Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-09-18 / nr. 8012

Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8012 VINERI 18 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI „ Citiți în pag. a­­ V-a — Sesiunea Adunării Ge­nerale a ONU — Plenara C. C. al P. C. din Chile — Situația din Iordania continuă să se agra­veze —o Remaniere guverna­mentală în Libia — Stația sovietică ,,lu­na 16“ — satelit ar­tificial al Lunii LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ In I.A.S.-uri se militează secara și orzul de toamnă Lucrările specifice campaniei agricole de toamnă se desfășoară într-un ritm alert în I.A.S.-uri. Ar fi păcat să se utilizeze altfel, pe ogoare, această vreme splendi­dă de septembrie, decii strîngînd roadele și punînd baze trainice pentru recoltele primului an al viitorului cinci­nal. Concluzia pe care o generează înfăptuirile de pînă acum este aceea că în întreprinderile agricole de stat se lucrează zi-lumină, respectîndu-se cu strictețe preve­derile tehnologiilor. Să facem referiri concrete : Recoltarea porumbului — și mai ales a hibrizilor du­bli timpurii și semitîrzii după care se va însămînța griu — se află într-un stadiu avansat. Pînă joi seara, știuleții se culeseseră de pe circa 2 850 hectare, o bună parte din cocenii rezultați fiind însilozați pentru fura­jarea animalelor. Recoltarea a cuprins suprafețe mai mari la I.A.S. Matca — 780 hectare, I.A.S. Dealu Bujo­rului — 585 hectare, I.A.S. Țigănești — 415 hectare, I.A.S. Smîrdan 404 hectare. De remarcat că peste 90 la sută din producția de porumb obținută se expediază în hambarele statului. Recoltarea florii-soarelui s-a efectuat pînă acum pe 4 851 hectare reprezentînd circa 65 la sută din întreaga suprafață cultivată cu această plantă în I.A.S.-uri. De altfel, citeva unități au și terminat acțiunea. Acestea sînt: I.A.S. Matca — 1 600 hectare, I.A.S. Dealu Bujo­rului — 670 hectare, I.A.S. Ivești — 500 hectare. Treie­ratul este în toi atît în cele care au încheiat recolta­rea cît și în celelalte. Referitor la însămînțarea culturilor de toamnă tre­buie sa consemnăm faptul că întreprinderile agricole de stat din județul nostru, luînd din timp măsuri pentru fertilizarea și pregătirea terenului, au început semănatul cerealelor păioase. Bunăoară, pînă aseară s-au însămîn­­țat cu orz de toamnă și secară pentru masă verde a­­proximativ 1­000 hectare, în I.A.S.-urile Bărboși, Dealu Bujorului, Țigănești și Brateș lucrarea executîndu-se din plin în aceste zile, la un ridicat nivel calitativ. Con­comitent, se efectuează ultimele pregătiri în vederea începerii însămînțării griului la timpul optim. Semănatul bate la ușă, dar pregătirile nu sunt terminate peste tot zilnic în paginile ziarului nostru apar informații cu privi­re la modul cum se desfășoară actuala campanie de toamnă, cum este organizată munca în aceste ceasuri fierbinți în uni­tățile agricole de stat și coo­peratiste. Cu aceleași intenții ne-am deplasat pe terenurile cooperativelor agricole Foltești, Măstăcani, Vlădești. Constată­rile, cu o singură excepție (C.A.P. Vlădești) sînt departe de a fi îmbucurătoare. La C.A.P. Foltești inginerul șef Ion Vrînceanu ne declara că poate trece la însămînțat in cursul zilei de vineri... — dar și aici vom zăbovi pentru a cîntări afirmația specialistului. La ora vizitei noastre unitatea încă nu avea asigurată sămînța necesară (N.A. probele încă aș­teptau miercuri, cuminți pe masa inginerului pentru a fi trimise laboratorului în vede­rea confirmării calității semin­țelor). Treieratul florii-soarelui merge destul de încet (s-au treierat capitulele de pe 60 ha, din 125 ha recoltate, deși același specialist ne asigură că viteza medie zilnică a celor patru combine este de 15 ha și treie­ratul a început de pe... cinci septembrie); nu se pot admi­nistra îngrășăminte organice, deși ele există în unitate și dau rezultate cînd sunt utilizate (inginerul Ion Vrînceanu con­tează pe o producție de cinci tone porumb pe solele gunoi­­te), fiindcă nu există mijloace­le de transport necesare orga­nizării platformei de gunoi în cîmp. La întrebarea : „de ce gunoiul nu s-a cărat între cam­panii, cînd