Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)
1970-10-27 / nr. 8045
J> ■ ■l > Y -J Nr. 8045VIä T A NOD H In condițiile eforturilor majore ale colectivelor de muncă pentru a da viață istoricelor hotărîri ale Congresului al X- lea al partidului, organizațiile U.T.C. au obligația de a intensifica munca educativă în rîndul tinerilor în vederea mobilizării acestora la îndeplinirea sarcinilor de plan. La realizările obținute de colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderi și șantiere, în județul nostru în lupta pentru înfăptuirea planului de stat, o contribuție însemnată și-au adus-o tinerii, mobilizați de organizațiile U.T.C. Așa cum se sublinia la recenta plenară a Comitetului județean U.T.C., se remarcă o îmbunătățire a muncii educative desfășurate de organizațiile U.T.C., creșterea conștiinței tinerilor, o participare mai activă a acestora la înfăptuirea sarcinilor de producție. In munca de mobilizare a tinerilor, organizațiile U.T.C. folosesc cu eficiență adunările generale, în care se dezbat teme ca : „Minutul și valoarea sa economică", „întreprinderea — a doua noastră casă", „Să gospodărim cu grijă materia primă", raiduri anchetă, întîlniri ale tinerilor cu conducători de întreprinderi, olimpiade pe meserii, concursuri, precum și alte forme ale muncii educative. — Este știut, spunea tovarășul Clement Bădescu, prim-secretar al Comitetului municipal Galați al U.T.C., că participarea tineretului în producție, cu bune rezultate, este determinată de continua întărire a disciplinei și de aceea organizațiile U.T.C. au acordat atenția cuvenită acestei laturi a activității noastre. Am folosit multiple forme și metode a căror eficiență a fost dovedită a de practică. Așa de pildă, secția turnătorie a Uzinei melacanice navale, unde se înregistra un volum mare de rebuturi, datorat în bună parte tinerilor, am organizat o dezbatere cu aceștia. Concomitent s-a dus o muncă directă cu tinerii, au fost recomandați să urmeze cursurile de ridicare a calificării, s-a cerut ajutorul muncitorilor vîrstnici care să urmărească permanent activitatea tinerilor. Referindu-se la aceeași problemă — disciplina în producție — tovarășul Constantin Tănase, secretarul comitetului U.T.C. de la Șantierul naval Galați, sublinia faptul că deși numărul absențelor nemotivate aparținînd tinerilor a scăzut față de anul trecut, acesta continuă să fie încă mare. In scopul reducerii timpului irosit din producție, comitetul U.T.C. a organizat raiduri-anchete, a folosit cu eficiență gazetele satirice, au fost discutați, tinerii în adunările generale, toate acestea alături de măsurile luate de conducerea șantierului și comitetul de partid pentru întărirea disciplinei. Plenara a evidențiat preocuparea organizațiilor U.T.C. privind atragerea tinerilor la acțiunile de ridicare a calificării profesionale, la continua îmbogățire a cunoștințelor de cultură generală. Fără a diminua cu nimic rezultatele bune obținute de majoritatea tinerilor în procesul de producție, trebuie să subliniem încă existența unor neajunsuri, ca urmare a indisciplinei de care dau dovadă unii tineri, a slabei lor pregătiri profesionale și a muncii educative insuficientei desfășurate cu aceștia de către organizațiile U.T.C. Nu întîmplător, se înregistrează încă la unele întreprinderi și șantiere de construcții un număr mare de absențe nemotivate, acte de încălcare a disciplinei tehnologice, rebuturi. O explicație a unor asemenea fenomene constă în faptul că unele organizații U.T.