Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)
1970-11-26 / nr. 8071
r > *' ii» i, ro Tntrala UNIV Elistix Tfi j M‘ EterNESCU* IAȘI I PITA COMITETULUI EXECUTIV Al C. C. al P. C. R. SI A CONSILIULUI UT MINIȘTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propunerile de îmbunătățire a planului cincinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptând măsuri corespunzătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Sesiunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca urmare a inundațiilor din primăvara acestui an, în întreaga tară s-a desfășurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru învingerea greutăților și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populația din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizațiile de masă, obștești, cooperatiste profesionale care, pe lingă deșinații de alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pînă în prezent din această contribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România adresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării care prin eforturile lor în muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și asociații internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și în bani oferite din străinătate însumează 1 590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința poporului nostru, țărilor socialiste, celorlalte state, organizațiilor și asociațiilor internaționale, persoanelor din alte tari pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat de întregul nostru popor, ajușitoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5 000 de apartamente destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție, în vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării celor, s-au alocat fonduri pagaîn valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicații și telecomunicații,a rețelelor de energie, a instituțiilor de învățământ și sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apărare împotriva iundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținînd seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum cunoscut, totalizează peste este 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea și depășirea planului de stat pe acest an și pregătirea tuturor condițiilor in vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. Astăzi, are loc la căminul cultural din Munteni un interesant schimb de experiență pe tema : „Tineretul și activitatea culturală", la care participă directori ai căminelor culturale și secretari ai comitetelor comunale U.T.C. „Mesageri ai Galațiului pe meridianele globului“ avut loc recent la Institutul politehnic. Manifestarea a fost în cadrul Lunii organizată culturii gălățene „Danubius — Galați ’70". Cu acest prilej s-a deschis un dialog viu între „părinții“ și beneficiarii navelor noastre, subliniindu-se încă o dată deosebitele calități ale acestora. In continuarea manifestării, formația corală a Casei de cultură a studenților și Ansamblul „Miorița" au oferit un interesant moment artisO nouă întîlnire între ingineri, constructori, proiectanți, navigatori . SCHIMB DE EXPERIENȚĂ BASATE din comunele Matca, Corod, Cerțești, Priponești, Ghidigeni, Gohor, Jepu, Nicorești și alte așezări limitrofe Tecuciului. Se discută in cadru organizat, de asemenea, rezultatele muncii cultural-artistice prestate in perioada de vară, hotărîndu-se principalele direcții ale activității căminelor pe timp de iarnă. Schimbul de experiență va fi însoțit de un program artistic susținut de formațiile Muntenilor in cadrul unei serate dedicate tineretuluitic. In fotografie: Grupul vocal al Ansamblului studențesc „Miorița". A.1 Citiți in pag. a IV-a în Comitetul pentru problemele politice și de securitate a Adunării Generale a O.N.U. Adoptarea proiectului de rezoluție inițiat de România privind consecințele conomice și speciale ale cursei înarmărilor Proletari din toate tarile? uniti-vă 1 Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8071 JOI 26 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Noi cargouri în construcție pe casa Șantierului naval din Galați. Fotos G. BERCOV In plină perioadă de stabulare a animalelor Instalații de preparare a grosierelor care stau nefolosite Se știe că, „pășunatul" trebuia să se încheie la 15 noiembrie, termen la care în cooperativele agricole din județul nostru — conform recomandărilor Direcției agricole — toate instalațiile pentru prepararea furajelor trebuiau să funcționeze din plin. Raidul organizat de redacția ziarului nostru de curînd, ne-a dat posibilitatea să constatăm că în unele unități asemenea pregătir