mijloacele de tran­sport puteau primi această sar­cină?", ni s-a răspuns cu ridi­cări din umeri. Sau la insisten­țele noastre ni s-a dat terme­nul „precis": „poate mai tîrziu"". Adăugind că recoltarea porum­bului, a fasolei soia, ca și eli­berarea terenului se fac într-un ritm neconvingător ne între­băm ce acoperire are afirmația inginerului șef al C.A.P. Fol­tești cu privire la stabilirea da­tei de 18 septembrie pentru de­clanșarea semănatului ? La Măstăcani dăinuie o situa­ție asemănătoare, dar supără­toare și în altă ordine de idei. Primarul comunei, tov. Anghel Țocu a fost pînă anul trecut pre­ședintele unității cooperatiste din localitate­, este vag infor­mat despre modul cum merg treburile cîmpului în această campanie, deși obligația sa este să participe efectiv la reușita acesteia. Dacă am fi luat drept bine informațiile primite din partea primarului, amoj fi stabilit că se va însămînța griu după porumb pe o suprafață de nu­mai 27 ha ! ! In realitate 178 ha griu plus 25 ha orz vor ur­ma după hibrizii dubli. De ase­menea am fi considerat pregă­tite pentru însămînțări doar 120 ha teren (300 hectare în reali­tate). La sediul C.A.P.-ului, cînd inginerul șef al unității, tov. Aurel Dinu, a corectat spusele primarului, parcă ne mai veni­se inima la loc... (și aici este prezent acest penibil dar), deși s-a recoltat porumbul de pe 300 ha, cocenii își mențin ver­ticala pe cîmp, nici un metru din suprafața destinată însă­­mînțării griului nefiind elibe­rată. Situație identică și pen­tru suprafața repartizată cerea­lelor păioase care urmează florii-soarelui (din suprafața de 190 ha s-au recoltat capitulele de pe numai 50 ha , treierat ni­mic, eliberat, ca o consecință, tot nimic). Miercuri la prînz. C.A.P.-ul Măstăcani avea pregătită mai puțin de 50 la sută din supra­fața destinată însămînțării pă­­ioaselor în această toamnă. Ca și la Foltești, pe masa ingine­rului, sub privirile îngăduitoare ale președintelui unității, Du­­mitrache Petrea, probele de să­­mînță așteaptau ocazia favora­bilă de a ajunge la laboratorul gălățean de analize, pentru ca acesta să poată decide care este puritatea și puterea lor de germinație. Cîndva C.A.P. Măstăcanu era cunoscută pen­tru rezultatele sale pozitive și ne miră această cădere calitati­vă (care nu este singura), cu atît mai mult cu cit aici există H. MAZILU (Continuare în pag. a li-ai Sediul IUEPRONAV din Ga­lați. Foto : G. BERCOV ­NTILNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CA SPECIALIST­ DIN DOMENIUL TEHNICII ELECTRONICE, DE CALCUL ȘI INFORMATICII ECONOMICE Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, general al Partidului secretar Comu­nist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de cul și prelucrării automate cal­itatelor, oameni de știință, ca­a­dre didactice din învățămîntul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, pre­cum și conducători ai unor ministere economice și institu­ții centrale. Cu acest prilej au fost ana­lizate stadiul și aspectele prin­cipale ale aplicării tehnicii e­­lectronice de calcul în activi­tatea de conducere și planifi­care a economiei, precum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a exa­minat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a­l economiei naționale cu echi­pamente de calcul, pentru pe­rioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările ob­ținute în crearea premiselor necesare introducerii informa­ticii în economie. S-a înfăți­șat experiența acumulată pînă acum în utilizarea calculatoa­relor electronice în gestiunea economică, în conducerea dirijarea unor procese tehno­și logice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcționa­rea intensivă a utilajelor, creș­terea productivității, calității produselor, eficienței econo­mice a producției. Totodată au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi so­luționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calcula­toarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroa­se propuneri pentru îmbună­tățirea dotării cu tehnică mo­dernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelera­rea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evidențelor, extinderea