Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)

1970-11-22 / nr. 8068

Á*. r Nf. 8068 O sarcină de prim ordin a întreprinderilor industriale : ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII PRODUSELOR Legea privind asigurarea și controlul calității produselor, care a intrat în vigoare în a­­cest an, se încadrează în an­samblul de măsuri stabilite de Conferința Națională și Con­gresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru per­fecționarea organizării și con­ducerii întregii vieți economice și sociale, pentru creșterea efi­cienței în toate ramurile eco­nomiei naționale. Traducînd în viață hotărîrile conducerii superioare de par­tid, precum și indicațiile Comi­tetului județean de partid in această problemă, Comitetul municipal Galați al P.G.R. și-a orientat activitatea spre mobi­lizarea organizațiilor de partid din întreprinderi în vederea canalizării muncii de partid către problemele majore ale producției, mobilizînd comuniș­tii și toți oamenii muncii la creșterea eficienței economice a fiecărei întreprinderi, la eli­minarea pierderilor nejustifica­­te din procesul tehnologic și ridicarea nivelului calitativ al produselor fabricate și al ser­viciilor prestate. Recent, problema calității produselor a constituit obiectul dezbaterilor într-o plenară a Comitetului municipal de par­tid, dezbateri ce au evidențiat preocuparea organelor și orga­nizațiilor de partid, a comitete­lor de direcție și a celorlalți factori de răspundere din în­treprinderile municipiului Ga­lați pentru creșterea nivelului calitativ al producției, asimila­rea de noi produse și lărgirea gamei de sortimente. Așa după cum s-a subliniat cu acest prilej, în acest an, co­mitetul municipal a inițiat ac­țiuni de analiză și dezbatere a unor probleme, cum au fost ce­le legate de reducerea rebutu­rilor în secțiile de turnătoria ale întreprinderilor de profil și a capetelor, cupoanelor și fîșii­­lor, în cadrul întreprinderii tex­tile Galați. De asemenea, tot în acest an, s-a acordat o a­­tenție mai mare reducerii con­sumurilor specifice de materii prime și materiale, prin micșo­rarea greutății specifice și ga­baritelor, concomitent cu creș­terea indicilor tehnico-calita­­tivi ai produselor. Creșterea calității produselor­­— lucru sesizabil în toate uni­tățile — a fost determinată în mare măsură de sporirea pre­ocupării organelor și organiza­țiilor de partid din întreprin­deri pe această linie, care au organizat dezbateri în adună­rile generale de partid, simpo­zioane, mese rotunde și consfă­tuiri pe tema calității produse­lor, cu care ocazie s-au scos în evidență rezultatele poziti­ve obținute și s-au stabilit cele mai eficiente măsuri pentru în­lăturarea neajunsurilor semna­late. Urmare a muncii politice desfășurate în întreprinderi, precum și a efectelor pozitive ce s-au obținut prin aplicarea în practică a legii privind cali­tatea produselor, a sporit con­tribuția oamenilor muncii și a factorilor de răspundere din în­treprinderi la realizarea produ­selor de calitate superioară. In acest sens, este semnificativ faptul că, în întreprinderile in­dustriale din municipiul Galați, numărul refuzurilor de calitate, în primele trei trimestre din acest an, a scăzut simțitor, fa­ță de aceeași perioadă a anului trecut, iar rebuturile sunt mai mici cu 69 la sută. Rezultate bune pe linia­ re­ducerii volumului de rebuturi și a îmbunătățirii calității lu­crărilor și produselor executa­te s-au înregistrat la S.N.G., I.S.C.L., întreprinderea de pre­fabricate beton, I.I.L. nr. 2, co­operativa Muncă și artă, Fabri­ca de plase și unelte pescărești