Í S. se ocupă slab de educația tineretului în spiritul unei discipline ferme, al răspunderii față de sarcinile încredințate. Așa stau lucrurile în organizațiile de la I.S.C.L., D.N.F., I. 7 C.M., care neglijează munca de educare a tineretului, au renunțat la unele forme care s-au dovedit eficiente în dezvoltarea conștiinței tinerilor. Inexplicabil, unele organizații U.T.C. nu mai organizează demonstrații practice, schimburi de experiență, dezbateri asupra unor procedee tehnologice noi, nu creează puternică opinie împotriva ceolor care dau rebuturi sau fac risipă de materiale. Deși în întreprinderi și pe șantiere lucrează un număr mare de ingineri și economiști tineri, aceștia nu sunt atrași la munca organizației U.T.C., la inițierea și desfășurarea unor acțiuni menite să contribuie la ridicarea nivelului profesional al tinerilor. — In munca educativă, spunea tovarășul Nicolae Păun, secretarul Comitetului U.T.C. de la Combinatul Galați nu am cuprins siderurgic tocmai pe acei tineri care sunt indisciplinați, au o comportare necivilizată, nu se străduiesc să-și însușească temeinic cunoștințele profesionale. A intrat în obișnuința noastră să organizăm acțiuni mari, la nivelul combinatului, al municipiului, la care participă un număr mic de tineri din întreprinderi. Acestea au, de cele mai multe ori, un caracter festivist, ajutînd foarte puțin pe tineri în rezolvarea problemelor ce îi frămîntă. Ar trebui să facem mai mult pentru generalizarea experienței pozitive, a rezultatelor bune obținute de unii tineri, să-i evidențiem pe cei care dau produse de calitate și se străduiesc să-și îndeplinească în mod exemplar sarcinile de producție și obștești. Tovarășul Vasile Niță, primsecretar al Comitetului municial Tecuci al U.T.C., arăta că unii tineri din cooperativele meșteșugărești din acest oraș dau lucrări de slabă calitate, au o comportare necivilizată față de clienți. Aplicînd în practică experiența dobîndită de unele organizații in munca de educare a tinerilor, purtînd o grijă deosebită formării și dezvoltării acestora în spiritul înaltelor răspunderi ce le revin în actuala etapă de făurire a societății noastre socialiste multilateral dezvoltate, organizațiile U.T.C. din județul nostru își vor îndeplini sarcina trasată de partid de mobilizare tinerilor la înfăptuirea exemaplară a planului de producție. I. CONSTANTINESCU PRINCIPANÍA LA ÎNFĂPTUIREA ISBIS LANA A SARCINILOR DE PLAN - O ÎNRÂURIRE PATRIOTICA A TINERETULUI „Corigenți“ la primul examen al anotimpului rece La mijlocul lunii septembrie, în ziarul nostru s-a publicat un raid anchetă cu tema „Centralele termice vor putea înfrunta fără defecțiuni, iarna" ? In Iartiool se consemna, în afara unor defecțiuni și rămîneri în urmă, angajamentul edililor și al constructorilor că la data de 1 octombrie toate centralele termice, fără excepție, vor putea intra în funcțiune. A venit însă ziua scadențelor și, mai ales, ziua primului examen, — 15 octombrie — cînd temperatura scăzută a impus aprinderea focurilor la cazane. Acum angajamentele trebuiau acoperite de fapte. Este drept că marea majoritate a caloriferelor au radiat căldura necesară apartamentelor, așa cum era de așteptat. Multe calorifere au rămas însă reci, față de angajamentele celor răspunzători. Cele mai multe „corigente" s-au întîlnit în cartierul Țiglina Aici, trebuia să intre la 1 octtombrie în probe unele puncte termice, alimentate cu energie calorică de la rețeaua I.C.G. Constructorii de la șantierul nr. 4 instalații și de la Enzergoconstrucția n-au terminat lucrările nici după 20 de zile ! Scuzele, aduse la ședința de analiză, făcută la Consiliul popular municipal Galați, nu ajută cu nimic pe locatari ! Ei nu trebuie să sufere consecințele lipsei de preocupare pentru procurarea lor necesare, pentru materialeasigurarea mîinii de lucru calificate. Ușurința cu care se „pasează" termenele, de la o săptămînă la alta, de către conducerile acestor unități de construcții, este de-a dreptul lipsită de răspundere. La centrala termică nr. 3 din același cartier s-au semnalat deficiențe privind reparațiile executate de mecanicii din echipa lui Constantin Roman. In locul unor măsuri energice pentru remedierea defecțiunilor, șeful de echipă și mecanicii pe care îi conduce au plecat în concediu de odihnă, sfidînd critica făcută. Nimeni nu contestă la concediul de odihnă, dreptul nu era momentul potrivit dar ca tocmai atunci, cînd „crăpa măseaua" cum se spune, mecanicii să nu mai vină la lucru, „Supărați" pe critica făcută ! Aici nu mai este nici un dubiu privind existența