aplicațiilor maticii și ciberneticii, a mare­pre­­lucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acor­dată elaborării de programe de calcul, utilizării la întrea­ga capacitate a calculatoare­lor existente, rezolvarea în mai bune condiții a probleme­lor activității economice. Un loc important în discu­ții l-a ocupat problema pregă­tirii cadrelor pentru informa­tică — analiști, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile și mă­surile de asigurare a necesa­rului de specialiști. S-a relevat însemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pen­tru asimilarea și dezvoltarea fabricației în țara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat ho­­tărirea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului in­formațional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat rezultatele obținu­­­te pe linia introducerii și apli­cării tehnicii electronice de calcul în economia noastră na­țională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, corespunzător ce­rințelor actuale și de perspecti­vă. Secretarul general al par­tidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare în realizarea sistemului național de infor­matică și conducere care să asigure legătura organică în­tre informatică și decizie la toate nivelele activității eco­nomice. Totodată, a recoman­dat ca în etapa imediat urmă­toare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de cal­cul teritoriale, puternice, ca­pabile să răspundă prompt ne­voilor unităților economice. De asemenea, a relevat nece­sitatea unei mai bune coordo­nări a întregii activități din a­­cest domeniu, creării unui ca­dru organizatoric corespunză­tor, care să permită concen­trarea și folosirea rațională a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor pro­puse. Secretarul general al parti­dului a arătat că accentul tre­buie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de pro­ducție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor ciberneticii, a problemelor pla­si nificării și conducerii activită­ții productive, a aprovizionării tehnico-m­ateriale și desfacerii produselor. In continuare a subliniat necesitatea de a se a realiza, cu ajutorul calcula­toarelor electronice, conduce­rea proceselor de producție și gestiunea completă a cîtorva uzine importante, asigurîn­­du-li-se dotarea corespunză­toare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extin­derea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că în acest scop se impune luarea măsuri­lor pregătitoare adecvate. O deosebită importanță va tre­bui să se acorde statisticii, că­reia îi revine un rol primor­dial în realizarea sistemului informațional al întregii eco­nomii naționale. In ce privește pregătirea ca­drelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesarului de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul in anii următori. In a­­celași timp, a subliniat că toa­te cadrele cu munci de răs­pundere din economie, din a­­paratul de partid și de stat trebuie să-și însușească ele­mentele de bază ale informa­ticii moderne, pentru a putea folosi cît mai eficient avanta­jele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de ma­șini de calcul, cit și în infor­matică, este necesară intensi­ficarea cercetării proprii, aplicarea mai științifice în practică a rezultatelor rapidă ob­ținute, studierea și valorifica­rea experienței avansate pe plan internațional. In lumina rolului pe care urmează să-l crescînd capete informatica în asigurarea pro­gresului economic al noastre, secretarul general țării al partidului a trasat sarcina că, în vederea realizării sistemu­lui național de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—­ 1980 privind înzestrarea între­prinderilor și centrelor de cal­cul cu mașini și echipamente­­ electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele prevă­zute pentru perioada 1971— 1975 vor face parte integran­tă din planul cincinal de dez­voltare a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introduce­rea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune con­­dițiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul ge­neral al partidului și-a expri­mat convingerea că specialiș­tii în informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le re­vin, contribuind astfel la pro­cesul general de modernizare a economiei naționale, la pro­pășirea patriei noastre socia­liste. La C.S.G. Principalele prevederi ale angajamentului anual au fost îndeplinite Tinărul colectiv de muncă al sideru­rg­iști­lor gălățeni, animat de dorința vie de a da patriei mai multă fontă, oțel și lamina­re, raportează îndeplinirea cu cinste a sarcinilor de plan pe cele opt luni din acest an și a angajamentelor asumate în în­trecerea socialistă.­ției Așa, de pildă, planul produc­marfă a fost îndeplinit în proporție de 103,11 la sută, ceea ce înseamnă 81 522 mii lei peste sarcina de plan, însemnate de­pășiri s-au obținut și la princi­palele sortimente. La aglomera­tul feros s-au dat peste plan 30 255 tone, la fontă 10 680 to­ne, iar la oțel 13 511 tone, în­­deplinindu-se astfel angajamen­tele luate pentru această peri­oadă. De remarcat este însă faptul că, mobilizîndu-și plenar forțele de care dispun și valorificînd din plin rezervele și resursele exis­tente la fiecare loc de muncă sideru­rg­iștii, îndrumați cu com­petență de organele și organiza­țiile de partid, au reușit, la une­le sortimente, să îndeplinească și chiar să depășească angaja­mentele luate în întrecerea soci­alistă pe întreg anul 1970. Ast­fel, la sfoburi de relaminare s-au obținut peste plan 19024 tone, cu 624 tone mai mult decit preve­dea angajamentul anual, iar la tabla mijlocie și groasă s-au ob­ținut 12597 tone, față de 12 000 tone angajamentul anual. Angajamentul anual luat în întrecerea socialistă a mai fost îndeplinit și depășit și la alte produse : construcții metalice — 250 tone față de 200 tone, uti­laj de turnare — 1197 tone față de 1100 tone, piese de schimb pentru industria metalurgică — 8219 mii lei față de 5000 mii lei ce­ prevedea angajamentul anual. T­renul de la halta Vasile A­­lecsandri pînă la Șerbești face cinci minute. Dacă nu se grăbeau, era plă­cut să facă acolo o plim­bare pe jos de cîțiva kilo­metri. Cum însă era tîrziu iar băieții ardeau de nerăbdare să a­­jungă cu o clipă mai devreme la balul de sîmbătă seara s-au urcat în tren. Dar surpriză, nici vorbă de dans la căminul cultural din Șer­bești. Acum ce să facă altceva, decit să se întoarcă acasă, la Bra­niștea. Așa că la ora 21,59 din nou în tren, Pricope, Adamache, Trandafir și Stoian plecaseră de a­­casă cu cîteva fete, Dumitru Lun­­geanu, Sterică Lungeanu și Marcu Spiru — singuri. Și unii și alții se urcă în același vagon. Mai toți e­­nervați parcă de faptul că trenul se mișcă prea încet, rămîn totuși, cu speranța că n-or avea vreme con­ductorii de ei. Dar cînd „e se se întîmple", cum dădea totul pe afu­risitul de ghinion, Florin Adamache, iată că se înfățișează și conducto­rul.­­ Biletele la control ! Cuvintele au prevestit începutul unor ostilități greu de transcris. Si­guri de ei și singuri aproape în tot vagonul, băieții au ripostat e­­nergic cum le-a venit mai bine la îndemînă. Și răul n-a avut nevoie de cine știe ce timp, au fost de-a­­juns și cîteva minute ca să se în­vedereze cu puterea pumnilor, cu zgomot de geamuri sparte, cu fa­stinguri smulse. O scenă de auten­tic western. Dar cum nu se aflau în preerie făptașii, oricît au mizat pe discreția nopții și a prietenilor, au ieșit la lumină, încolțiți de remușcări și regre­te, trăind o realitate crudă, pe ca­re singuri și-au pregătit-o în noap­tea cu pricina, băieții contează pe înțelegere, se disculpă cum pot, se sustrag de răspundere în fel și chip. Faptele rămîn însă fapte : ele se circumscriu într-un teritoriu viciat de o optică dăunătoare, periculoasă formării tînărului. A fost de­ ajuns să trăiască cu impresia că nu sînt cunoscuți, că n-ar putea fi descope­riți și că au de partea lor forța, ca tinerii aceștia să se înfierbinte la scandal și să-și facă un titlu de glorie din purtarea lor huliganică. In­­ alte împrejurări, acolo, pe unul din șantierele 17 C.M., unde muncea pînă deunăzi mecanicul Dumitru Lungeanu sau în clasa a X-a a liceului seral pe care îl frec­venta Sterică