nici măcar n-au fost începute Primul exemplu — negativ — l-am întîlnit la cooperativa agricolă Ivești. Grajdurile erau pustii, vacile și tineretul taurin fiind la pășunat pe ciocăniște. Deși se știe că stabulația trebuia să înceapă la 15 noiembrie, medicul veterinar Vasile Grigorică, șeful fermei zootehnice, ca și tehnicianul Gheorghe Costin, președintele cooperativei ne-au spus : „Deocamdată animalele mai găsesc de mîncare, pe cîmp. Seara li se dă tocătură care se transportă de pe teren unde o parte din coceni sînt recoltați cu combinele de siloz“. In alte unități, însă, mașinile de recoltat coceni sînt folosite „zi-lumină", iar tocătură se balotează. Dar la Ivești munca este altfel organizată, adică necorespunzător. In această perioadă cînd animalele încă mai caută furaje pe cîmp, consumîndu-le cu brumă pe ele, sau cu pămînt, tocătoarea de mare capacitate stă în repaus, lingă atelierul de reparații, pentru că în camera unde trebuia montată mai sînt depozitate cîteva tone de... orz. Oare nu se găsea un alt loc de înmagazinare a concentratelor ? Despre vasele de saramurare și dospire a grosierelor mărunțite, doar trei cuvinte : „lipsesc cu desăvîrșire". Deci nu e de mirare ca și în zilele următoare taurinele să consume — pentru că așa li se dau — coceni întregi. Și această situație va dura pînă atunci cînd cei care răspund de creșterea animalelor în această tunitate se vor hotărî să pună în funcțiune instalația de preparare a grosierelor. La cooperativa agricolă Umbrărești, bucătăria furajeră de la sectorul de creștere și îngrășare a porcilor era, într-adevăr, caldă. Aici amestecul de uruieli se administrează în hrana animalelor numai după o prealabilă umectare cu apă caldă. Dar grosierele sub ce formă ajung în ieslele din grajdurile ce adăpostesc taurinele ? Răspunsul e simplu : întregi! Cocenii, deocamdată, nu se toacă, nu se saramurează. Tocătoarea, fixată la capătul unui grajd, stă nefolosită, iar bazinele de dospire a tocăturii sînt uscate și încă necurățate. Trecînd prin depozitul de furaje al C.A.P. Umbrărești am constatat că deși taurinele sunt hrănite cu coceni întregi, aici există „stocată" o apreciabilă cantitate de tocătură balotată — producția de pe 34 hectare. Dar, acolo unde e lipsă de grijă pentru gospodărirea nutrețurilor, una e in parcul de furaje și alta în... iesle. Inginerul agronom, Vasile Lazăr, a căutat să motiveze această neregulă spunîndu-ne că șeful fermei zootehnice, medicul veterinar Constantin Dobrescu, a plecat în delegație, la Galați. De ce însă nu rezolvă această problemă ajutorul șefului de fermă? Pentru că ajutorul, Costică Simion — lucrează cum a învățat, „din bătrîni" sau „după tradiție", în timp ce omul calificat, tehnicianul veterinar, Petrea Constantin, care ar fi știut să aplice, în lipsa șefului de fermă, o furajare corectă a animalelor, se ține de scripte, el fiind încadrat ca, economist al acestei unități de producție. Deși cîteva ierni la rînd în sectorul zootehnic al cooperativei agricole Munteni s-a resimțit lipsa de furaje și mai ales a grosierelor, încă nu s-a luat nici o măsură pentru temeinica lor gospodărire. La aproape o săptămînă de la dau cînd trebuiau introduse toate taurinele în stabulație, utilajele pentru mărunțirea și prepa V. PÂRLOG (Continuare în pag. a I-a) Sarcina de export realizată cu o lună înainte de termen încă o realizare consemnabilă a harnicilor lucrători din Inspectoratul I.A.S. Cu toate vicisitudinile primăverii acestui an, planificîndu-și judicios activitatea, întreprinderile agricole de stat au reușit să realizeze planul anual de valută pe, total inspectorat cu o lună înainte de termen. Succesul este consecința livrării la export tone carne ovine, a circa 800 . 000 tone struguri, 210 vagoane vin, 72 tone legume, 150 tone fructe, 4 milioane butași portaltoi ș.a. Printre fruntașe se numără I.A.S.-urile Smîrdan, Dealu Bujorului, Berești, Matca, Țigănești și Brateș. Concursurile Tinerilor virtuoși în meserie Sporindu-și preocupările pe linia antrenării tinerilor din întreprinderi și instituții la perfecționarea măiestriei profesionale, organizațiile U.T.C. au inițiat în ultimul timp o serie de acțiuni deosebit de atractive. Recent, la I.T.G. a avut loc faza județeană a concursului „Mîini îndemînatice ", la care au participat peste 600 de țesătoare și filatoare, cele mai bune dintre ele urmînd să reprezinte județul nostru la întrecerea finală ce va avea loc la Iași între 27-28 noiembrie a.c. Astăzi, după cum ne informează tovarășul Gheorghe Luigu, activist al Comitetului județean U.T.C., își încep concursul tinerii mecanici ajutori și fochiști cu tema „Siguranță și