indisciplinei și de aceea ne miră că în răspunsul trimis ziarului, pe marginea raidului făcut, Direcția județeană de gospodărie locativă nu precizează nici un fel de măsuri pentru lichidarea stării indisciplinare. La centrala termică de la blocurile din B-dul Republicii 71-73 au fost semnalate unele defecțiuni care, ce-i drept, au fost înlăturate operativ. Iată însă că la numai cîteva zile de funcționare, o parte a centralei termice s-a deteriorat în așa măsură, încît au trebuit să fie concentrați aici aproape toți mecanicii I.G.L. Defecțiunea a apărut din cauza proastei exploatări, a nesupravegherii temperaturii care s-a ridicat peste limitele admise. Vina o poartă mecanicul de serviciu, angajatul asociației de locatari. Faptul reține atenția nu numai pentru această centrală termică, ci și pentru alte asemenea subunități, unde asociațiile de locatari au angajat oameni necorespunzători, mulți dintre ei pensionari care nu mai dispun de puterea de muncă necesară, dar care poartă răspunderea pentru exploatarea unor valori de sute de mii de lei. Asociațiile de locatari trebuie să fie mai exigente atunci cînd angajează cadre pentru explotarea instalațiilor de încălzire și încredințarea valorilor statului acestor salariați ar trebui să se facă numai cu avizul exigent al întreprinderii de gospodărie locativă. Mai mult control se impune și asupra meseriașilor proprii ai acestei întreprinderi pentru a se asigura repararea de calitate a instalațiilor de încălzire. Așa, de exemplu, la centrala termică de la blocul W din cartierul Mazepa, reparațiile la un cazan au trebuit să fie reluate, deoarece s-au dovedit necorespunzătoare. Pentru un alt cazan se poartă discuții la nesfîrșit, în legătură cu aducerea arzătorului. Cine anume răspunde : I.C.G. sau I.G.L. ? întrebarea rămîne fără răspuns și cazanul fără arzător. In raidul din 18 septembrie nu ne-am referit la stadiul lucrărilor din rețeaua de termoficare a I.C.G. fiindcă am fost asigurați că aici lucrurile merg „ceas" și era de așteptat, deoarece anul trecut au fost puține defecțiuni în exploatarea acestor instalații. La proba concretă din acest an s-au constatat numeroase defecțiuni, mai ales, în ce privește reglajul de la punctele termice, reglaj căruia nu i s-a dat de rost nici pînă la 20 octombrie, cînd operațiunea nu era încă pusă la punct Mai există încă o anumită „optică" înrădăcinată că în cartierele noi de locuințe, acolo unde blocurile și instalațiile aferente sunt încă în termenul de garanție sau nu au fost predate beneficiarului, defecțiunile ar fi scuzabila. Așa se încearcă a se „acoperi" lipsurile din microraionul nr. 19, de unde aproape zilnic — în perioada cît temperatura a fost scăzută am primit telefoane la redacție din partea locatarilor care reclamau defecțiuni la instalațiile de încălzire. Mai trebuie oare să insistăm asupra necesității ca lucrările executate de structuri — atît cei de la conîntreprinderea 7 C.M. cît și de la Trustul de construcții trebuie să fie făcute fără reproș și că operațiile de recepție trebuie să se soldeze fără remedieri ? Asemenea remedieri sînt necesare și în microraionul 40, mai ales la caloriferele din apartamentele locatarilor. Gospodarii energiei termice trebuie să dea o atenție sporită și furnizării apei calde menajere. La ședințele cu asociațiile locatarilor s-au semnalat sute de cazuri unde apa caldă vine rece sau unde nu urcă mai sus de etajul doi. La ședințele cu președinții și împuterniciții asociațiilor de locatari s-au sesizat și alte probleme, în sfera celor amintite de noi în urma raidului făcut. Consiliul popular municipal a stabilit termene și responsabilități precise pentru înlăturarea lor. Vom urmări cum se transformă acestea în fapte. AUREL FLOREA Urmare din pag. NI tme. Indîrjite de eșec și de părinți, acestea din urmă preferă să trăiască ani la rind pe cheltuiala părinților decit să încerce acceptarea unei soluții mai realiste, echitabile adică îmbrățișarea unor alte direcții care să-i conducă pe absolvenții de liceu și către