și altele. La aceste întreprin­deri, atît organele și organiza­țiile de partid, cît și comitetele de direcție s-au preocupat în mai mare măsură de pregătirea și desfășurarea procesului de fabricație, de efectuarea unui control calitativ competent, în­­cepînd din faza de recepție a materiei prime și pînă la li­vrarea produsului finit, de pre­gătirea profesională a muncito­rilor. Sunt, de asemenea, de evi­dențiat preocupările comitete­lor de direcție, pe linia asimi­lării de noi produse cu perfor­­mante tehnico-funcționale su­perioare, care satisfac în mai mare măsură cerințele benefi­ciarilor. Așa, de exemplu, la Uzina mecanică navală, între­prinderea „11 Iunie" și Uzina de reparații s-au introdus în fa­bricație noi produse cum ar fi« mecanisme și agregate navale, produse de marochinărie și în­călțăminte, ridicătoare hidrau­lice, castele de apă pentru a­­gricultură etc. Dar în întreprinderi continuă să mai dăinuie și o serie de ne­ajunsuri care conduc încă la o calitate necorespunzătoare. Ast­fel, la întreprinderea de prefa­bricate din beton, Uzina Lami­norul de tablă, Uzina mecanică navală, se înregistrează încă un număr mare de rebuturi, remanieri și refuzuri, comitete­le de direcție nereușind să re­zolve toate problemele pe care le ridică realizarea unor pro­duse de calitate. In aceste uni­tăți nu s-a reușit să se întă­rească controlul interfazic final, nu există suficientă pre­și ocupare pe linia îmbunătățirii tehnologiilor, iar dotarea cu aparate de măsură și control este nesatisfăcătoare. Aseme­nea situații se găsesc și în în­treprinderile aparținînd de Combinatul industriei alimen­tare și cele de industrie locală. Comitetele de direcție din a­­ceste întreprinderi se preocupă, în primul rînd, de realizarea valorică a planului de produc­ție, neglijînd aspectele de or­din calitativ al produselor și tergiversînd transpunerea în practică a propriilor măsuri privind calitatea. Nerespectarea în totalitate a tehnologiilor de fabricație și tendința de a justifica lipsurile, în loc să se acționeze practic pentru înlăturarea lor — așa cum se întîmplă la Uzina La­minorul de tablă și în alte uni­tăți, constituie, de asemenea, elemente care favorizează apa­riția unor produse care nu co­respund în totalitate normelor calitative, pretențiilor justifi­­cate ale beneficiarilor. Ridicarea pe noi trepte a ca­lității produselor este o acti­vitate complexă care trebuie soluționată nu în etape ci per­manent. De aceea, fiecare co­mitet de direcție trebuie să se preocupe în mai largă măsură de perfecționarea tehnologiilor de fabricație, de însușirea te­meinică a prevederilor acesto­ra de către fiecare muncitor,­­prin creșterea nivelului lor de calificare), de întărirea contro­lului tehnic și încadrarea aces­tuia cu cadre competente, de sporirea exigenței în toate compartimentele fluxurilor de producție. Cum un rol deosebit în rea­lizarea însușirilor calitative ale produselor îl joacă calitatea materiilor prime utilizate, con­ducerile întreprinderilor, prin compartimentele de aprovizio­nare, vor trebui să se foloseas­că mai mult de prevederile legii contractelor, determinînd furnizorii să respecte întocmai clauzele stipulate în specificații și contracte. Organizațiilor de partid din întreprinderi li se vor cere să urmărească permanent modul cum se înfăptuiesc planurile de măsuri întocmite în acest sens, să militeze pentru întărirea spiritului de exigență al fiecă­rui muncitor, inginer și tehni­cian, astfel ca toate produsele să poarte amprenta măiestriei profesionale a celor ce le-au realizat, să corespundă întoc­mai cerințelor actuale