Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)

1970-10-27 / nr. 8045

J> ■ ■l­ > Y -J Nr. 8045VIä T A NOD H In condițiile eforturilor ma­jore ale colectivelor de muncă pentru a da viață istoricelor hotărîri ale Congresului al X- lea al partidului, organizațiile U.T.C. au obligația de a inten­sifica munca educativă în rîn­­dul tinerilor în vederea mobi­lizării acestora la îndeplinirea sarcinilor de plan. La realiză­rile obținute de colectivele de muncitori, ingineri și tehnici­eni din întreprinderi și șantie­re, în județul nostru în lupta pentru înfăptuirea planului de stat, o contribuție însemnată și-au adus-o tinerii, mobilizați de organizațiile U.T.C. Așa cum se sublinia la recenta plenară a Comitetului județean U.T.C., se remarcă o îmbunătățire a muncii educative desfășurate de organizațiile U.T.C., crește­rea conștiinței tinerilor, o par­ticipare mai activă a acestora la înfăptuirea sarcinilor de pro­ducție. In munca de mobilizare a ti­nerilor, organizațiile U.T.C. fo­losesc cu eficiență adunările generale, în care se dezbat te­me ca : „Minutul și valoarea sa economică", „întreprinderea — a doua noastră casă", „Să gospodărim cu grijă materia primă", raiduri anchetă, întîl­­niri ale tinerilor cu conducă­tori de întreprinderi, olimpia­de pe meserii, concursuri, pre­cum și alte forme ale muncii educative. — Este știut, spunea tovară­șul Clement Bădescu, prim-se­­cretar al Comitetului munici­pal Galați al U.T.C., că parti­ciparea tineretului în produc­ție, cu bune rezultate, este de­­terminată de continua întărire a disciplinei și de aceea orga­nizațiile U.T.C. au acordat a­­tenția cuvenită acestei laturi a activității noastre. Am folosit multiple forme și metode a căror eficiență a fost dovedită a de practică. Așa de pildă, secția turnătorie a Uzinei me­la­canice navale, unde se înre­gistra un volum mare de re­buturi, datorat în bună parte tinerilor, am organizat o dez­batere cu aceștia. Concomitent s-a dus o muncă directă cu ti­nerii, au fost recomandați să urmeze cursurile de ridicare a calificării, s-a cerut ajutorul muncitorilor vîrstnici care să urmărească permanent activi­tatea tinerilor. Referindu-se la aceeași pro­blemă — disciplina în produc­ție — tovarășul Constantin Tă­­nase, secretarul comitetului U.T.C. de la Șantierul naval Galați, sublinia faptul că deși numărul absențelor nemotiva­te aparținînd tinerilor a scăzut față de anul trecut, acesta con­tinuă să fie încă mare. In scopul reducerii timpului irosit din producție, comitetul U.T.C. a organizat raiduri-anchete, a folosit cu eficiență gazetele sa­tirice, au fost discutați, tinerii în adunările generale, toate a­­cestea alături de măsurile lua­te de conducerea șantierului și comitetul de partid pentru întărirea disciplinei. Plenara a evidențiat preocu­parea organizațiilor U.T.C. pri­vind atragerea tinerilor la ac­țiunile de ridicare a calificării profesionale, la continua îm­bogățire a cunoștințelor de cul­tură generală. Fără a diminua cu nimic re­zultatele bune obținute de ma­joritatea tinerilor în procesul de producție, trebuie să subli­niem încă existența unor ne­ajunsuri, ca urmare a indisci­plinei de care dau dovadă unii tineri, a slabei lor pregătiri pro­fesionale și a munci­i educative insuficientei desfășurate cu aceștia de către organizați­ile U.T.C. Nu întîmplător, se înregistrează încă la unele în­treprinderi și șantiere de con­strucții un număr mare de ab­sențe nemotivate, acte de încăl­care a disciplinei tehnologice, rebuturi. O explicație a unor a­­semenea fenomene constă în faptul că unele organizații U.T.