întreprinderi, pentru învățarea unei meserii. Dorind clarificarea viitorului acestor tineri, organele centrale în drept (Ministerul Invățămîntului și Ministerul Muncii) au emis recent instrucțiuni privind organizarea unor cursuri de specializare post-liceală de scurtă durată (3 - 12 luni), începînd cu actualul trimestru, care să pregătească pentru producție absolvenți ai liceelor de cultură generală cu sau fără examen de bacalaureat. (Pentru detalii, a se vedea știrea „Cursurizare post-liceală de specialide scurtă durată”, „Scînteia" nr. 8577 din 15 octombrie a.c.). citim că această nouă Scîn ITORUL V I lesnire trebuie avută în vedere și de către absolvenți și de către întreprinderile gălățene. Este drept, cîteva dintre ele au și trecut la fapte, anunțînd înființarea unor asemenea cursuri. Dar acțiunea trebuie generalizată. Se cuvine avută în vedere necesitatea de a se înființa astfel de cursuri și la întreprinderile cu profesii specific feminine pentru a oferi tinerelor fete și alte perspective în afară de facultate și de măritiș. Problema nu-i deloc simplă, dar ea trebuie rezolvată în favoarea cestor tineri spre atrageri laproducție, li invităm pe această cale și pe părinții în cauză la o realistă meditație. Să se gîndească mai ales dacă nu cumva este vremea să înlocuiască teribilele lor ambiții prin dorința sinceră de a oferi propriului copil un drum sănătos în viață, bazat pe muncă și efort productiv, lăsînd ca realele capacități ale tînarului să decidă maxima specializare prin ulterioara frecventare a unei facultăți. E Invităm, de asemenea să mediteze la consecințele nefaste pe care continuarea înverșunată a căii alese (deja infirmate de realitate) se poate avea asupra formării caracterului tînarului, a personalității sale. S-ar putea ca tocmai pătimașe dorințe să asemenea conducă spre realizarea unui rateu social. Orientarea profesională a depășit pentru acești absolvenți stadiul discuțiilor in orele de dirigenție, în ședințele cu părinții. (Cît de utile și eficiente au fost metodele se poate vedea însă din statistica amintită mai sus...) Acum chestiunea comportă o analiză mult mai profundă și înțeleaptă, iar nicidecum continuarea unui înfrînt. Acum ar trebui gînd ca înșiși absolvenții sa judece pe măsura vîrstei propriului viitor, să știe asupra ce vor, să-și impună lor și părinților un punct de vedere just, să aibă mereu trează conștiința utilității lor în societate, a datoriei față de aceasta. Pe urmele scrisorilor sosite la redacție Iluminatul public a Dreptatea este a reintrat în normal aceluia care o merită Mai mulți cetățeni care locuiesc pe străzile General Dragalina, Reforma Sergent Donici și altele, agrară, din cartierul 1 Mai, după numeroase insistențe la I.R.E. Galați s-au adresat redacției pentru a primi ajutorul în reglementarea iluminatului public, defectuos la acea dată. l.R.E. Galați ne-a comunicat că nefuncționarea iluminatului public pe străzile amintite mai sus s-a datorat executării unor lucrări la rețelele de joasă tensiune pentru punerea în funcțiune a unui nou transformator pe str. Mărăști. Lucrările fiind terminate, iluminatul public a reintrat în normal, înlocuindu-se și becurile lipsă din rețea. ...Și va fi chemat în fața legii In fața huliganismului și a altor acte inumane nu poți rămîne indiferent. Plecînd de la acest considerent, mai multi locatari din str. Cuza Vodă au senuiciiat buacpei comportarea cetățeanului S. Drăghici, de profesie sudor la C.N.F. „Navrom" Galați, care își maltrata familia, a degradat locuința, făcea permanente scandaluri în localuri și acasă. El și fostul său șef de echipă Gheorghe Guraliuc au săvîrșit și alte abuzuri; acesta din urmă, substituindu-se în căpitan de miliție, a venit în „anchetă" la locatarii care domiciliază împreună cu S. Drăghici. Toate aceste abuzuri au atras întocmirea dosarului pentru ca cei doi să dea socoteală pentru faptele lor antisociala. Și în felul acesta la locuința cu nr. 44 din str. Cuza Vodă se va face liniște. Catrina Croitoru, din comuna Drăgușeni, satul