ale eco­nomiei naționale. Ing. MIHAI ȚIMPAU CONSTANTIN ENICA activiști ai Comitetului muni­cipal de partid Galați Răspunsuri la articolul „CURIILE GINȚIRII - CELE RULUI CĂREI DE VIZIEÄ ĂIE GOSPODARILOR“ întreprinderii de gospodăria orășenească, prin specificul preocupărilor ei, îi revin sar­cini importante pe linia salu­brizării și curățeniei municipiu­lui, a amenajării și întreținerii spațiilor verzi, precum și a re­parării și menținerii în de circulație a drumurilor stare căilor publice. In această pri­și­vință întreprinderea face efor­turi susținute pentru a fi in concordanță cu dezvoltarea multilaterală a municipiului, care cunoaște frumoase tradiții, în privința bunei gospodăriri și a înfrumusețării. Conștient de complexitatea sarcinilor și a răspunderilor ce derivă de aici, comitetul de di­recție a analizat cu simț de răspundere posibilitățile reale legate de îmbunătățirea activi­tății de prestații arătate mai sus, ținînd cont și de semnale­le critice apărute în presa lo­cală, de propunerile deputați­lor, ale cetățenilor. Astfel, s-au revizuit și completat echipele de lucru, s-a întărit controlul pe linia îndeplinirii sarcinilor, atît din punct de vedere can­titativ, cît și calitativ. In acest fel, au putut fi cuprinse în ac­țiunea de întreținere și curățe­nie o serie de străzi și obiec­tive ce nu figurau mai înainte în graficele de lucru, ca de e­­xemplu: traseul spre Combi­natul siderurgic, prin strada Craiului, parcul din spatele gării fluviale, spațiul verde de lângă Institutul județean de proiectare etc ș.a. Țînînd seama de continua dezvoltare a municipiului și de forțele limitate ale întreprin­derii, precum și de experiența pozitivă căpătată pînă în pre­zent, facem un apel la fiecare cetățean al orașului nostru, precum și la întreprinderile și instituțiile, cărora le-au fost re­partizate spații verzi spre în­treținere, pentru a menține cu­rățenia și a întreține terenurile din fața casei unde locuiesc și unde își desfășoară munca de toate zilele. De asemenea, este de dorit ca și pe străzile și arterele principale ale orașului, cetățe­nii să nu mai arunce la îmtîm­­plare hîrtii, resturi de alimen­te etc, ci să folosească coșurile amplasate în punctele de mare afluență, iar biletele de călăto­rie să le depoziteze în cutiile speciale ce se găsesc în toate stațiile, dovedind în acest fel că își iubesc orașul și respectă munca celor ce se ocupă de buna lui gospodărire. întreprinderea a luat măsuri­le necesare pentru ca și ia a­­notimpurile toamnă — iarnă aspectul civilizat al orașului să nu sufere cu nimic, iar circula­ția să se desfășoare în condiții normale. In spațiile verzi, în toamna acestui an s-au execu­tat noi plantări de arbori, ar­buști trandafiri și flori, s-au făcut și alte lucrări de amena­jare care vor conferi un plus de frumusețe orașului, în anul viitor pentru ca municipiul nostru să arate cît mai frumos, să se situeze printre localitățile fruntașe pe țară în acțiunea de bună gospodărire și înfrumu­sețare. Ing. MIRCEA MARINESCU directorul I.G.O. Galați ?ISI Ä NÖÜS Vedere a barajului de la Porțile de Fier. Foto­­ ȘTEFAN BALABAN (Fotografie primită în cadrul concursului organizat de redacția ziarului nostru). Recent. In microraionul Țiglina I a fost dat In folosință un nou bloc de locuințe, proprietate personală. Foto: P. POPA CURIER EDITORIAL — SICA ALEXANDRESCU , „Po­vestiri“, Editura Cartea Românească, 264 pagini, 7 lei. Autorul grupează în acest volum povestiri cu întîmplări din viața teatrului, dezvăluind viața cotidia­nă din teatre, creionând portrete de actori etc. — MIHAIL SADOVEANU, „Po­vestiri