Viața Nouă, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8176)

1971-01-14 / nr. 8111

-f * I ) } * Y I Nr. 8111 In fotografie : Expoziția realizată de elevii Grupului școlar :Al. I. Cuza“. Foto: G. BERCOV La Uzina de reparații Galați: PRODUCȚIA DE PIESE DE SCHIMB - LA NIVELUL CERINȚELOR AGRICULTURII Deși poartă denumirea de U­­zina de reparații, întreprinderea gălățeană efectuează la ora actuală doar într-un procent de 3 la sută lucrări de reparații, restul opera­țiunilor fiind destinate produ­cerii de piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole. In 1971 indicii planificați dovedesc că această pondere va scădea și mai mult. Reprofilarea în dis­cuție — dacă o putem numi așa — se datorează în principal acțiunii întreprinse pe plan na­țional, în ultimul timp, de spe­cializare a S.M.A.-urilor, care au preluat o serie de sarcini cu specific de reparații. Evident că în aceste condiții colectivului unității amintite i-au revenit și îi revin în continuare sarcini de complexitate sporite, sarcini ca­re își găsesc un corespondent fidel­ în vastul program de dez­voltare a agriculturii elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. Totuși, atît din analizele efec­tuate cît și din discuțiile purta­te cu specialiștii, a rezultat că la sfîrșitul anului 1970, cu toate greutățile întîmpinate Uzina de reparații de mașini agricole, și-a încheiat bilanțul cu succes, lucru care, așa după cum ne explica tovarășul inginer Gh. Găvan di­rectorul întreprinderii, poate fi realizat și în anul curent. — Producția pieselor de schimb este în continuă creștere — sublinia inginerul Ion Stăn­­cescu — șeful serviciului plani­ficare. Numai pe anul 1970 indi­catorul planificat (la piese schimb) pentru tractoare și se­parat pentru mașini agricole, a fost depășit cu 13 milioane lei și respectiv un milion, iar nu­mărul reperelor asimilate nu numai că este mai mare față de 1969 dar se compune în principal din piese de mare finețe și pre­cizie. In completarea celor cîteva exemple cifrice prezentate de tovarășul Stăncescu, merită a fi remarcată, ca un fant pozitiv, hotărîrea întregului colectiv al uzinei de a amplifica producția de piese de schimb și în con­tinuare (în 1971 cu 3 milioane față de planul lui 1970), în ra­port cu necesitățile agriculturii, cu creșterea rapidă a parcului de tractoare și mașini­­ agricole. Pentru fundamentare aici a fost adoptat în 1970 un amplu pro­gram de măsuri menit să ducă la creșterea productivității mun­cii J105,1 la sută îndeplinit în perioada de analiză), la sporirea și diversificarea producției de piese de schimb, program care așa după cum am fost informați se va extinde și în actualul cin­cinal. —• Ne-am îndreptat atenția în special asupra suplimentării ca­pacității de producție planificate — preciza tovarășul Gheorghe Găvan. Prin intermediul meca­nizării tuturor operațiunilor ma­nuale, a introducerii unor S. D. V.-uri de mare ca­pacitate și înaltă productivi­tate, de organizare mai judici­oasă a liniilor tehnologice, ac­țiuni întreprinse de-a lungul a­­nului, am reușit să obținem în secțiile de bază un coeficient de schimb de aproape 2,3, iar indi­cii de încărcare la principalele utilaje sunt mult­ superiori celor înregistrați în alte perioade. Se creionează în mod deosebit, ca să exemplificăm cîte­ direc­ții de acționare, aranjarea ma­șinilor și a utilajelor pentru producerea ridicătorului hidrau­lic (piesă de schimb necesară tractoarelor) în linie tehnologi­că, operațiune care a dus la o aprovizionare ritmică a fiecărui loc de muncă, la reducerea nu­mărului de personal și în final la dublarea productivității mun­cii. Problema