Ghinghești, a sesizat ziarului că i s-a redus pensia I.O.V.R. la jumătate, deoarece o parte s-a atribuit mamei soțului ei, decedat pe front. Nemulțumirea este nejustificată, deoarece Direcția județeană pentru problemele de muncă și ocrotiri sociale a socotit, conform legilor în vigoare, că o parte din pensia I.O.V.R. trebuie să revină mamei de a functului. In consecință, Catinca Croitoru a intrat în posesia pensiei cuvenite, care, potrivit Legii nr. 27 din 1966,i se cuvine după împlinirea vîrstei de 60 de ani. Nemulțumirea s-a dovedit nejustificată și fără temei legal. i Pentru suprapreț... I Vînzătoarea Elena Radu, de la bufetul Expres din Țiglina, a vîndut cetățeanului Carol propreț. Verificîndu-se exactitatea celor sesizate conducerea T.A.P.L. a luat măsura binemeritată ca vînzătoarea să fie sancționată cu reducerea a 5 la sută din salariu. Va plăti mai mult de 50 de lei pentru un abuz de un leu. Să se învețe minte, atit ea cît și alții care vor proceda la fel. Și toți ospătarii au luat cunoștință de măsura luată deoarece cazul respectiv, așa cum ne informează conducerea T.A.P.L. Galați, a fost discutat intr-o ședință de analiză cu lucrătorii din rețeaua de alimentație publică. A. F. i I Expoziția f eranceze con“ In pelerinajul său pe două continente - Budapesta — București — Galați — Nicosia (Cipru) — Beirut (Liban) - Expoziția de tapiserii franceze contemporane, găzduită zilele acestea în saloanele Muzeului de artă modernă și contemporană din Galați, aduce românească iubitorului de artă imaginea preocupărilor unor mari artiști francezi pentru organizarea spațiului de locuit cri și a celui destinat activităților publice. Artistul francez contemporan intuiește necesitatea prezenței sale in viața cotidiană a omului modern și-i pune la dispoziție creația sa, care sub forma tapiseriei, depășește pragul atelierului sau al muzeului, instalindu-se cu insistență în dormitoare, sufragerii, săli de spectacole, studiouri de televiziune, săli ale unor organisme internaționale și chiar in mijloacele de transport aeriene ale marilor societăți europene. Altfel spus, Expoziția de tapiserii franceze contemporane constituie un grăitor exemplu de integrare a artelor plastice in arhitectură, imperios deziderat al creației artistice actuale. Cînd vorbim de „tapiseria franceză" ne lăsăm furați de imaginea splendidelor realizări ale secolelor apuse, care au adus faima neîntrecuților maeștri de la Gobelins și Aubusson. Continuarea multisecularei tradiții a țesătorilor francezi se face astâzi prin contribuția directă a unor mari artiști care crează „cartoane" (modele) destinate special războaielor de țesut fie in tehnica „basselisse" (Aubusson), fie pentru cea „haute-lisse" caracteristică atelierelor Gobelins. Firește, păstrarea tradiției nu a exclus spiritul inovator și de mare eficiență productivă al industriei moderne, dar a primit in plus aportul unor maeștri consacrați. Dacă pe Jean Lurcat — cunoscut pictor francez contemporan - îl putem socoti, pe drept cuvînt, tapiseriei franceze părintele actuale, se cuvine să amintim in egală măsură contribuția la această artă și a altora cum sînt : Fernand Léger, P. Picasso, Le Corbusier, Jean Arp, G. Adam și Victor Vasarely. Urmărind lucrările expuse, impresionează, în primul rând respirația largă de ritmuri, forme și imagini cromatice, savant gîndite dar rafinat îmbinate, fie in tonuri contrastante de alb-negru, fie in degradeuri de alb pe alb, fie in variate tonuri de roșu, brun sau violet. Formele, deși geometrice (unele angulare), primesc o notă profund umană, iradiind o căldură de interior plăcut organizat in care domnește aerul unei elevate trăiri spirituale. Jean Arp — prezent aici cu „Poarta păsărilor" - stilizează forma zoomorfă a subiectului său, reușind să ajungă, prin planuri mari de roșu și alb, la un adevărat simbol. Tendința către abstract a unor creatori — Pierre Doquin, James, Guilet și Gleb — nu sugestionează din implicațiile picturii nimic de acest gen. Lucrările acestora — „Albul mării", „Aerul