Í S. se ocupă slab de edu­cația tineretului în spiritul u­­nei discipline ferme, al răspun­derii față de sarcinile încre­dințate. Așa stau lucrurile în organizațiile de la I.S.C.L., D.N.F., I. 7 C.M., care negli­jează munca de educare a ti­neretului, au renunțat la une­le forme care s-au dovedit e­­ficiente în dezvoltarea conști­inței tinerilor. Inexplicabil, u­nele organizații U.T.C. nu mai organizează demonstrații prac­tice, schimburi de experiență, dezbateri asupra unor procedee tehnologice noi, nu creează puternică opinie împotriva ce­o­lor care dau rebuturi sau fac risipă de materiale. Deși în în­treprinderi și pe șantiere lu­crează un număr mare de in­gineri și economiști tineri, a­­ceștia nu sunt atrași la munca organizației U.T.C., la inițierea și desfășurarea unor acțiuni menite să contribuie la ridica­rea nivelului profesional al ti­nerilor. — In munca educativă, spu­nea tovarășul Nicolae Păun, secretarul Comitetului U.T.C­. de la Combinatul Galați nu am cuprins siderurgic tocmai pe acei tineri care sunt indis­­ciplinați, au o comportare ne­civilizată, nu se străduiesc să-și însușească temeinic cu­noștințele profesionale. A in­trat în obișnuința noastră să organizăm acțiuni mari, la ni­velul combinatului, al munici­piului, la care participă un nu­măr mic de tineri din între­prinderi. Acestea au, de cele mai multe ori, un caracter fes­­tivist, ajutînd foarte puțin pe tineri în rezolvarea probleme­lor ce îi frămîntă. Ar trebui să facem mai mult pentru genera­lizarea experienței pozitive, a rezultatelor bune obținute de unii tineri, să-i evidențiem pe cei care dau produse de cali­tate și se străduiesc să-și în­deplinească în mod exemplar sarcinile de producție și ob­ștești. Tovarășul Vasile Niță, prim­­secretar al Comitetului muni­­ci­al Tecuci al U.T.C., arăta că unii tineri din cooperative­le meșteșugărești din acest o­­raș dau lucrări de slabă cali­tate, au o comportare necivili­zată față de clienți. Aplicînd în practică experi­ența dobîndită­­ de unele orga­nizații in munca de educare a tinerilor, purtînd o grijă deo­sebită formării și dezvoltării acestora în spiritul înaltelor răspunderi ce le revin în ac­tuala etapă de făurire a socie­tății noastre socialiste multi­lateral dezvoltate, organizații­le U.T.C. din județul nostru își vor îndeplini sarcina trasa­tă de partid de mobilizare tinerilor la înfăptuirea exem­a­plară a planului de producție. I. CONSTANTINESCU PRI­N­CIPAN­ÍA LA ÎNFĂPTUIREA ISBIS­ LAN­A A SARCINILOR DE PLAN - O ÎNRÂURIRE PATRIOTICA A TINERETULUI „Corigenți“ la primul examen al anotimpului rece La mijlocul lunii septembrie, în ziarul nostru s-a publicat un raid anchetă cu tema „Cen­tralele termice vor putea în­frunta fără defecțiuni, iarna" ? In Iartiool se consemna, în a­­fara unor defecțiuni și rămî­­neri în urmă, angajamentul e­­dililor și al constructorilor că la data de 1 octombrie toate centralele termice, fără excep­ție, vor putea intra în funcțiu­ne. A venit însă ziua scaden­țelor și, mai ales, ziua primu­lui examen, — 15 octombrie — cînd temperatura scăzută a impus aprinderea focurilor la cazane. Acum angajamentele trebuiau acoperite de fapte. Este drept că marea majori­tate a caloriferelor­­ au­­ radiat căldura necesară apartamente­lor, așa cum era de așteptat. Multe calorifere au rămas însă reci, față de angajamen­tele celor răspunzători. Cele mai multe „corigente" s-au în­­tîlnit în cartierul Țiglina Aici, trebuia să­ intre la 1 oc­t­­tombrie în probe unele puncte termice, alimentate cu ener­gie calorică de la rețeaua I.C.G. Constructorii de la șan­tierul nr. 4 instalații și de la Enzergoconstrucția