de dragoste“, Editura Cartea Românească, 496 pagini 16 lei. — N. FRINCULESCU , „Zestrea Rosanei", Editura Cartea Româ­nească, 216 pagini, 8 lei. Sub acest titlu, autorul adună un număr de opt nuvele : „Moștenirea“, „Clopoțelul“, „Cerbul de porțelan", „Jupîn Simeon“ și altele, volum ce se adaugă altuia deja apărut („Mi­reasa de tablă“), precum și roma­nului „Duhul rubiniu". — GEORGE MARGARTI : „Vultu­rii amiezii". Editura Junimea, 120 pagini, 6,60 lei. Volumul prezintă selectiv poezii­le regretatului scriitor moldovean, din ciclurile: „Cîntarea poetului“, „La soare-n amiază“, „ Ca inima de omn“, precum și două traduceri din Paul Valery și Charles Baudelaire. —• ORLIN VASILEV­ „Haiducul", Editura Univers, 480 pagini, 13 lei. Prin romanul „Haiducul", precum și printr-o suită de nuvele și po­vestiri, reunite în prezenta carte, editura urmărește de a prezenta, selectiv, creația unui reprezentant de frunte al prozei bulgare con­temporane. ** MATILDE SERAO ,­n Țara făgă­duințelor*, Editura Univers, 398 pagini 16 lei. Cartea este considerată ca cea mai variată și mai vivace galerie de portrete, cea mai colorată enci­clopedie a vieții populare și burghe­ze din Napoli de la sfîrșitul seco­lului trecut. — MIRCEA OPRIȚA , „Argonom­ tica“, Editura Albatros, 184 paginls Colecția „Romane și povestiri ști­ințifico fantastice“, 4,50 lei. Roman de anticipație, închinat unei expediții cosmice spre steaua­ Beta din constelația ArgonauticuluiJ — MIRCEA DEAC: „Himera", Editura Albatros, 230 pagini, 10,50 lei. „Monografia are menirea de a­ populariza, într-o formă accesibilă, personalitatea lui Paciurea, văzut în contextul vremii sale, a lumii în­ care a trăit, dar și cu ochii pre­zentului, care începe a-i aduce mai multă dreptate și înțelegere decit­ a avut în timpul vieții“ (Petru Comarnescu). — GHEORGHE BURLACU , „Țari din Marea Caraibilor", Editura en­ciclopedică română, 248 pagini. Co­lecția „Pe harta lumii“, 10,50 lei. — M. DOGARU ȘI C. ȘOIMU 3 „întreținerea și repararea micromo­­toarelor monofazate cu colector". Editura tehnică, 120 pagini. Colec­ția electricianului, 3,50 lei. — A. CONSTANTINESCU, B. RO­­TENSTEIN ȘI N. LAȘCU-SIMION 3 „Fluajul metalelor". Editura tehni­că, 340 pagini, 21 lei. Irr această lucrare sînt tratata atît aspecte fizico-mecanice de fin­­al, cît și problemele legate direct de practica industrială în acest do­meniu. Mari cantități de legume se găsesc încă pe cimp. Trebuie urgentate recoltatul și transportul lor In ultima vreme, unitățile a­­gricole cooperatiste cultivatoa­re de legume au livrat I.S.F.­­ului mari cantități de rădăci­­noase, varză, verdețuri etc., ceea ce a făcut — așa cum de altfel precizam și în ziarul nos­tru din 17 noiembrie a.c. — ca piața gălățeană să fie, în gene­ral, bine aprovizionată, acum la sfîrșitul toamnei, cu legume de sezon. Dar, ancheta întreprinsă joi dimineață a scos la iveală și un aspect mai puțin lăudabil, deși temperatura a scăzut sim­țitor, iar ploile toamnei și-au anunțat sosirea, în cîmp, sub cerul liber, sute de tone de legume mai așteaptă încă să fie preluate de către Centrul de legume și fructe Galați. Iată declarațiile înregistrate: Ing. Constantin Vieru de la C.A.P. Oancea : — După mai multe apeluri, la sfîrșitul săptămînii trecute s-a deplasat la Oancea un de­legat al C.L.F. Galați, care întocmit un grafic pentru pre­a­luarea a 8 000 kg praz, 4 000 kg varză și 8 000 kg morcov, în perioada 16 — 21 noiembrie. Se pare însă că nici această planificare nu va fi respectată... Au trecut, de acum, trei zile din această săptămînă și nu s-a preluat nici măcar o