meditațiilor", „Și apa va țișni" — se impun de prima dată în mintea privitorului prin magistrala asociație coloristică în care albul, punctat discret prin firul de aur, dă noi și noi valențe altor tonuri de alb peste care dunga de roșu intens vine ca o descătușare. Cunoscutul maestru al artei cinetice Victor Vasarely incintă privirile cu tapiseria sa „Arcturus" (Aubusson) în care degradeul cromatic roșu-albastru și violet urcă sau se adincește pe măsură ce retina scapă sau reține imaginea geometrică a unei piramide. Elementelor figurative, P. Picasso le acordă o atenție deosebită in cartonul destinat unei tapiserii realizată pentru un interior de locuit. Suprafața puternic frămîntată și încărcată pînă la refuz de siluete amintește de vigurozitatea cu care autorul și-a construit operele și întărește convingerea in multilateralitatea formelor de exprimare artistică a marelui pictor francez. Expoziția adună la un loc o seamă de creatori mai puțin cunoscuți la noi, dar care, prin opera lor, se impun atenției generale. Ne referim la lucrările lui P. Soulages, Raoul Ubac, Vera și Pierre Székely, Mario Prassinos care au găsit forme de exprimare pe cit de interesante pe atît de atrăgătoare. Pentru a veni în sprijinul vizitatorilor, organizatorii acestei expoziții au pus la dispoziția publicului și o suită de imagini proiectate care completează procesul de evoluție a tapiseriei franceze, marcînd îndeosebi probleme tehnice ale acestei arte. Convingătoare sunt, de asemenea, planșele și fotografiile care însoțesc expoziția și care, alături de lucrările expuse, exprimă prin diverse imagini și citate profesiunea de credință a unor artiști creatori de modele. Nu putem încheia aceste rînduri fără a aduce un cuvînt de admirație față de gustul rafinat și puterea de discernămint a doamnei V. Fougere, care a ales lucrările luindu-și dificila însărcinare de a organiza această expoziție. NICOLAE ITU LE CORBUSIER : „Muzicantele Se combat dăunătorii griului In aceste zile șefii de ferme și ceilalți specialiști din întreprinderile agricole de stat ale județului nostru desfășoară un control minuțios pe sosele însămînțate cu cereale paioase de toamnă pentru a depista la timp eventualele atacuri ale dăunătorilor. Descoperind prezența zabrusului pe unele sole cultivate cu gîru, conducerile I.A.S-urilor Smârdan, Bărboși și Matca au început de la 20 octombrie împrăștierea de insecte fungicide, cu mijloace mecanizate, pentru distrugerea dăunătorilor, iar în zilele următoare se vor efectua și prăfuiri preventive. Toamna trece, iar porumbul stă, la unele unități, pe cîmp (Urmare din pag. I) semnat este și faptul că în aceeași zi au fost transportate de la gara Foltești, la sediul unității ’ și 40 tone insectofungicide. După activitatea ce s-a desfășurat cu două zile în urmă la Frumușița, s-ar putea crede că pentru unii membri cooperatori „vremea odihnei" a sosit, mult mai timpuriu decit în ceilalți ani. Facem această remarcă pentru că duminică nu au fost folosite la transportarea porumbului din cîmp decit atelajele, cele șapte autocamioane existente în unitate rămînînd nemișcate la locul de parcare. De ce ? Pentru că, neasigurîndu-se numărul de brațe de muncă necesare, n-a avut cine încărca și descărca porumbul. De aici, realizarea sub orice critică, marcată în cursul zilei de 25 octombrie, la baza de recepție s-au transportat doar 15 tone de porumb. Iată deci efectul unei defectuoase organizări a muncii. Și pentru a nu se crede că în această zi numai la Frumușița s-a lucrat „de ochii lumii" sau, pur și simplu s-a pierdut vremea, consemnăm (după cum ne-a informat conducerea întreprinderii de valorificare a cerealelor) că de la C.A.P. Tămăoani nu s-a transportat duminică nici un bob de porumb în hambarele statului, deși pînă la realizarea planului mai sînt de livrat circa 270 de tone , iar de la C.A.P. Fîntînele doar 13 tone de porumb s-au predat la baza de recepție. In același timp însă, de la cooperativele agricole Vînători și „24 Ianuarie" Galați, unde munca a fost