asimilărilor a ocu­pat, de asemenea, o sferă largă în activitatea întreprinderii. In 1970 s-a asimilat un număr de 58 repere cu tendințe de ampli­ficare în anul curent. Din listele consultate am reți­nut printre alte produse ce se fabrică în uzină, cilindri de for­ță, roți dințate, pistoane, bolțuri, piese de schimb de producție externă, ce prezintă un înalt grad de precizie și care solicită o prelucrare deosebită. Tovarășa ingineră Maria Ru­dolf care se ocupă cu probleme de asimilări ne explica că pen­tru introducerea în fabricație a pieselor respective s-au făcut noi studii de adaptare a tehno­logiilor existente, asimilări de S.D.V.-uri, fabricări de prototi­puri etc. Referindu-se la situația anului 1971 — interlocutoarea noastră sublinia că în momentul de față pentru piesele planifica­te faza de proiectare este în­cheiată, iar elaborarea tehnolo­giei și asigurarea sculelor și dis­­pozitivelor terminate. " Așadar, sintetizînd aspectele prezentate în acest articol, pri­vind orientarea colectivului în producerea unui volum sporit de piese de schimb, putem face apre­cierea că la Uzina de reparații, primul an din actualul cincinal, a început cu un demaraj bun. M. CHIRILA La baza planului experiența de producție­­ înaintată In efervescența căutăr­ii celor mai optime posibilități de tra­ducere în fapte a sarcinilor puse de partid în fața agriculturii și care să fie înscrise în planurile de producție am făcut un scurt popas la cooperativa agricolă Furceni, unitate care în 1970 și-a înscris­ numele în rîn­­dul unităților cu rezultate bune, îndeosebi în sectorul vegetal. Aici, discuțiile despre experien­ța acumulată și despre perspec­tivă s-au închegat, repede. Gazda­, inginerul agronom Gheorghe Me­­deleanu, care" întocmea de producție pe anul în planul ne-a vorbit cu însuflețire curs, des­pre producțiile anului trecut, despre experiența acumulată, despre observațiile tehnice adu­nate în decursul timpului. Cunoscînd că în anul 1970, de pe mai mult de 400 hectare uni­tatea a obținut o producție me­die de peste 4100 kg porumb boabe la hectar, depășind cu mult unitățile vecine, am cerut interlocutorului să ne vorbească despre factorii care au concurat la această realizare. — Anul 1970, a fost, după cum se știe, un an capricios. Cu toate acestea, ne-a spus ing. Gh. Medeleanu, noi am reușit să re­alizăm și nu numai la porumb, producții bune și foarte bune. De exemplu, din grădina de legume s-au livrat peste 1340 tone de produse, la floarea-soarelui s-au obținut, în medie 1720 kg semin­țe la hectar și, cu asemenea e­­numerări, am putea continua. Dar să revin la întrebarea pu­să — care au fost factorii deter­minanți la producția de porumb ? Aș începe cu agrotehnică. Re­gulile agrotehnice nu sunt niște rețete rigide și universal vala­bile. Ele trebuie aplicate în funcție de factorii de sol și cli­mă, de condițiile concrete ofe­rite de perioada aplicării lor. Să exemplificăm : în toamna anului 1969, cînd s-au făcut arăturile de toamnă, timpul a fost sece­tos, secetă care s-a prelungit pînă la jumătatea iernii cînd au căzut zăpezi. Din această cauză resturile vegetale îngropate sub brazdă nu au putrezit, lucru de care am ținut seama la pregăti­rea patului germinativ și la se­mănatul culturilor prășitoare. In aceste condiții, pentru face un semănat, de cea mai bu­­­nă calitate și îndeosebi pentru a asigura adîncimea de 10 cm a seminței de porumb, am a­­cordat o deosebită atenție pre­gătirii terenului. Cum însă res­turile vegetale, îndeosebi pe so­lele cultivate și în 1969 cu pră­șitoare, nu puteau fi mărunțite, am căutat să înlăturăm acest neajuns folosind acele tipuri de semănători