varză. Dar după cum se vede sezonul ploios a și sosit. Ing. Gheorghe Cumpătă de la C.A.P. „11 Iunie 1948" Pe­­chea. — Celelalte legume de toam­nă au fost preluate pînă acum de către beneficiari. A mai ră­mas însă o problemă. Avem în prezent, în grădină, întreaga producție de ridichi albe de pe 1,5 hectare. Situația se prezin­tă astfel: Ridichile au fost în­­sămînțate conform planului de cultură pe care ni s-a stabilit Direcția agricolă județeană. A­­cum C.S.F. Galați nu le preia motivînd că nu au fost trecu­te în contract. Ce facem cu ele ? Ing. Dumitru Băltărețu, pre­ședinte G.A.P. Cavadinești! — Pînă la sosirea lunii no­iembrie, legumele în unitatea noastră au fost preluate con­form graficelor întocmite de re­­recepționerul C.L.F. Dar, o da­tă cu recoltarea legumelor tîr­­zii au început să apară și amî­­nările. Așa se explică faptul că în prezent mai avem în grădi­­nă, neridicate, 12 tone de praz, 1,5 tone păstîrnac, 0,5 tone pă­trunjel și 4—5 tone sfeclă roșie. Dacă nici pînă la sfîrșitul aces­tei săptămîni produsele aminti­te nu vor fi preluate, vom tre­ce la însilozarea sfeclei pentru a o administra în hrana tauri­nelor în timpul iernii. Nu știm însă ce vom face cu celelalte rădăcinoase și cu prazul. Ing. Ștefan Fierbințeanu, pre­ședintele C.A.P. Bălășești: — Au trecut mai bine de ze­ce zile de cînd am terminat re­coltarea legumelor tîrzii și în­că mai avem, pe teren, 10 000 kg morcov, 15 000 kg varză roșie și vreo 500 kg praz — produse de bună calitate. Săp­­tămîna trecută aceste legume au fost văzute chiar de către tovarășul Vasile Trușcă, di­rectorul I.L.F. Galați. Ne-a pro­mis atunci că va lua măsuri pentru grabnica lor preluare. Vorbe! Timpul a trecut și pro­dusele stau și acum în cîmp, expuse ploilor, brumelor, vîn­­tului, iar contractul va rămîne, desigur, neîndeplinit. Mari cantități de legume de sezon — varză albă, morcov, ridichi, pătrunjel, țelină, varză roșie, praz, sfeclă, păstîrnac — există și în grădinile coopera­tivelor agricole Costache Negri, „Drumul belșugului" — Matca, Negrilești dar preluarea lor se tot amină, beneficiarul vînd ba că n-are mijloace moti­de transport, ba că sînt de calita­te necorespunzătoare, ba că piața nu mai solicită astfel de produse. Am prezentat conducerii în­treprinderii pentru legume și fructe din Galați deficiențele semnalate de interlocutorii­ noș­tri pe parcursul anchetei. Iată răspunsul primit de la tovară­șul Dumitru Iacob, director adjunct la I.S.F.: Chiar astăzi, cu ocazia ședin­ței cu recepționerii pentru con­tractarea producției de legume din anul 1971 — care se tine la sediul întreprinderii — vom lua măsuri pentru ca întreaga cantitate de legume care este pe cîmp să se preia pînă la da­ta de 28 noiembrie a.c. In acest scop vom analiza cu fiecare re­ceptioner în parte volumul de marfă existent în fiecare coo­perativă și vom întocmi un grafic centralizat pentru mai buna utilizare a mijloacelor de transport în perioada imediat următoare. De altfel, trebuie să recu­noaștem că existența în gră­dini, încă și în prezent, a unor cantități apreciabile de legume se datorește atît slabei cunoaș­teri a situației din teren de că­tre șefii centrelor de legume și fructe din Galați și Tecuci, cît și faptului că, zilele trecute, în cadrul unei ședințe la care au participat specialiști din coope­rativele agricole și reprezen­tanți ai Direcției agricole jude­țene, nimeni n-a spus că mai are pe cîmp, legume nelivrate. Oricum, noi vom căuta să pre­luăm cît mai grabnic cantități­le de legume de care mai dis­pun unitățile agricole pentru ca piața să fie, în continuare, bine