bine organizată, iar mijloacele de transport s-au folosit la întreaga capacitate s-au livrat 50 și respectiv 64 tone de porumb. Dacă am ține seama numai de faptul că în cursul zilei de 25 octombrie de la I.A.S. Brateș s-au livrat circa 170 tone porumb, s-ar putea desprinde concluzia că s-a lucrat din plin. Lucrurile însă nu stau chiar așa, pentru că raportînd cantitatea transportată la cele 83 de autovehicule utilizate vom constata că revine o încărcătură de numai 2048 kg pe camion. Adică, unele au efectuat numai cite un transport iar altele au stat. De altfel, am găsit și dovada . De la fermele Vlădești și Foltești duminică nu s-a cărat porumb. Mașinile au stat nefolosite șoferii considerîndu-se în „zi de odihnă", iar tractoarele cu remorci au fost în „zi de întreținere". Aspectele consemnate ne scutesc de alte comentarii. Considerăm însă că este cazul ca cei care conduc activitatea unităților agricole vizate și care răspund direct de organizarea muncii și de soarta recoltei să tragă concluziile necesare și să adopte măsuri corespunzătoare. 1 Pa?, a 3- a Planul tehnic al procesului (Urmare din pag. 1) în consecință ele să ajute la punerea cît mai completă în valoare a resurselor și posibilităților. Așa s-a procedat, de exemplu, în cazul reducerii consumului de metal la 1000 lei producție marfă. In fiecare secție au putut fi stabilite astfel căile cele mai practice de micșorare a consumului de metal, de valorificare superioară a acestei materii prime și, mai mult, măsuri speciale în acest sens au putut fi nominalizate pe fiecare produs în parte aflat în fabricație. Aceste măsuri au vizat, totodată, o arie largă de probleme, cum ar fi cele legate de reproiectare, promovarea în fabricația produselor a materialelor cu proprietăți superioare, a înlocuitorilor, orientarea structurii producției spre produse care asigură o valorificare superioară a materiilor prime, a materialelor și altele. Vorbind în acest caz de eficiența imeșidiată trebuie spus că miile de metal realizate econodupă 9 luni din acest an, în comparație cu consumul din perioada corespunzătoare a anului trecut, depășesc previziunile stabilite prin planul tehnic. In general se poate spune că există de pe acum certitudinea depășirii prevederilor la majoritatea celorlalte obiective fixate în planul tehnic : la turnarea în forme întărite cu bioxid de carbon, elaborarea fontei în cubilon cu consumuri reduse de cocs, formarea mecanică a pieselor și prepararea pe aceeași cale a amestecurilor de formare în turnătorie, curăți „accelerate“ , a producției rea mecanică a pieselor și mecanizarea proceselor de încărcare și descărcare pe liniile de garaj. In uzină există acumulată o bună experiență în înfăptuirea planului tehnic. In pofida acestui fapt, trebuie să spunem că la un capitol, de mare însemnătate, a acestui plan, și anume cel legat de cercetarea științifică și asimilare, lucrurile se prezintă mai puțin bine. Se naște întrebarea mai mult decât firească : de ce ? Toate temele înscrise în acest domeniu urmează să se realizeze în colaborare cu ICEPRONAV. Mai precis spus, uzina urmează să finalizeze studiile proiectanților și cercetătorilor institutului mai sus citat, jucînd, cu alte rolul de stație pilot. Se cuvinte, pare însă că relațiile de colaborare între cele două unități nu au atins încă nivelul cel mai ridicat. Intîrziind, de exemplu, furnizarea documentațiilor, ICEPRONAV nu a mai permis Uzinei mecanice navale să rezolve în timp unele probleme de aprovizionare (în special pentru unele materiale de import), și ca urmare există pericolul ca unele asimilări de produse noi, prevăzute pe acest an, să nu se realizeze integral. Avînd în vedere acest lucru, apare necesară intervenția forului tutelar, respectiv Centrala industrială pentru construcții navale Galați, care va trebui să medieze și să stabilească mai precis sarcinile și responsabilitățile fiecărei unități, astfel ca în perspectiva perioadei următoare și acest capitol al planului tehnic de stat și departamental să fie îndeplinit. i