cu care să realizăm adîncimea dorită și uniformă. Așa că am recurs, pentru tere­nurile cu multe resturi vegetale, la semănătoarea­­ S.P.C. 2 a că­rei patină, prin natura construc­ției nu se înfundă și nici nu este aruncată afară din brazdă. Pe terenurile afinate și fără res­turi vegetale am lucrat cu S.P.C. 6. Astfel am reușit să executăm un semănat de calitate și, deși după semănat s-a înregistrat o scădere bruscă a temperaturii, sămînța nu a suferit de frig. Un alt factor, după cea de mare importanță, opinia este densitatea plantelor la hectar. Pentru a evita o rărire excesivă, ceea ce se întîmplă cînd lucra­rea se face la prașila a doua, noi am zărit porumbul la prima prașilă, cînd plantele aveau 3—4 frunze, operațiune ce s-a­­ făcut manual și nu cu sapa. In felul acesta la hibridul dublu 208 am asigurat o densitate de 35 000 plante la hectar, iar la H.D. 405 densitatea a fost 32 000 plante la hectar. Densitățile le-am sta­bilit în funcție de cantitățile de precipitații căzute în primăvară. Dar în iunie a apărut seceta. Atunci, cu echipe de cooperatori bine­ instruiți, . aPL Otaj făcut mp DIN ACTIVITATEA COOPERATIVELOR AGRICOLE rărit, lăsînd 32 000 de plante la HD 208 și 30 000 plante la HD 405 pe fiecare hectar, atîta cît am considerat că se poate dez­volta normal cu rezerva de apă din sol. Un ultim factor a fost fertili­zarea racială și întreținerea cul­turii. In timpul prașilei a doua, făcută în prima jumătate a lunii mai cînd în sol erau mari can­tități de apă, am fertilizat 300 ha cu cîte 100 kg îngrășăminte complexe la hectar. Fertilizarea facială ne-a adus un spor de re­coltă cu 25 la sută mai mare față de suprafața nefertilizată. La întreținere s-au executat pa­tru prafile mecanice și trei ma­nuale, cultura fiind în perma­nență fără buruieni.­­ Folosind experiența acumu­lată, anul acesta, cînd veți cul­tiva cu porumb 750 ha, ce pro­ducție vă planificați ? — Ținînd seama că peste 66 la sută din suprafață a fost fer­tilizată din toamnă cu cîte kg superfosfat la hectar, iar 250 în primăvară pe toată suprafața vom mai administra cîte 100 kg îngrășăminte azotoase și 250 kg de îngrășăminte complexe ; pe restul de 34 la sută din supra­față ; că probabil peste 100 hec­tare vor fi irigate, ne-am pro­pus ca pe întreaga suprafață să realizăm o producție medie de 4500 kg porum­i, boa­be la hec­tar. Cît privește tehnologia și lu­crările de pregătire preconizăm să procedăm la fel ca și anul tre­cut. Dar, în condițiile ce ne vor fi rezervate de natură în primă­vară vom căuta să ne adaptăm pe parcurs. Vom căuta în orice caz, să aplicăm cît mai corect tehnologia cultivării fiecărei plante, să facem în așa fel ca în nici un caz să nu fim sub ci­fra planificată. — S-au început pregătirile pentru campania de primăvară ? — Sunt, am putea spune, pe terminate. Mecanizatorii secției conduse de Constantin Dibu, în­tre care aș aminti pe cei care au fost fruntași anul trecut Cantin Leccă, Constantin­­ Cons­Badea, Ion Gherghea și Vasile Năstase) execută ultimele reparații la trac­toare și mașini agricole. Și pen­tru că vorbim de fruntași nu putem să nu amintim și pe bri­gadierii de cîmp Grigore și Constantin Bubulac care Călin au condus cu competență activita­tea în cîmp. S-au stabilit soiurile­­ de mare productivitate — ce le vom cultiva, avem asigurate îngrășă­­mintele minerale. Așa că, fiind bine pregătiți, oricînd putem în­cepe munca. Convorbire realizată de : M. CREȚEANU VIAȚA NOUĂ Revista „Orientări“ a Institutului pedagogic — sub semnul unor creșteri valorice Remarcăm de la bun început prezența in cadrul revistei „O­­rientâri", periodic cu profil cul­­tural-științific și