n-au termi­nat lucrările nici după 20 de zile ! Scuzele, aduse la ședința de analiză, făcută la Consiliul popular municipal Galați, nu ajută cu nimic pe locatari ! Ei nu trebuie să sufere conse­cințele lipsei de preocupare pentru procurarea lor necesare, pentru materiale­asigura­rea mîinii de lucru calificate. Ușurința cu care se „pasează" termenele, de la o săptămînă la alta, de către conducerile acestor unități de construcții, este de-a dreptul lipsită de răspundere. La centrala termică nr. 3 din același cartier s-au sem­nalat deficiențe privind repa­rațiile executate de mecanicii din echipa lui Constantin Ro­man. In locul unor măsuri e­­nergice pentru remedierea de­fecțiunilor, șeful de echipă și mecanicii pe care îi conduce au plecat în concediu de o­­dihnă, sfidînd critica făcută. Nimeni nu contestă la concediul de odihnă, dreptul nu era momentul potrivit dar ca tocmai atunci, cînd „crăpa măseaua" cum se spune, me­canicii să nu mai vină la lu­cru, „Supărați" pe critica fă­cută ! Aici nu mai este nici un dubiu privind existența indisciplinei și de aceea ne miră că în răspunsul trimis ziarului, pe marginea raidului făcut, Direcția județeană de gospodărie locativă nu preci­zează nici un fel de măsuri pentru lichidarea stării indis­­ciplinare. La centrala termică de­ la blocurile din B-dul Republicii 71-73 au fost semnalate unele defecțiuni care, ce-i drept, au fost înlăturate operativ. Iată însă că la numai cîteva zile de funcționare, o parte a cen­tralei termice s-a deteriorat în așa măsură, încît au trebuit să fie concentrați aici aproa­pe toți mecanicii I.G.L. Defec­țiunea a apărut din cauza proastei exploatări, a nesupra­­vegherii temperaturii care s-a ridicat peste limitele admise. Vina o poartă mecanicul de serviciu, angajatul asociației de locatari. Faptul reține a­­tenția nu numai pentru aceas­tă centrală termică, ci și pen­­tru alte asemenea subunități, unde asociațiile de locatari au angajat oameni necorespun­zători, mulți dintre ei pensio­nari care nu mai dispun de puterea de muncă necesară, dar care poartă răspunderea pentru exploatarea unor va­lori de sute de mii de lei. A­­sociațiile de locatari trebuie să fie mai exigente atunci cînd angajează cadre pentru explotarea instalațiilor de în­călzire și încredințarea valo­rilor statului acestor salariați ar trebui să se facă numai cu avizul exigent al întreprinde­rii de gospodărie locativă. Mai mult control se impu­ne și asupra meseriașilor pro­prii ai acestei întreprinderi pentru a se asigura repararea de calitate a instalațiilor de încălzire. Așa, de exemplu, la centrala termică de la blocul W din cartierul Mazepa, re­parațiile la un cazan au tre­buit să fie reluate, deoarece s-au dovedit necorespunză­toare. Pentru un alt cazan se poartă discuții la nesfîrșit, în legătură cu aducerea arză­torului. Cine anume răspunde : I.C.G. sau I.G.L. ? întrebarea rămîne fără răspuns și caza­nul fără arzător. In raidul din 18 septembrie nu ne-am referit la stadiul lucrărilor din rețeaua de ter­moficare a I.C.G. fiindcă am fost asigurați că aici lucrurile merg „ceas" și era de aștep­tat, deoarece anul trecut au fost puține defecțiuni în ex­ploatarea acestor instalații. La proba concretă din acest an s-au constatat numeroase de­fecțiuni, mai ales, în ce pri­vește reglajul de la punctele termice, reglaj căruia nu i s-a dat de rost nici pînă la 20 oc­tombrie, cînd operațiunea nu era încă pusă la punct Mai există încă o anumită „optică" înrădăcinată că în cartierele noi de locuințe, a­­colo unde blocurile și insta­lațiile aferente sunt încă în termenul de garanție sau