Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)

1970-11-26 / nr. 8071

r > *' ii» i, r­o T­ntrala UNIV Elistix Tfi j M‘ EterNESCU* IAȘI I PITA COMITETULUI EXECUTIV Al C. C. al P. C. R. SI A CONSILIULUI UT MINIȘTRI In z­iua de 25 noiembrie a.c. a avut loc șe­dința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor insti­tuții centrale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dezbătute și a­­doptate propunerile de îmbunătățire a planului cincinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consi­liul de Miniștri au examinat și aprobat pro­punerile de măsuri privind organizarea, plani­ficarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silvi­culturii și a Uniunii Naționale a Cooperative­lor Agricole de Producție, directorii direcții­lor agricole județene, secretari ai unor comi­tete comunale de partid și primari din comu­ne, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expu­nerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o infor­mare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamită­țile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de aseme­nea, o serie de probleme curente, adoptând măsuri corespunzătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român și Sesiunea Marii A­­dunări Naționale, din luna iu­lie a.c., care au analizat si­tuația creată ca urmare a inun­dațiilor din primăvara acestui an, în întreaga tară s-a desfă­șurat o activitate intensă pen­tru înlăturarea urmărilor deose­bit de grele provocate de ca­lamitățile naturale. Clasa mun­citoare, țărănimea, intelectua­litatea, întregul popor au mun­cit cu abnegație pentru învin­gerea greutăților și recupera­rea pierderilor suferite de eco­nomia națională și de popu­lația din zonele sinistrate, pen­tru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferi­te, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toa­te categoriile, organizațiile de masă, obștești, cooperatiste­­ profesionale care, pe lingă de­și­nații de alimente, îmbrăcămin­te, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pen­tru ajutorarea populației și zo­nelor sinistrate. Fondurile bă­nești realizate pînă în prezent din această contribuție, îm­preună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — în­sumează 2­026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii So­cialiste România adresează calde mulțumiri tuturor cetă­țenilor țării care prin efortu­rile lor în muncă și prin aju­toarele acordate și-au adus a­portul la recuperarea pagube­lor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și a­­sociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea u­­nor organizații și asociații in­ternaționale. Valoarea ajutoa­relor materiale și în bani ofe­rite din străinătate însumează 1 590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit e­­fectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința po­porului nostru, țărilor socialis­te, celorlalte state, organizații­lor și asociațiilor internaționa­le, persoanelor din alte tari pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat de întregul nostru popor, aju­și­toarele acordate de populația țării și cele primite din străi­nătate au permis să fie refă­cute o parte din distrugerile provocate de calamități și sa­tisfăcute nevoile cele mai a­­cute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor si­nistrate ajutoare bănești în va­loare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5 000 de apartamente desti­nate populației rămase fără a­­dăpost. Din ajutoarele proveni­te din țară și străinătate, popu­lația sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioa­ne lei, articole de îmbrăcămin­te, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioa­ne lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea coopera­tivelor agricole de producție, în vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării celor, s-au alocat fonduri paga­în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicații și telecomunicații,­­a rețelelor de energie, a insti­tuțiilor de învățământ și sănă­tate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliar­de lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile bănești și ajutoare­le materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primi­te sau în curs de primire din străinătate, sub formă de uti­laje, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pen­tru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicații, sis­teme de apărare împotriva iundațiilor și obiective de in­­­­teres social distruse sau ava­riate de inundații. Ținînd seama de modul cum se desfășoară acțiunea de re­cuperare a pagubelor înregis­trate în urma inundațiilor, Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze înca­sarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum cunoscut, totalizează peste este 10 miliarde lei, impune continua­rea eforturilor pentru îndepli­nirea și depășirea planului de stat pe acest an și pregătirea tuturor condițiilor in vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. Astăzi, are loc la căminul cultural din Munteni un intere­sant schimb de ex­periență pe tema : „Tineretul și activi­tatea culturală", la care participă di­rectori ai cămine­lor culturale și se­cretari ai comitete­lor comunale U.T.C. „Mesageri ai Galațiului pe meridianele globului“ avut loc recent la Insti­tutul­­ politehnic. Manifes­tarea a fost în cadrul Lunii organizată culturii gălățene „Danubius — Galați ’70". Cu acest prilej s-a deschis un dialog viu între „părin­ții“ și beneficiarii nave­lor noastre, subliniindu-se încă o dată deosebitele calități ale acestora. In continuarea mani­festării, formația corală a Casei de cultură a stu­denților și Ansamblul „Miorița" au oferit un interesant moment artis­O nouă întîlnire între ingineri, constructori, proiectanți, navigatori . SCHIMB DE EXPERIENȚĂ BA­SATE din comunele Mat­ca, Corod, Cerțești, Priponești, Ghidi­­geni, Gohor, Jepu, Nicorești și alte a­­șezări limitrofe Te­cuciului. Se discută in cadru organizat, de asemenea, re­zultatele muncii cul­­tural-artistice pres­tate in perioada de vară, hotărîndu-se principalele direcții ale activității cămi­nelor pe timp de iarnă. Schimbul de experiență va fi în­soțit de un program artistic susținut de formațiile Munteni­lor in cadrul unei serate dedicate ti­neretului­tic. In fotografie: Grupul vocal al Ansamblului stu­dențesc „Miorița". A.1 Citiți in pag. a IV-a în Comitetul pen­tru problemele po­litice­­ și de securi­tate a Adunării Generale a O.N.U. Adoptarea pro­iectului de re­zoluție inițiat de România privind consecințele conomice și sp­e­­ciale ale cursei înarmărilor Proletari din toate tarile? uniti-vă 1 Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8071 JOI 26 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Noi cargouri în construcție pe casa Șantieru­lui naval din Galați. Foto­s G. BERCOV In plină perioadă de stabular­e a animalelor Instalații de preparare a grosierelor care stau nefolosite Se știe că, „pășunatul" tre­buia să se încheie la 15 noiem­brie, termen la care în coope­rativele agricole din județul nostru — conform recomandă­rilor Direcției agricole — toa­te instalațiile pentru prepara­rea furajelor trebuiau să func­ționeze din plin. Raidul orga­nizat de redacția ziarului nos­tru de curînd, ne-a dat posibi­litatea să constatăm că în u­nele unități asemenea pregătir nici măcar n-au fost începute Primul exemplu — negativ — l-am întîlnit la cooperativa agricolă Ivești. Grajdurile erau pustii, vacile și tineretul tau­rin fiind la pășunat pe ciocă­­niște. Deși se știe că stabula­­ția trebuia să înceapă la 15 noiembrie, medicul veterinar Vasile Grigorică, șeful fermei zootehnice, ca și tehnicianul Gheorghe Costin, președintele cooperativei ne-au spus : „Deo­camdată animalele mai găsesc de mîncare, pe cîmp. Seara li se dă tocătură care se trans­portă de pe teren unde o par­te din coceni sînt recoltați cu combinele de siloz“. In alte unități, însă, mașinile de recoltat coceni sînt folosite „zi-lumină", iar tocătură se balotează. Dar la Ivești munca este altfel organizată, adică necorespunzător. In această pe­rioadă cînd animalele încă mai caută furaje pe cîmp, consu­­mîndu-le cu brumă pe ele, sau cu pămînt, tocătoarea de mare capacitate stă în repaus, lingă atelierul de reparații, pentru că în camera unde trebuia montată mai sînt depozitate cîteva tone de... orz. Oare nu se găsea