literar al Con­siliului A.S. de la Institutul pe­dagogic gălățean, a unui salt calitativ. Remarcăm în primul rînd, sub semnătura lectorului univ. P. Panțîru articolul „Glo­rioasa aniversare a Partidului". Dintr-un dialog cu profesorul universitar dr. doc. Ion Zamfi­­rescu, D. Tiutiuca realizează o impresionantă confesiune profe­sională : „trebuie... să fim apți pentru toate chemările culturii și civilizației contemporane" precizează autorul și înțelegem prin aceasta o chemare la în­țelegerea tuturor funcțiilor pro­gresului, a competiției în care sîntem antrenați. Ne-au impresionat, prin con­știinciozitatea cu care au fost redactate, articolele care pre­zintă activitatea cercurilor știin­țifice studențești. Luînd în dis­cuție : Valoarea literară a „Scrisorilor" lui M. Kogălni­­ceanu (Elena Stroe și Elena E­­nache), „Invățămîntul național la școala lui Gh. Lazăr" (Viori­ca Buchidău­­ și Aurelia Gheor­­ghișor) și „Ora, exactă" (Rodica Avram) semnatarii acestor co­municări au încercat să se a­­propie cît mai mult de stilul publicistic, fapt care, după pă­rerea noastră îi avantajează. Horia Emil Cârlogea și Ecate­­rina Mitrea propun o discuție asupra unor apariții gălățene : volumele de poetice versuri ale lui Ion Chirie și Traian Ja­­cotă. F. Dincă semnează un medalion „Sadoveanu", în timp ce G. Saramet atrage atenția asupra cărții lui G. Tomozei — „Miradonitz" apărută în editura Ion Creangă, anul trecut. In paginile „Orientărilor“ e­­xistă numeroase informații cu privire la viața internă univer­sitară, relatări de la congrese internaționale sau amintiri de vacanță. Creația literară a stu­denților, aleasă, datorită con­ducerii redacției, cu mai multă atenție decit în alte rînduri, cu­prinde o sumă de piese de re­zistență (o traducere din satul, versuri patriotice, de dragoste etc.). „Orientări" are, desigur, încă destule posibilități de ex­primare a vieții culturale a stu­denților gălățeni dar numărul de față se află, în mod cert, sub semnul unor creșteri valo­rice. V. ȚIGĂNUȘ La odihnă și tratament în cursul anului trecut, alături de zeci de mii de oameni ai muncii din patria noastră și-au petrecut concediul în frumoase­le stațiuni balneo-climaterice peste­ 8 500 salariați din între­prinderile și instituțiile județu­lui Galați. Deși ne aflăm în plină iarnă, stațiunile balneo-climaterice­ cu caracter permanent au primit oaspeți din toate colțurile țării. Printre cei sosiți la odihnă sau tratament în primele zile noului an în aceste stațiuni ale se numără și peste 550 salariați din întreprinderile și instituțiile ju­dețului Galați. Teodor Peltea, din comuna In­dependența, ne scrie că la 10 no­iembrie 1970 a demisionat din ser­viciu și vrea să știe dacă poate primi alocația de stat pe lunile au­gust, septembrie și octombrie 1970 pentru un copil născut în luna au­gust. ...... RĂSPUNS : Dacă la data naște­rii copilului îndeplineau­ condițiile cerute de lege pentru acordarea alocației de stat, puteți cere drep­tul respectiv și în prezent chiar dacă ați demisionat din serviciu. N. Necula, din Fundeni, întrea­bă dacă fiind pensionar militar în vîrstă de 68 de ani se poate an­gaja în muncă temporar și dacă poate primi pensie din sectorul CAP pentru timpul muncii în ca­litate de cooperator. RĂSPUNS : Dacă primiți pensie de serviciu puteți cumula pensia cu salariul timp de 4 luni pe post admis la cumul în sectorul de stat sau la CAP pe timp nelimitat. De asemenea puteți primi pensie și din sectorul CAP, dacă îndepliniți condițiile cerute în acest sector. N. Șerban, din comuna Suceveni, solicită să-i comunicăm cît la su­tă din salariu i se cuvine în cazul incapacității de muncă