aprovizionată cu zarzava­turi de sezon. Este deci necesar ca în zilele următoare președinții și specia­liștii unităților cultivatoare să comunice cît mai operativ con­ducerii I.L.F. Galați cantitățile de legume pe care le mai dețin în grădini pentru ca preluarea lor să nu se mai amîne. După ploi, acum la sfîrșitul toamnei, înghețul este iminent. Cu cît se va acționa mai grabnic cu­m atît producția nu va fi pericli­tată, iar piețele vor putea o­­feri consumatorilor legumele de sezon atît de căutate. V. PARLOG Pasf. a 3-a La Tecuci o nouă unitate comercială In dorința de a oferi consul maiorilor posibilitatea să ga­­sească în unitățile de alimenta­ție publică cele mai diverse pre­parate de specialități, O. C. L „Alimentara" Tecuci a deschis recent, o nouă unitate de plăcin­­tărie-patiserie. Localul are un aspect plăcut, cu pereții ornați din placaj ce­ramic pe motive naționale, la­­borator și e dotat cu mobilier spe­cific confecționat în regie, in­vestițiile din fondurile de mică mecanizare s-au ridicat la aproa­pe 150 000 lei. Aici se vor putea găsi zilnic sortimentele solicitate mai des de consumatori ca : prăjituri de casă (foitaje, ștrudel, plăcintă cu brînză, carne, fructe), produ­se de patiserie (rulade, cornuri, pateuri) executate în laboratorul propriu. SPIRALA (Urmare din pag. I­­venimentele „tehnicii", fortații întru Tîndală au capitulat, dar încă nu definitiv. Au vrut să se pună la adăpost, să existe pe delegația „ingine­rului" o viză de prezentare la întreprinderea unde a fost trimis „pentru perioada ca­lamităților naturale și verifi­carea utilajelor expediate de noi în orașul Galați și județ". — O viză ? Se poate ?­­­­­­mediat ! Se duce la T.C.I.F., se pre­zintă la un salariat, face un control „strașnic", studiind de-a valma documente puse la dispoziție cu dărnicie, apoi cere viza pe delegație pe care o obține fără alte întrebări. Bine, să zicem că nimeni n-a observat data anticipată, de pe delegație, documente­le de plată cu modificări și ștersături, dar în calea escro­cului mai stăteau și alte o­­preliști. Sunt legi și instrucți­­uni, a căror aplicare atentă, riguroasă i-ar fi stopat ca­lea. Așa, de exemplu, legiti­marea se face în baza bule­tinului de identitate, dar res­ponsabilul hotelului se mulțu­mește cu un livret militar fer­fenițit. Din cauză că a lipsit actul de identitate legal, nu s-a operat corect nici în car­tea de imobil a hotelului. Cu toate acestea escrocului i se oferă găzduire, peste terme­nul prevăzut de legea eviden­ței populației. Comanda unei întreprin­deri, ca să fie valabilă pen­tru plata unor cheltuieli de cazare și masă prin contul de virament, trebuie prezen­tată unității furnizoare în două exemplare, în care să fie specificată durata cazării: plafonul valoric de limita că­ruia urmează să se facă chel­tuielile de cazare și masă, Escrocul alocația pe zi pentru o per­soană, numărul persoanelor ce urmează a fi servite etc. După cum reiese din cele citate mai înainte, de pe co­manda plastografiată nici u­­na din aceste date nu erau specificate, și atunci de ce nu i s-ar pune la picioare lui Silaghi încă un joc pentru concubina pe care și-a adu­s-o în cameră, ba chiar să i se rețină 7 (șapte) locuri, a­­șa cum a avut la dispoziție în noaptea de 11—12 iunie a.c. Și așa, cu „bunăvoința" recepționerelor Elena Pavlen­co, Alexandrina Voicu, Ale­xandrina Mangiurea, a res­ponsabilului hotelului, Costi­­că Hohotă, și a șefului ser­viciului comercial, Stelian Pavelcu, pe nota de piață nr. 00182 (fără acoperire) este trecută suma de 2 816,15 lei valoarea cazării, din care 153,65 lei convorbiri