nu au­ fost predate beneficiarului, defecțiunile ar fi scuzabila. Așa se încearcă a se „acope­ri" lipsurile din microraionul nr. 19, de unde aproape zilnic — în perioada cît temperatu­ra a fost scăzută am primit telefoane la redacție din par­tea locatarilor care reclamau defecțiuni la instalațiile de în­călzire. Mai trebuie oare să insistăm asupra necesității ca lucrările executate de structuri — atît cei de la con­în­treprinderea 7 C.M. cît și de la Trustul de construcții tre­buie să fie făcute fără reproș și că operațiile de recepție trebuie să se soldeze fără re­medieri ? Asemenea remedi­eri sînt necesare și în micro­raionul 40, mai ales la calori­ferele din apartamentele loca­tarilor. Gospodarii energiei termice trebuie să dea o atenție spo­rită și furnizării apei calde menajere. La ședințele cu aso­ciațiile locatarilor s-au sem­nalat sute de cazuri unde apa caldă vine rece sau unde nu urcă mai sus de etajul doi. La ședințele cu președinții și împuterniciții asociațiilor de locatari s-au sesizat și alte probleme, în sfera celor amintite de noi în urma raidu­lui făcut. Consiliul popular municipal a stabilit termene și responsabilități precise pentru înlăturarea lor. Vom urmări cum se transformă acestea în fapte. AUREL FLOREA ­Urmare din pag. NI t­me. Indîrjite de eșec și de părinți, acestea din urmă preferă să trăiască ani la rind pe cheltuiala părinților decit să încerce acceptarea unei soluții mai realiste, e­­chitabile adică îmbrățișa­rea unor alte direcții care să-i conducă pe absolvenții de liceu și către întreprin­deri, pentru învățarea unei meserii. Dorind clarificarea viitoru­lui acestor tineri, organele centrale în drept (Ministerul Invățămîntului și Ministerul Muncii) au emis recent in­strucțiuni privind organizarea unor cursuri de specializare post-liceală de scurtă dura­tă (3 - 12 luni), începînd cu actualul trimestru, care să pregătească pentru pro­ducție absolvenți ai liceelor de cultură generală cu sau fără examen de bacalaureat. (Pentru detalii, a se vedea știrea „Cursuri­zare post-liceală de speciali­de scurtă durată”, „Scînteia" nr. 8577 din 15 octombrie a.c.). citim că această nouă Sc­în­­ I­T­O­R­U­L V I­ lesnire trebuie avută în ve­dere și de către absolvenți și de către întreprinderile gălățene. Este drept, cîteva dintre ele au și trecut la fap­te, anunțînd înființarea unor asemenea cursuri. Dar acțiu­nea trebuie generalizată. Se cuvine avută în vedere ne­cesitatea de a se înființa ast­fel de cursuri și la între­prinderile cu profesii specific feminine pentru a oferi ti­nerelor fete și alte perspec­tive în afară de facultate și de măritiș. Problema nu-i deloc sim­plă, dar ea trebuie rezolva­tă în favoarea cestor tineri spre atrageri l­a­­producție, li invităm pe această cale și pe părinții în cauză la o realistă meditație. Să se gîn­­dească mai ales dacă nu cumva este vremea să înlo­cuiască teribilele lor ambi­ții prin dorința sinceră de­ a oferi propriului copil un drum sănătos în viață, bazat pe muncă și efort productiv, lăsînd ca realele capacități ale tînarului să decidă ma­xima specializare prin ulte­rioara frecventare a unei fa­cultăți. E­ Invităm, de ase­menea să mediteze la conse­cințele nefaste pe care con­tinuarea înverșunată a căii alese (deja infirmate de rea­litate) se poate avea asupra formării caracterului tînaru­lui, a personalității sale. S-ar putea ca tocmai pătimașe dorințe să asemenea condu­că spre realizarea unui ra­teu social. Orientarea profesională a depășit pentru acești absol­venți stadiul discuțiilor in o­­rele de dirigenție, în ședin­țele cu părinții. (Cît de utile