un alt loc de înma­­gazinare a concentratelor ? Despre vasele de saramurare și dospire a grosierelor mă­­runțite, doar trei cuvinte : „lip­sesc cu desăvîrșire". Deci nu e de mirare ca și în zilele ur­mătoare taurinele să consu­me — pentru că așa li se dau — coceni întregi. Și această situație va dura pînă­ atunci cînd cei care răspund de creș­terea animalelor în această tu­ni­tate se vor hotărî să pună în funcțiune instalația de pre­parare a grosierelor. La cooperativa agricolă Um­­brărești, bucătăria furajeră de la sectorul de creștere și în­­grășare a porcilor era, în­­tr-adevăr, caldă. Aici ameste­cul de uruieli se administrea­ză în hrana animalelor numai după o prealabilă umectare cu apă caldă. Dar grosierele sub ce formă ajung în ieslele din grajdurile ce adăpostesc taurinele ? Răs­punsul e simplu : întregi! Co­cenii, deocamdată,­ nu se toa­că, nu se saramurează. Tocă­toarea, fixată la capătul unui grajd, stă nefolosită, iar bazi­nele de dospire a tocăturii sînt uscate și încă necurățate. Trecînd prin depozitul de furaje al C.A.P. Umbrărești am constatat că deși taurinele sunt hrănite cu coceni întregi, aici există „stocată" o apreciabilă cantitate de tocătură balotată — producția de pe 34 hectare. Dar, acolo unde e lipsă de grijă pentru gospodărirea nu­trețurilor, una e in parcul de furaje și alta în... iesle. Ingi­nerul agronom, Vasile Lazăr, a căutat să motiveze această neregulă spunîndu-ne că șeful fermei zootehnice, medicul ve­terinar Constantin­ Dobrescu­, a plecat în delegație, la Galați. De ce însă nu rezolvă această problemă ajutorul șefului de fermă? Pentru că ajutorul, Costică Simion — lucrează cum a învățat, „din bătrîni" sau „după tradiție", în­ timp ce omul calificat, tehnicianul ve­terinar, Petrea Constantin, ca­re ar fi știut să aplice, în lipsa șefului de fermă, o furajare corectă a animalelor, se ține de scripte, el fiind încadrat ca­, economist al acestei unități de producție. Deși cîteva ierni la rînd în sectorul zootehnic al coopera­tivei agricole Munteni s-a re­simțit lipsa de furaje și mai ales a grosierelor, încă nu s-a luat nici o măsură pentru te­meinica lor gospodărire. La a­­proape o săptămînă de la dau cînd trebuiau introduse toate taurinele în stabulație, utilaje­le pentru mărunțirea și prepa­ V. PÂRL­OG (Continuare în pag. a­­ I-a) Sarcina de export realizată cu o lună înainte de termen încă o realizare consemnabilă a harnicilor lucrători din Inspec­toratul I.A.S. Cu toate vicisitu­dinile primăverii acestui an, pla­­nificîndu-și judicios activitatea, întreprinderile agricole de stat au reușit să realizeze planul a­­nual de valută pe, total inspec­torat cu o lună înainte de ter­men. Succesul este consecința livrării la export tone carne ovine, a circa 800 . 000 tone struguri, 210 vagoane vin, 72 tone legume, 150 tone fructe, 4 milioane butași portaltoi ș.a. Printre fruntașe se numără I.A.S.-urile Smîrdan, Dealu Bu­jorului, Berești, Matca, Țigă­nești și Brateș. Concursurile Tinerilor virtuoși în meserie Sporindu-și preocupările pe linia antrenării tinerilor din în­treprinderi și instituții la perfec­ționarea măiestriei profesionale, organizațiile U.T.C. au inițiat în ultimul timp o serie de acțiuni deosebit de atractive. Recent, la I.T.G. a avut loc faza județeană a concursului „Mîini îndemînatice ", la care au participat peste 600 de țesă­toare și filatoare, cele mai bune dintre ele urmînd să re­prezinte județul nostru la între­cerea finală ce va avea loc la Iași între 27-28 noiembrie a.c. Astăzi, după cum ne infor­mează tovarășul Gheorghe Lui­­gu, activist al Comitetului jude­țean U.T.C., își încep concursul tinerii mecanici ajutori și fo­­chiști cu tema „Siguranță și măiestrie", iar la Șantierul na­val Galați se va organiza vineri 27 noiembrie a.c. faza munici­pală a concursului „Cel mai bun tînăr sudor”. O nouă unitate de desfacere a articolelor de papetărie și jucării O surpriză pen­tru cei mici ca și pentru școlari a ofe­rit-o recent O.C.L. „Produse industria­le" Galați , prin deschiderea unui nou magazin de desfacere a rechi­zitelor școlare și a jucăriilor denu­mit „La doi iepu­rași". Amplasată pe strada „1 Mai", noua unitate a fost special amenajată pentru deservirea