cauzată de TBC și dacă este impozabilă aceas­tă sumă. De asemenea, vrea să știe dacă se poate pensiona la virsta de 59 ani, avînd o vechime în muncă de 28 ani. RĂSPUNS : Potrivit dispozițiilor legale ajutorul pentru TBC este de 85 la sută din salariul tarifar lu­nar iar suma respectivă este im­pozabilă. Nu vă puteți pensiona decit la împlinirea vîrstei de 60 ani. G. Munteanu, educatoare din comuna Jorăști, dorește să cunoas­că dacă are dreptul la spor de concediu de maternitate deoarece a născut doi gemeni și dacă con­cediul de odihnă cuvenit pe anul 1970­ și neefectuat deoarece a sur­venit nașterea copiilor îi poate fi acordat în continuarea concediului de maternitate. RĂSPUNS: Dispozițiile legale nu prevăd un concediu de mater- POȘTA JURIDICĂ unlate cu durată mai mare pentru angajatele care nasc doi sau mai multi copii odată, dar concediul de odihnă neefectuat, îl veți putea primi în timpul vacanțelor din a­­cest an, iar dacă în acest mod recuperarea integrală a concediu­lui nu ar fi posibilă atunci vi se poate acorda și în afara vacante­lor școlare, eventual în continua­rea concediului de maternitate. Ion Stoian, din Galați, ne infor­mează că este pensionar de bătrî­­nețe din anul 1966 cu o vechime in muncă de 18 ani și vrea să știe dacă poate cumula pensia cu salariul timp de 4 luni pe an. RĂSPUNS: Nu puteti cumula pensia cu salariul deoarece potri­vit legii pensiilor de acest drept beneficiază numai pensionarii ca­re au lucrat cel puțin 25 ani în cazul bărbaților și 20 ani în ca­zul femeilor. A. Făinarea, din Galați, ne scrie ce are în întreținere doi copii și ur­ copil al sofiei din prima căsă­torie și solicită să i se comunice dacă poate beneficia de reducerea impozitului pe salariu. RĂSPUNS : Aveți dreptul la re­ducerea impozitului pe salariu, co­pilul soției, din altă căsătorie, so­­cotindu-se în numărul persoanelor întreținute. Dacă vreunul din co­pii este bursier atunci nu mai a­­veți acest drept. Constantin Iordache, din Galați, dorește să cunoască dacă perioa­da cît a fost­ angajat în muncă în timpul studenției se poate adău­ga la stagiul în producție ce tre­buie efectuat după terminarea fa­cultății pentru a fi trecut în al doi­lea an de stagiatură. RĂSPUNS : In situația expusă de dv, nu puteți fi trecut în al doi­lea an de stagiu, de acest drept putind beneficia numai absolvenții cu examen de stat proveniți din timpul muncii. CEZAR RADU jurist Pag. a 3-a A apărut: Danubius“-IV Sub redacția lui de cercetători colectivi­de la Muzeul de istorie din Ga­lați a apărut culegerea de studii de istorie „Danu­bius"—IV. In acest volum sunt cuprinse între altele: „Așezările paleolitice (...) de la Puricani și Pleșa" (M. Brudiu), „Aspectul cultural Stoicani-Aldeni“ (I. T. Dragomir), „Conti­nuitatea locuirii dacice în castrul de la Galați" (Silviu Bărboși — Sanieș, I. T. Dragomir), „Comerțul Moldovei cu Apusul Eu­ropei prin Galați în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea“ (Paul Păl­­tănea), „Bibliografie pri­vind vechiul oraș Galați și monumentele sale“ (N. Stoicescu). Fiecare dintre studiile cuprinse în „Da­nubius“—IV este însoțit de un rezumat in limba franceză. Ecoul scrisorii Serviciul deranjamente nu se... deranjează La Galați telefonul nu poate fi socotit totdeauna ca un mijloc de comunicare rapidă. Nu pen­tru că n-ar exista, căci telefoane sunt peste tot, ci pentru că mul­te din cele instalate „suferă" din punct de vedere tehnic. Am avut nu de mult neferici­tul prilej să apelez la serviciile unui telefon public. M-am în­dreptat deci către cel mai apro­piat aparat, cel de la intrarea în restaurantul „Dunărea". Cu rrtîna pe receptor și cu fișa