telefoni­ce efectuate de Gh. Silaghi- Deci vine un om (dacă mai poate fi numit așa) cu o de­legație și i se pun la dis­poziție chiar și șapte paturi. Dacă „statul achită tot“ ! ! ! Ce nu se poate pe lumea asta ? ! Numai că acum toți cei enumerați mai sus trebuie să plătească solidar o mare parte din suma cu care a fost prejudiciată Filiala O.N.T. Galați ! Plătesc, deci, cei di­rect vinovați. Se înțelege în­să că o oarecare răspundere îi revine în acest caz și con­ducerii Filialei O.N.T. se pare că nu exercită care, un control eficient asupra activi­tății personalului hotelului-Comanda plastografiată pri­vind plata prin cont a me­selor servite de Gh. Silaghi la Hotel „Galați" a fost pentru responsabilul restau­rantului Mihai Rusu, pentru unii ospătari de aici și pen­tru barmane „o mană cereas­că". Silaghi, știind că nimă­nui nu-i va trebui să decon­teze cheltuielile efectuate, semna dezinteresat notele de plată în alb, chiar pe mai multe zile înainte. Și în acest „sac, fără fund", ce se cre­dea că va fi plătit de către întreprinderea care l-a dele­gat pe Gh. S., ce nu se pu­tea băga ? Și astfel escrocul s-a simțit între „ai săi". A consumat el pe îndestulate și a ospătat concubina și prietenii, dar de la bucătărie plecau pen­tru ospăț 3—4 porții, pe nota de plată a ospătarului ajun­geau 5—6, iar pe actele defi­nitive, întocmite de responsa­bilul restaurantului Mihai Rusu, ajungeau 11 porții. Nu pentru senzaționalul „rețetei culinare" a ospățului lui Si­laghi, din 10 iunie a.c. („ma­sa de adio") redăm în exten­so alimentele trecute pe nota de plată, ci pentru a arăta cititorilor pînă unde poate merge hoția­ In ziua respec­tivă, se arată că Gh. S. ar fi consumat­­ 10 kg de măsli­ne (care nici n-au existat în restaurant sau la bar, în toa­tă perioada cît a fost ospătat Gh. L­), 8,8 kg salam de iar­nă, 21 cutii de jambon, 2 kg lămîi, 11 pîini, 2 kg cașcaval, 10 cutii sardele, 11 compo­turi, 11 clătite, 22 cafele, 22 sticle de bere, 4 kg pui, 11 porții mușchi de porc, 11 ciorbe, 13 litri vin și alte pro­duse în valoare de 3 875 lei. Așa scrie pe notele de plată 00040 și 00041, dar pe nota ospătarului, Gheorghe Canadîș, se arată că valoa­rea alimentelor consumate, în aceeași zi, ar fi de 2 653,15 lei, iar din declarația bucă­tarului Pandele Gheorghiu rezultă că nu a pregătit pen­tru Silaghi, niciodată, mai mult de 3—4 porții. Justifica­­ția va face lumină și va sta­bili exact „partea" fiecăruia. Pare de necrezut, dar pe no­ companie... ta de plată zilnică a escrocu­lui se trecea că s-au consu­mat și­­ bani, bani lichizi, cite 100—150 lei, din care o parte erau dați pentru chel­tuieli de buzunar „domnului inginer". De altfel, la plecare, Gh. S. primește de la responsabi­lul Mihai Rusu, din gestiune, suma de 800 lei, să aibă o­­mul bani de drum, care sunt trecuți apoi pe nota de pla­tă pentru mesele servite(1). Mai rezultă că dezmățul lui Silaghi a fost susținut cu bună știință de o parte din personalul de aici. Pentru că uneori, „întîm­­plător" la masa lui Silaghi mai stăteau la ospăț și Cos­­tică Hohotă și Stelian Pave­liu, ospătarii Gh. Canadis, Lică Canciu, Ion Bolozan, bucătarul Gh. Pandele și mulți alții-Dar socoteala de la ospe­­ție nu s-a potrivit cu cea făcută în fața legii. Toți cei citați, și cei care au facilitat prejudiciul adus Filialei O.N.T. vor răspunde solidar pentru recuperarea pagubei, unii dintre ei vor suferi și rigori­le Codului penal. Escrocul a nimerit între mai marii naivilor, s-a înhăitat cu „colegi întru ciupeală" din averea statului. Numai că nici unora nu le-a mers. Le­gea nu va ierta nimic !

Next