Lungeanu, n-ar fi avut loc cu siguranță asemenea răbufniri greu de calificat. Toți au o mese­rie bună și bănoasă și s-au înca­drat­­ doar de cîteva luni de zile într-un colectiv , toți tineri, crescuți și educați în spiritul unei etici să­nătoase. Și tocmai ei s-au arătat dintr-o dată că sunt alții decit ar trebui să fie, că după cele opt ore de muncă caută distracții tari, vor să se evidențieze într-un anume fel, care nu le face cinste. Au mai toți aproape 20 de ani. Sînt la vîrsta cea mai frumoasă, cea mai promițătoare, vîrsta înaripatelor năzuințe, dar și a răspunderii ma­jore. Lungeanu urma liceul seral și se și vedea de pe acum la școala de maiștri. Dar în seara aceea a uitat de școală, unde doar de cîteva zile reîncepuseră cursurile, a uitat de tovarășii săi de muncă din ate­lierul electric al Autobazei I și s-a purtat cu brutalitate ca un codru. Spiru Marcu e cel mai mic din CORNELIU MIHAILESCU (Continuare în pag. a II-a) CINE EȘTI DUMNEATA, TINERE? Trei huligani lovesc un om mizînd pe discreția „prietenilor“ in întreprinderile industriale La ordinea zilei: j|\|0|j[|[|j[­\ i\ TOTALITATE­­­A PREGATIRILOR! Dl Iffi­ Anotimpul friguros se apro­pie cu pași repezi. Cum e și firesc, acest fapt a pus în „a­­lertă" și pe gospodarii între­prinderilor, uzinelor și șantie­relor în vederea asigurării din vreme­a tuturor condițiilor necesare bunei desfășurări a procesului de producție. Pe o asemenea temă am purtat recent o discuție cu tovarășul I. Pruteanu, șeful serviciului mecanic șef de la Uzina La­minorul de tablă Galați. Din cele afirmate de interlocutor, ca și din constatările noastre rezultă că, pregătirea între­prinderii pentru sezonul rece a constituit o preocupare a­­tentă a comitetului de direc­ție, a serviciului mecanic șef, a tuturor conducerilor sectoa­relor productive și a servicii­lor. In această privință există un plan de măsuri tehnice și organizatorice, judicios întoc­mit, vizînd direcțiile principa­le spre care să se acționeze pentru ca sezonul rece să nu creeze obstacole în calea rit­mului de desfășurare a fabri­cației. Planul cuprinde ca o­­biective principale sectoarele de fabricație, instalațiile aferen­te, clădirile edilitare, instala­ția de încălzire, căile de ac­ces din uzină, aprovizionarea cu materii prime și materiale. Trebuie subliniat, îndeosebi, prevederea în legătură cu asi­gurarea bazei materiale a u­­zinei. Sunt planificate tăți tampon de platină, canti­zinc, cositor și alte materiale nece­sare desfășurării normale a procesului de producție. La 12 septembrie a.c. situa­ția realizării planului pregăti­rilor de iarnă era, cu excepția unor obiective, într-o fază co­respunzătoare. Acoperișurile laminoarelor fuseseră repara­te, instalația de energie revi­zuită, o parte a drumurilor u­­zinale puse la punct, instalația de încălzire verificată și pre­gătită pentru a fi pusă în funcțiune la data necesară. Unul dintre obiectivele im­portante este și instalația pen­tru încălzirea și recondiționa­­rea aerului din halele pentru acoperiri metalice. După rit­mul în care se desfășoară lu­crarea, peste aproape o lună de zile operațiunile vor fi în­cheiate. Instalația puțind predată beneficiarului — are­fi fierul de acoperiri metalice. In ceea ce privește proble­ma încălzirii pe timp de iarnă, deși mecanicul șef cît și ser­viciul de investiții au căutat să asigure condiții bune, totuși la acest capitol, se mai întîmpină unele greutăți. Uzina a scos din funcție o parte a instalați­ei de încălzire care urmează a fi înlocuită prin dotarea centralei termice cu un cazan modern pentru producerea a­­burului și apei calde industri­ale. Conform graficului, la 1 noiembrie a.c. cazanul va tre­bui să­ intre în funcțiune. La acest obiectiv însă — esențial în cadrul pregătirilor de iar­­­nă — se pare că există unele obstacole serioase: însuși șe­ful mecanic se abține să facă precizări cu privire la posibi­litatea respectării termenului cînd centrala va putea furniza căldură sectoarelor productive și serviciilor administrative. Aceleași îndoieli le exprimă și serviciul de investiții, unde ni se spune printre altele, că I. PALAMIUC (Continuare în pag. a II-a)

Next