introdusă așteptam tonul, dar... ghinion. Se mai întîmplă, încerc din nou. Zadarnic. Ce să fac ? Am căutat un alt telefon. L-am gă­sit repede. Se afla lingă magazi­nul „Romarta". Simțeam cum a­­propiindu-mă de aparat supă­rarea dispare, dar... De necre­zut. Alt ghinion. Alt aparat de­fect. Am renunțat la aceste ser­vicii. Timpul era limitat. Despre această întîmplare „măruntă" mi-am amintit citind scrisoarea trimisă redacției de cetățeanul Al. Simionescu din str. Libertății 56. Necazul său și al altora se datorează celor două telefoane publice instalate în secțiile medicală­­ și chirurgie de la Spitalul nr. 1. Cauza de­fecțiunii ? Aparatele n-au mai putut face față solicitărilor fiind „îndopate" cu bani pînă la re­fuz. Luînd cunoștință despre acest fapt serviciul Deranjamente NU S-A DERANJAT la timp. De ce ? Dintr-un condei Cînd o marfă nu este căutată de consumatori nu se vinde. A­­tunci se caută o soluție t cum ar putea fi valorificată ? Proble­ma nu este atît de simplă. To­tuși, șeful de depozit de la U.J.C.C. Galați a rezolvat-o din­­­tr-un condei. Luna trecută a dat dispoziție merceologului Ște­fan Dragu să distribuie o cantita­te de drojdie de calitate îndoielnică, cu termenul de garanție depă­șit. Primind marfa, gestionarii de la cooperativa de consum din comuna Slobozia Conachi au pus-o imediat în vînzare. Și cum cumpărătorii au refuzat-o a fost condiționată cumpărarea unui kg de făină de cumpărare a unui pa­chet de drojdie. Și astfel marfa s-a vîndut. Uniunea județeană a coope­rativelor de consum care a ana­lizat situația, comunică redac­ției că cei vinovați au fost trași la răspundere. Nu punem la în­doială exactitatea răspunsului, dar nu ne putem declara mulțumiți atîta vreme cît nu se arată ce fel de sancțiuni au fost aplicate și cui. Veniți să vedeți Dacă aveți puțin timp treceți prin comuna Șendreni și po­posiți cîteva minute în satul Șer­­beștii vechi. O să vedeți aici multe lucruri și fenomene inte­resante. Vă recomandăm însă unul care merită să fie privit cu mai multă atenție. Fenomenul prezintă interes mai ales prin proprietatea pe care o are de a se extinde și în alte sate. Poate fi întîlnit, de exemplu și la Li­­ești seara pe ulița ce duce la halta C.F.R. Dacă vă hotărîți să veniți, puteți vizita ambele sate. Invitația de a vizita aceste sate nu ne parține. Este dorința unor cetățeni care s-au adresat redacției cu rugămintea de a-i ajuta să nu mai aibă necazuri cu iluminatul electric. Creșterea tensiunii curentului, spun ei, a ars zeci de becuri din stradă, din locuințe precum și aparate de radio și televizoare. Furnizorul de curent, între­prinderea de electricitate sau­ a fost înștiințată dar nu ea­s-a grăbit să răspundă. Poate că aș­teaptă o nouă invitație. Să sperăm... Iarna cu toptanul și căldura cu gramul. Se mai întîmplă cîte o dată și așa. Intîmplarea nu es­te însă lipsită de importanță. De aceea o consemnăm din nou în coloanele ziarului cu riscul de a ne repeta. Se pare că după publicarea „NOTEI" cu titlul „NEFERICIȚII LOCATARI" în ziarul din 20 decembrie 1970 cei care au obligația să asigure căldură locatarilor­ din blocurile aflate în cartierul Țiga­na III nu prea s-au sinchisit. Locatarul Anton Dănilă, din apartamentul cu nr 63 blocul 6, microraionul 17, ne povestește cu multă amărăciune despre insistențele sale și încer­cările, fără succes, ale unei e­­chipe de lucrători, de a pune în stare de funcționare instalația de încălzire a blocului. Avînd în vedere asprimea aces­tui anotimp friguros locatarii speră. Nici unul din ei nu crede în minuni. Totuși speră că va veni și la ei căldură suficientă de la calorifere. VASILE NETCU

Next