și eficiente au fost metodele se poate vedea însă din statistica amintită mai sus...) Acum chestiunea comportă o analiză mult mai profun­dă și înțeleaptă, iar nicide­cum continuarea unui înfrînt. Acum ar trebui gînd ca înșiși absolvenții sa judece pe măsura vîrstei propriului viitor, să știe asupra ce vor, să-și impună lor și pă­rinților un punct de vedere just, să aibă mereu trează conștiința utilității lor în so­cietate, a datoriei față de aceasta. Pe urm­ele scrisorilor sosite la redacție Iluminatul public a Dreptatea este a reintrat în normal aceluia care o merită Mai mulți cetățeni care lo­cuiesc pe străzile General Dragalina, Reforma Sergent Donici și altele, agrară, din cartierul 1 Mai, după nume­roase insistențe la I.R.E. Galați s-au adresat redacției pentru a primi ajutorul în reglemen­tarea iluminatului public, de­fectuos la acea dată. l.R.E. Galați ne-a comunicat că nefuncționarea iluminatului public pe străzile amintite mai sus s-a datorat executării unor lucrări la rețelele de joasă tensiune pentru punerea în funcțiune a unui nou transfor­mator pe str. Mărăști. Lucră­rile fiind terminate, iluminatul public a reintrat în normal, înlocuindu-se și becurile lipsă din rețea. ...Și va fi chemat în fața legii In fața huliganismului și a altor acte inumane nu poți ră­­mîne indiferent. Plecînd de la acest considerent, mai multi locatari din str. Cuza Vodă au senuiciiat b­uacpei compor­tarea cetățeanului S. Drăghici, de profesie sudor la C.N.F. „Navrom" Galați, care își mal­trata familia, a degradat lo­cuința, făcea permanente scan­daluri în localuri și acasă. El și fostul său șef de echipă Gheorghe Guraliuc au săvîrșit și alte abuzuri; acesta din urmă, substituindu-se în căpi­tan de miliție, a venit în „an­chetă" la locatarii care domici­liază împreună cu S. Drăghici. Toate aceste abuzuri au a­­tras întocmirea dosarului pen­tru ca cei doi să dea socotea­lă pentru faptele lor antisoci­ala. Și în felul acesta la locu­ința cu nr. 44 din str. Cuza Vodă se va face liniște. Catrina Croitoru, din comu­­­­na Drăgușeni, satul Ghinghești,­­ a sesizat ziarului că i s-a re­dus pensia I.O.V.R. la jumă­tate, deoarece o parte s-a a­­tribuit mamei soțului ei, de­cedat pe front. Nemulțumi­rea este nejustificată, deoarece Direcția județea­­­­nă pentru problemele de mun­­­­că și ocrotiri sociale a socotit, conform legilor în vigoare, că o parte din pensia I.O.V.R.­­ trebuie să revină mamei de­ a functului. In consecință, Ca­­tinca Croitoru a intrat în po­­sesia pensiei cuvenite, care, potrivit Legii nr. 27 din 1966,­­­i se cuvine după împlinirea vîrstei de 60 de ani. Nemulțu­­­­mirea s-a dovedit nejustifica­­­­tă și fără temei legal. i Pentru suprapreț... I Vînzătoarea Elena Radu, de­­ la bufetul Expres din Țiglina, a vîndut cetățeanului Carol propreț. Verificîndu-se exac­titatea celor sesizate condu­cerea T.A.P.L. a luat măsura binemeritată ca vînzătoarea să fie sancționată cu reduce­rea a 5 la sută din salariu. Va plăti mai mult de 50 de lei pentru un abuz de un leu. Să se învețe minte, atit ea cît și alții care vor proceda la fel. Și toți ospătarii au luat cunoș­tință de măsura luată deoarece cazul respectiv, așa cum ne informează conducerea T.A.P.L. Galați, a fost discutat intr-o ședință de analiză cu lu­crătorii din rețeaua de alimen­tație publică. A. F. i I Expoziția f eranceze con“ In pelerinajul său pe două continente - Budapesta — București — Galați — Nico­sia (Cipru) — Beirut (Liban) - Expoziția de tapiserii fran­ceze contemporane, găzduită zilele acestea în saloanele Muzeului de artă modernă și contemporană din Galați, aduce