micilor cumpărători în această perioadă premergătoare săr­bătorilor , de iarnă. Pe lângă articolele de papetărie, unita­tea este aprovizio­nată cu numeroase jucării ca și artico­le, de ornamentație pentru pomul de r­//////A////////////////////////////////////­­/////////////A­////////­/////////A Lucrări pentru combaterea eroziunii solului executate în apropierea comunei Băneasa Foto : V. POPA E­xistă un ceas al soco­telilor. Bătăile sale grave, obsedante grele îi repetau saca­și dar reproșuri, îi adu­nau amintiri urîte. Radu Dumitriu din , Tecuci, strada 6 Martie nr. 44, gîn­­dea în sfîrșit, se confrunta poate cu el, cu timpul care a trecut. Vrem să credem că opera în cîmpul intim al con­­științei cu o aritmetică ele­mentară, în stare să arate cine este de fapt, dacă a făcut ceva care să-l mulțu­mească. Și de aceea poate trăgea linia și aduna , de o parte, 23 de ani - vîrsta lui, de alta... Aici ii era mai greu să găsească ceva în măsură să-i onoreze vîrsta și tinerețea. Două luni și jumă­tate, patru luni, iar trei luni de zile. In total, șapte luni de zile, atît a muncit ! In restul timpului numai potlo­gării, căci ținea la faima sa recunoscută îi cercul de hai­manale mereu în căutare de senzații tari. Și unul era Ră­­țoiul, cum îi plăcea să i se zică în intimitate. Dar a sosit un timp cînd s-a plictisit să facă tot ace­lași lucru. Tecuciul și băieții lui din parc, acei „spirituali" tineri care își iroseau ca și el timpul, nu-l mai atrăgeau, înainte de a o porni haidul prin țară, inainte de a vedea cum e și prin alte părți, se adrăgostește de o fată. O găsește dispusă pe S. S. să-l înțeleagă și încep viața în doi, locuind cînd la o gaz­dă, cînd la alta, vizitîndu-și cînd o rudă din București, cînd pe alta din Constanța. De peste tot adună amîndoi ce pot­­ bani și lucruri bune de vîndut ! Dar se satură re­pede de „căsnicie" și își zic u­n­ul altuia ziua bună, fie­care pierzîndu-se in „aface­rile" lui. Putea să fie meca­nic, dar a renunțat. Se sim­țea mai bine acasă unde ori de cite "ori obosea după lungile vilegiaturi se retrăgea să-și recapete forțe, să strin­gă un ban vînzînd cite un lucru din agoniseala părin­ților. Bilanțul pe cit de sărac in fapte bune, este pe atît de bogat în asemenea căutări care să-i dea posibilitatea să se „destindă" după cum re­marca el. Intr-o zi și-a dorit un magnetofon. L-a avut de furat, l-a vîndut, împreună cu Moise Emil, și așa a a­­juns la miliție, drum pe care mergea de mult.­­ Așadar numai cu ase­menea fapte te poți lăuda ? Isprăvile tale te-au îndepăr­tat de muncă și acum te-au izolat­­ un timp­­ de oame­nii cinstiți. Ascultă și ocolește privi­rile. Mai spune din cînd în cînd un „Da”, „Așa este", „Aveți dreptate"... De unde pînă deunăzi Plinge, se răfuia cu oricine, acum îl simți cum se răfuiește cu el însuși, cuprins de neliniște, încolțit de remușcări. Cam­pionul trîndăviei, cel care a sfidat realitățile noastre ab­­dicînd de­ la muncă, de la cinste, a întîlnit astfel răs­punderea care a revitalizat propria-i­ conștiință claustra­tă atîta timp. Ceea ce n-au făcut părinții, încearcă so­cietatea, dar puterile lui să-și stă, numai în redreseze viața, să o curățe de toate impuritățile și s-o îmbogă­țească prin muncă. — Cine crezi că poate fi acuzat ? Ghinionul, momen­tul de rătăcire, anturajul ? Răspunsul nu întîrzie de loc, semn că o astfel de în­trebare și-a pus-o singur și poate ca și atunci afirmă sigur : „Eu, cine altul ?" Da­că Radu Dumitriu a fost sincer - sinceritate care ar fi un cîștig mare pentru el - înseamnă că minusurile de comportament și conduită care i-au ratat existența pînă la vîrsta de 23 de ani sînt pe cale să fie îndepărtate într-o aritmetică a viitorului. Vor fi reținute poate doar ca o învățătură de minte, el o­­perînd cu alte elemente ca­re să-l facă să privească în ochii oamenilor, să fie mul­țumit că și-a găsit adevăra­tul rost Faptele lui Radu Dumitriu sunt un avertisment dureros pentru părinți, invită la me­ditație. Clemența paternă apare aici cît se poate de dăunătoare pentru propriul fiu, dar și periculoasă pentru so­cietate. Dacă i-a fost greu CORNELIU MIHAILESCU (Continuare în cas­a II a) Cine ești dumneata# tinere? Ceasul întrebărilor... ț

Next