste două mii de par­ticipanți­­ din țară conferă a­­cestui festival, pe lingă atmos­fera vibrantă, specifică, ceva din incantația marilor festiva­luri. Alcătuită din­tr-un număr de cinci concerte, la rîndul lor fiecare cuprinzînd „recitaluri­le" a cinci-zece formații cora­le, această prestigioasă mani­festare și-a ridicat cortina sîm­­bătă 12 septembrie, ora 17,00. In acel moment a început „Cu țara să cînte Suceava", așa cum foarte sugestiv și-a intitulat Casa județeană creației populare din localita­a­te culegerea de cîntece patrio­tice tipărită cu acest prilej. Un număr de șaptesprezece coruri din sistemul așezămin­telor culturale și cincisprezece ale sindicatelor și-au dat in­tîlnire aici pe una din cele mai frumoase și originale sce­ne ale țării pentru a cînta pa­tria, partidul, bucuria mun­cii și fericirea de a trăi. Măies­tria interpreților este verifica­tă și prin introducerea obliga­torie în repertoriul-program a unor piese din literatura mu­zicală clasică de specialitate. Județul Galați a debutat pe scena festivalului cu „Cîntec de primăvară" de Ciprian Po­rumbescu în interpretarea co­rului mixt al sindicatului C.F.R. ■— Galați, dirijat de La­­zăr Stanciu. De la bun început, vorbind despre comportamentul soli­lor noștri la festival, fără lipsă de modestie, putem afirma că a fost unul dintre cele mai meritorii din toate punctele de vedere. Corul ceferiștilor și-a confirmat încă o dată calitățile sale interpretative, creîndu-ne convingerea că s-a pregătit cu seriozitate și răspundere pen­tru această manifestare. Am sesizat de altfel preocu­parea ce a manifestat-o dirijo­rul pentru șlefuirea fiecărei piese în parte, pentru redarea „culorii" cit mai autentice a fiecărui cîntec. Programul fost în general bine dozat cu­­­prinzînd lucrări de Chirescu, Croitorii, Mircea Neagu, ca și cunoscuta serenadă de Brahms. Am reține totuși pentru co­rul C.F.R..ideea unei munci mai aprofundate cu partida de­ MARCEL IONESCU (Continuare în pag­a 111-a) A. Intilnirea tovarășului­­ N N­icolae Ceaușescu J» cu cadre din invățămintul economic superior si alti economiști Miercuri după-amiază, tova­rășul Nicolae C­eaușescu, se­cretar general al Comunist Român, si a Partidului întîlnit la sediul CC. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice și de conducere in invățămintul superior econo­mic și alti economiști din in­stitute de cercetări, ministe­re și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Ma­nea Mănescu, Leonte precum și Mircea Malița, Răutu, mi­nistrul învățămintului. Cu acest prilej au fost ana­lizate — în lumina Directive­lor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Ro­mân — propuneri privind per­fecționarea învățămîntului e­conomic. Participanții au înfățișat rea­lizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea învățămîntului economic: din țara noastră, în pregătirea cadrelor de specia­liști, precum și sarcinile tot mai importante ce revin eco­­nomistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei na­ționale. Vorbitorii au relevat în același timp deficientele ca­re se manifestă în desfășura­rea învățămîntului economic, au făcut propuneri pentru per­fecționarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind știința și tehnica conducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, a­­naliza și prognoza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pen­tru împrospătarea și îmbogă­țirea cunoștințelor de specia­­litate prin reciclarea economiș­tilor, pentru perfecționarea ac­tivității cadrelor didactice ca­re lucrează în invățămintul e­­conomic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a sub­liniat rolul crescînd al cadre­lor didactice în formarea vii­torilor economiști și a dat in­dicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă superi­­oară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secretarul­­ general al partidului a subliniat nece­sitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesio­nală, capabile