românească iubitoru­lui de artă imaginea preo­cupărilor unor mari artiști francezi pentru organizarea spațiului de locuit cri și a ce­lui destinat activităților publi­ce. Artistul francez contem­poran intuiește necesitatea prezenței sale in viața coti­diană a omului modern și-i pune la dispoziție creația sa, care sub forma tapiseriei, depășește pragul atelierului sau al muzeului, instalindu-se cu insistență în dormitoare, sufragerii, săli de spectaco­le, studiouri de televiziune, săli ale unor organisme in­ternaționale și chiar in mij­loacele de transport aeriene ale marilor societăți europe­ne. Altfel spus, Expoziția de tapiserii franceze contempo­rane constituie un grăitor e­­xemplu de integrare a arte­lor plastice in arhitectură, imperios deziderat al crea­ției artistice actuale. Cînd vorbim de „tapiseria franceză" ne lăsăm furați de imaginea splendidelor rea­lizări ale secolelor apuse, care au adus faima neîntre­cuților maeștri de la Gobelins și Aubusson. Continuarea multisecularei tradiții a țe­sătorilor francezi se face as­­tâzi prin contribuția directă a unor mari artiști care crea­­ză „cartoane" (modele) des­tinate special războaielor de țesut fie in tehnica „basse­­lisse" (Aubusson), fie pentru cea „haute-lisse" caracteris­tică atelierelor Gobelins. Firește, păstrarea tradiției nu a exclus spiritul inovator și de mare eficiență product­­ivă al industriei moderne, dar a primit in plus aportul unor maeștri consacrați. Dacă pe Jean Lurcat — cu­noscut pictor francez con­temporan - îl putem socoti, pe drept cuvînt, tapiseriei franceze părintele actuale, se cuvine să amintim in e­­gală măsură contribuția la această artă și a altora cum sînt : Fernand Léger, P. Picasso, Le Corbusier, Jean Arp, G. Adam și Victor Va­sarely. Urmărind lucrările expuse, impresionează, în primul rând respirația largă de ritmuri, forme și imagini cromatice, savant gîndite dar rafinat îm­binate, fie in tonuri contras­tante de alb-negru, fie in degradeuri de alb pe alb, fie in variate tonuri de roșu, brun sau violet. Formele, deși geometrice (unele­­ an­gulare), primesc o notă pro­fund umană, iradiind o căl­dură de­­ interior plăcut or­ganizat in care domnește aerul unei elevate trăiri spi­rituale. Jean Arp — prezent aici cu „Poarta păsărilor" - stili­zează forma zoomorfă a su­biectului său, reușind să a­­jungă, prin planuri mari de roșu și alb, la un adevărat simbol. Tendința către abstract a unor creatori — Pierre Do­­quin, James, Guilet și Gleb — nu sugestionează din implicațiile picturii nimic de acest gen. Lucrările acestora — „Albul mării", „Aerul me­ditațiilor", „Și apa va țișni" — se impun de prima dată în mintea privitorului prin magistrala asociație col­o­­ristică în care albul, punctat discret prin firul de aur, dă noi și noi valențe altor to­nuri de alb peste care dun­ga de roșu intens vine ca o descătușare. Cunoscutul maestru al artei cinetice Victor Vasarely in­cintă privirile cu tapiseria sa „Arcturus" (Aubusson) în care degradeul cromatic roșu-al­­bastru și violet urcă sau se adincește pe măsură ce re­tina scapă sau reține imagi­nea geometrică a unei pira­mide. Elementelor figurative, P. Picasso le acordă o atenție deosebită in cartonul des­tinat unei tapiserii rea­lizată pentru un in­terior de locuit. Suprafața puternic frămîntată și încăr­cată pînă la refuz de siluete amintește de vigurozitatea cu care autorul și-a construit operele și întărește convinge­rea in multilateralitatea for­melor de exprimare artistică a marelui pictor francez. Expoziția adună la un loc o seamă de creatori mai pu­țin cunoscuți la noi, dar