măiestrie", iar la Șantierul naval Galați se va organiza vineri 27 noiembrie a.c. faza municipală a concursului „Cel mai bun tînăr sudor”. O nouă unitate de desfacere a articolelor de papetărie și jucării O surpriză pentru cei mici ca și pentru școlari a oferit-o recent O.C.L. „Produse industriale" Galați , prin deschiderea unui nou magazin de desfacere a rechizitelor școlare și a jucăriilor denumit „La doi iepurași". Amplasată pe strada „1 Mai", noua unitate a fost special amenajată pentru deservirea micilor cumpărători în această perioadă premergătoare sărbătorilor , de iarnă. Pe lângă articolele de papetărie, unitatea este aprovizionată cu numeroase jucării ca și articole, de ornamentație pentru pomul de r//////A/////////////////////////////////////////////////A/////////////////A Lucrări pentru combaterea eroziunii solului executate în apropierea comunei Băneasa Foto : V. POPA Există un ceas al socotelilor. Bătăile sale grave, obsedante grele îi repetau sacași dar reproșuri, îi adunau amintiri urîte. Radu Dumitriu din , Tecuci, strada 6 Martie nr. 44, gîndea în sfîrșit, se confrunta poate cu el, cu timpul care a trecut. Vrem să credem că opera în cîmpul intim al conștiinței cu o aritmetică elementară, în stare să arate cine este de fapt, dacă a făcut ceva care să-l mulțumească. Și de aceea poate trăgea linia și aduna , de o parte, 23 de ani - vîrsta lui, de alta... Aici ii era mai greu să găsească ceva în măsură să-i onoreze vîrsta și tinerețea. Două luni și jumătate, patru luni, iar trei luni de zile. In total, șapte luni de zile, atît a muncit ! In restul timpului numai potlogării, căci ținea la faima sa recunoscută îi cercul de haimanale mereu în căutare de senzații tari. Și unul era Rățoiul, cum îi plăcea să i se zică în intimitate. Dar a sosit un timp cînd s-a plictisit să facă tot același lucru. Tecuciul și băieții lui din parc, acei „spirituali" tineri care își iroseau ca și el timpul, nu-l mai atrăgeau, înainte de a o porni haidul prin țară, inainte de a vedea cum e și prin alte părți, se adrăgostește de o fată. O găsește dispusă pe S. S. să-l înțeleagă și încep viața în doi, locuind cînd la o gazdă, cînd la alta, vizitîndu-și cînd o rudă din București, cînd pe alta din Constanța. De peste tot adună amîndoi ce pot bani și lucruri bune de vîndut ! Dar se satură repede de „căsnicie" și își zic unul altuia ziua bună, fiecare pierzîndu-se in „afacerile" lui. Putea să fie mecanic, dar a renunțat. Se simțea mai bine acasă unde ori de cite "ori obosea după lungile vilegiaturi se retrăgea să-și recapete forțe, să stringă un ban vînzînd cite un lucru din agoniseala părinților. Bilanțul pe cit de sărac in fapte bune, este pe atît de bogat în asemenea căutări care să-i dea posibilitatea să se „destindă" după cum remarca el. Intr-o zi și-a dorit un magnetofon. L-a avut de furat, l-a vîndut, împreună cu Moise Emil, și așa a ajuns la miliție, drum pe care mergea de mult. Așadar numai cu asemenea fapte te poți lăuda ? Isprăvile tale te-au îndepărtat de muncă și acum te-au izolat un timp de oamenii cinstiți. Ascultă și ocolește privirile. Mai spune din cînd în cînd un „Da”, „Așa este", „Aveți dreptate"... De unde pînă deunăzi Plinge, se răfuia cu oricine, acum îl simți cum se răfuiește cu el însuși, cuprins de neliniște, încolțit de remușcări. Campionul trîndăviei, cel care a sfidat realitățile noastre abdicînd de la muncă, de la cinste, a întîlnit astfel răspunderea care a revitalizat propria-i conștiință claustrată atîta timp. Ceea ce n-au făcut părinții, încearcă societatea, dar puterile lui să-și stă, numai în redreseze viața, să o curățe de toate impuritățile și s-o îmbogățească prin muncă. — Cine crezi că poate fi acuzat ? Ghinionul, momentul de rătăcire, anturajul ? Răspunsul nu întîrzie de loc, semn că o astfel de întrebare și-a pus-o singur și poate ca și atunci afirmă sigur : „Eu, cine altul ?" Dacă Radu Dumitriu a fost sincer - sinceritate care ar fi un cîștig mare pentru el - înseamnă că minusurile de comportament și conduită care i-au ratat existența pînă la vîrsta de 23 de ani sînt pe cale să fie îndepărtate într-o aritmetică a viitorului. Vor fi reținute poate doar ca o învățătură de minte, el operînd cu alte elemente care să-l facă să privească în ochii oamenilor, să fie mulțumit că și-a găsit adevăratul rost Faptele lui Radu Dumitriu sunt un avertisment dureros pentru părinți, invită la meditație. Clemența paternă apare aici cît se poate de dăunătoare pentru propriul fiu, dar și periculoasă pentru societate. Dacă i-a fost greu CORNELIU MIHAILESCU (Continuare în casa II a) Cine ești dumneata# tinere? Ceasul întrebărilor... ț