să dea soluții optime problemelor complexe pe care le ridică producția, în­treaga viață economică a ță­rii, să lupte pentru înlătura­rea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promo­toare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței unice în toate sectoarele, econo­să se preocupe de punerea în va­loare a tuturor rezervelor, să organizeze un bune condiții activitatea întreprinderilor, unităților de producție în­ care­ a lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ca revin cadrelor didactice din Invățămintul economic și altor economiști în analizarea știin­țifică a problemelor dezvoltă­­r­ii economiei noastre naționa­le, In promovarea continuă a cercetării științifice economi­ce, în concordanță cu cerințe­le mereu crescînde ale progre­sului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate in continuare, pe baza dezbateri­lor, vor contribui la perfecțio­narea învățămîntului econo­mic, la creșterea rolului și a­­portului economiștilor în re­­zolvarea problemelor pe care le ridică construcția socialiste multilateral societății dezvol­tate în patria noastră Citiți în pag. a llI-a $ Lucrările Adunării Generale a O.N.U. 9> Sesiunea Consiliu­lui pentru comerț și dezvoltare $ Vizita delegației C. C. al U.T.C. în R.P.D. Coreeană In pag. a II-a SPORT Atelier pentru întreținerea și repararea locomotivelor și vagoanelor Pentru o cea mai eficientă ac­tivitate de transporturi, pe plat­forma C.S.G., inițiativa lărgirii rețelei de întreținere și păstrare a parcului de utilaje din acest important sector, a început să dea rezultatele dorite. Nu de mult, în cadrul direc­ției mecanice a fost dat în fo­losință un nou și spațios ateli­er dotat cu utilajele necesare întreținerii și reparării locomo­tivelor și vagoanelor căii fera­te uzinale. Conform proiectului, în prezent montorii și construc­torii I.C.M.S.G. execută la a­­cest complex de întreținere montarea transbordorului de vagoane (60 tone), un­de strunjit bandaje și a strung hidraulica pentru gresarea piesă și degresarea roților pe osii. Mai inu­i a fost o necesitate, apoi . Am aliat de la alții, deși poate era nimerit să aflăm de kt dînsul. Chiar și atunci cînd ne-am luat în vorbă a făcut ce-a făcut și ne-a con­vins că la urma urmei nu-i prea mare ispravă să pui la punct un lucru de care fabrica, producția avea mare nevoie. „Lucrul“ de care se detașa așa de ușor s-ar pu­tea foarte bine să fie asimi­lat unei invenții. Oricît am insistat,­­ n-am aflat insă prea multe amănunte cu toa­te că și pentru un neinițiat importanța unei ataci insta­lații era aproape clară. ÎNSEMNĂRI DE REPORTER Cînd și cum s-a născut e greu de precizat. Poate a­­tunci, in anul 1968 cînd s-a cerut fabricilor de conserve să producă primele tone de roșii depilate. Cerința era cerință, dar cu 80 de oameni pe schimb de abia se reușea să se ajungă la 5 tone in 24 de ore. Și dacă am spune că astăzi la fabrica tecucea­­nâ aceeași operațiune­a în­deplinește cu bune rezultate o instalație la care lucrează doar 15 oameni pe schimb, cu un spor de 15—20 tone produse depilate în opt ore nu mai e nevoie credem să fie confirmată de nimeni deosebita importanță a in­venției. — Era o necesitate să găsim un mijloc mai lesni­cios, dar și mai economic. Și asta cu­ mai repede cu putință căci piața internă și externă ne solicita cu tot mai multă insistență acest produs, găsim „începutul“ căutărilor in explicația la­conică a tovarășului inginer Eugen Ionescu, directorul Fabricii de conserve din Te­cuci. Dar ideea s-a definit mai greu. A plecat din literatura de specialitate, care a tre­buit confruntată cu produc­ția și s-a împlinit încet, mai cu temeri, mai cu încredere. Acolo, și în alte fabrici se făcea de mult decojirea chi­mică a nucilor verzi. Dar una e să lucrezi cu nucile, alta cu roșiile. Mai întîi s-a încercat într-o baie, îmbu­nătățind soluția cu niște CORNELIU MIHAILESCU (Continuare în pag. a II-a)

Next