care, prin opera lor, se im­pun atenției generale. Ne referim la lucrările lui P. Soulages, Raoul Ubac, Vera și Pierre Székely, Mario Pra­­ssinos care au găsit forme de exprimare pe cit de intere­sante pe atît de atrăgătoare. Pentru a veni în sprijinul vizitatorilor, organizatorii a­­cestei expoziții au pus la dispoziția publicului și o sui­tă de imagini proiectate care completează procesul de evoluție a tapiseriei france­ze, marcînd îndeosebi pro­bleme tehnice ale acestei arte. Convingătoare sunt, de a­­semenea, planșele și foto­grafiile care însoțesc expo­ziția și care, alături de lu­crările expuse, exprimă prin diverse imagini și citate pro­fesiunea de credință a unor artiști creatori de modele. Nu putem încheia aceste rînduri fără a aduce un cu­vînt de admirație față de gustul rafinat și puterea de discernămint a doamnei V. Fougere, care a ales lucrări­le luindu-și dificila însărci­nare de a organiza această expoziție. NICOLAE ITU LE CORBUSIER : „Muzicantele Se combat dăunătorii griului In aceste zile șefii de ferme și ceilalți specialiști din întreprinderile agricole de stat ale județului nostru desfășoară un control minuțios pe sosele însămînțate cu cereale paioase de toamnă pentru a depista la timp e­ventualele atacuri ale dăunători­lor. Descoperind prezența zabrusului pe unele sole cultivate cu gîru, condu­cerile I.A.S-urilor Smârdan, Bărboși și Matca au început de la 20 octom­brie împrăștierea de insecte fungicide, cu mijloace mecanizate, pentru dis­trugerea dăunătorilor, iar în zilele următoare se vor efectua și prăfuiri preventive. Toamna trece, iar porumbul stă, la unele unități, pe cîmp (Urmare din pag. I) semnat este și faptul că în a­­ceeași zi au fost transportate de la gara Foltești, la sediul unității ’ și 40 tone insectofun­­gicide. După activitatea ce s-a des­fășurat cu două zile în urmă la Frumușița, s-ar putea crede că pentru unii membri coope­ratori „vremea odihnei" a so­sit, mult mai timpuriu decit în ceilalți ani. Facem această re­marcă pentru că duminică nu au fost folosite la transporta­rea porumbului din cîmp decit atelajele, cele șapte autocami­oane existente în unitate ră­­mînîn­d nemișcate la locul de parcare. De ce ? Pentru că, neasigurîndu-se numărul de brațe de muncă necesare, n-a avut cine încărca și descărca porumbul. De aici, realizarea sub orice critică, marcată în cursul zilei de 25 octombrie, la baza de recepție s-au trans­portat doar 15 tone de porumb. Iată deci efectul unei defec­­­­tuoase organizări a muncii. Și pentru a nu se crede că în această zi numai la Frumu­­șița s-a lucrat „de ochii lu­mii" sau, pur și simplu s-a pierdut vremea, consemnăm (după cum ne-a informat con­ducerea întreprinderii de valo­rificare a cerealelor) că de la C.A.P. Tămăoani nu s-a trans­portat duminică nici un bob de porumb în hambarele statului, deși pînă la realizarea planu­lui mai sînt de livrat circa 270 de tone , iar de la C.A.P. Fîn­­tînele doar 13 tone de porumb s-au predat la baza de recep­ție. In același timp însă, de la cooperativele agricole Vînători și „24 Ianuarie" Galați, unde munca a fost bine organizată, iar mijloacele de transport s-au folosit la întreaga capa­citate s-au livrat 50 și respec­tiv 64 tone de porumb. Dacă am ține seama numai de faptul că în cursul zilei de 25 octombrie de la I.A.S. Bra­­teș s-au livrat circa 170 tone porumb, s-ar putea desprinde concluzia că s-a lucrat din plin. Lucrurile însă nu stau chiar așa, pentru că raportînd cantitatea transportată la cele 83 de autovehicule utilizate vom constata că revine o în­cărcătură de numai 2­048 kg pe camion. Adică, unele au efectuat numai cite un trans­port iar altele au stat. De alt­fel, am găsit și dovada . De la fermele Vlădești și Foltești duminică nu s-a cărat porumb. Mașinile au stat nefolosite șo­ferii considerîndu-se în „zi de odihnă", iar tractoarele cu re­morci au fost în „zi de între­ținere". Aspectele consemnate ne scutesc de alte comentarii. Considerăm însă că este cazul ca cei care conduc activitatea unităților agricole vizate și care răspund direct de organi­zarea muncii și de soarta re­coltei să tragă concluziile ne­cesare și să adopte măsuri co­respunzătoare. 1 Pa?, a 3- a Planul tehnic al procesului (Urmare din pag. 1) în consecință ele să ajute la punerea cît mai completă în valoare a resurselor și posibi­lităților. Așa s-a procedat, de exem­plu, în cazul reducerii consu­mului de metal la 1­000 lei producție marfă. In fiecare secție au putut fi stabilite ast­fel căile cele mai practice de micșorare a consumului de me­tal, de valorificare superioară a acestei materii prime și, mai mult, măsuri speciale în acest sens au putut fi nominalizate pe fiecare produs în parte a­­flat în fabricație. Aceste măsuri au vizat, totodată, o arie lar­gă de probleme, cum ar fi ce­le legate de reproiectare, pro­movarea în fabricația produ­selor a materialelor cu proprie­tăți superioare, a înlocuitori­lor, orientarea structurii pro­ducției spre produse care asi­gură o valorificare superioa­ră a materiilor prime, a mate­rialelor și altele. Vorbind în acest caz de eficiența ime­și­diată trebuie spus că miile de metal realizate econo­după 9 luni din acest an, în com­parație cu consumul din peri­oada corespunzătoare a anului trecut, depășesc previziunile stabilite prin planul tehnic. In general se poate spune că există de pe acum certitudinea depășirii prevederilor la majo­ritatea celorlalte obiective fi­xate în planul tehnic : la tur­narea în forme întărite cu bioxid de carbon, elaborarea fontei în cubilon cu consumuri reduse de cocs, formarea mecanică a pieselor și prepararea pe ace­eași cale a amestecurilor de formare în turnătorie, curăți­ „accelerate“ , a producției rea mecanică a pieselor și me­canizarea proceselor de încăr­care și descărcare pe liniile de garaj. In uzină există acumulată o bună experiență în înfăptuirea planului tehnic. In pofida aces­tui fapt, trebuie să spunem că la un capitol, de mare însem­nătate, a acestui plan, și anu­me cel legat de cercetarea științifică și asimilare, lucruri­le se prezintă mai puțin bine. Se naște întrebarea mai mult decât firească : de ce ? Toate temele înscrise în acest domeniu urmează să se realizeze în colaborare cu ICEPRONAV. Mai precis spus, uzina urmează să finalizeze studiile proiectanților și cer­cetătorilor institutului mai sus citat, jucînd, cu alte rolul de stație pilot. Se cuvinte, pare însă că relațiile de colaborare între cele două unități nu au atins încă nivelul cel mai ridi­cat. Intîrziind, de exemplu, furnizarea documentațiilor, ICEPRONAV nu a mai permis Uzinei mecanice navale să re­zolve în timp unele probleme de aprovizionare (în special pentru unele materiale de im­port), și ca urmare există peri­colul ca unele asimilări de pro­duse noi, prevăzute pe acest an, să nu se realizeze integral. A­­vînd în vedere acest lucru, apare necesară intervenția forului tu­telar, respectiv Centrala indus­trială pentru construcții navale Galați, care va trebui să me­dieze și să stabilească mai precis sarcinile și responsabi­litățile fiecărei unități, astfel ca în perspectiva perioadei ur­mătoare și acest capitol al planului tehnic de stat și de­partamental să fie îndeplinit. i

Next