Viața Nouă, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8176)
1971-01-14 / nr. 8111
-f * I ) } * Y I Nr. 8111 In fotografie : Expoziția realizată de elevii Grupului școlar :Al. I. Cuza“. Foto: G. BERCOV La Uzina de reparații Galați: PRODUCȚIA DE PIESE DE SCHIMB - LA NIVELUL CERINȚELOR AGRICULTURII Deși poartă denumirea de Uzina de reparații, întreprinderea gălățeană efectuează la ora actuală doar într-un procent de 3 la sută lucrări de reparații, restul operațiunilor fiind destinate producerii de piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole. In 1971 indicii planificați dovedesc că această pondere va scădea și mai mult. Reprofilarea în discuție — dacă o putem numi așa — se datorează în principal acțiunii întreprinse pe plan național, în ultimul timp, de specializare a S.M.A.-urilor, care au preluat o serie de sarcini cu specific de reparații. Evident că în aceste condiții colectivului unității amintite i-au revenit și îi revin în continuare sarcini de complexitate sporite, sarcini care își găsesc un corespondent fidel în vastul program de dezvoltare a agriculturii elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. Totuși, atît din analizele efectuate cît și din discuțiile purtate cu specialiștii, a rezultat că la sfîrșitul anului 1970, cu toate greutățile întîmpinate Uzina de reparații de mașini agricole, și-a încheiat bilanțul cu succes, lucru care, așa după cum ne explica tovarășul inginer Gh. Găvan directorul întreprinderii, poate fi realizat și în anul curent. — Producția pieselor de schimb este în continuă creștere — sublinia inginerul Ion Stăncescu — șeful serviciului planificare. Numai pe anul 1970 indicatorul planificat (la piese schimb) pentru tractoare și separat pentru mașini agricole, a fost depășit cu 13 milioane lei și respectiv un milion, iar numărul reperelor asimilate nu numai că este mai mare față de 1969 dar se compune în principal din piese de mare finețe și precizie. In completarea celor cîteva exemple cifrice prezentate de tovarășul Stăncescu, merită a fi remarcată, ca un fant pozitiv, hotărîrea întregului colectiv al uzinei de a amplifica producția de piese de schimb și în continuare (în 1971 cu 3 milioane față de planul lui 1970), în raport cu necesitățile agriculturii, cu creșterea rapidă a parcului de tractoare și mașini agricole. Pentru fundamentare aici a fost adoptat în 1970 un amplu program de măsuri menit să ducă la creșterea productivității muncii J105,1 la sută îndeplinit în perioada de analiză), la sporirea și diversificarea producției de piese de schimb, program care așa după cum am fost informați se va extinde și în actualul cincinal. —• Ne-am îndreptat atenția în special asupra suplimentării capacității de producție planificate — preciza tovarășul Gheorghe Găvan. Prin intermediul mecanizării tuturor operațiunilor manuale, a introducerii unor S. D. V.-uri de mare capacitate și înaltă productivitate, de organizare mai judicioasă a liniilor tehnologice, acțiuni întreprinse de-a lungul anului, am reușit să obținem în secțiile de bază un coeficient de schimb de aproape 2,3, iar indicii de încărcare la principalele utilaje sunt mult superiori celor înregistrați în alte perioade. Se creionează în mod deosebit, ca să exemplificăm cîte direcții de acționare, aranjarea mașinilor și a utilajelor pentru producerea ridicătorului hidraulic (piesă de schimb necesară tractoarelor) în linie tehnologică, operațiune care a dus la o aprovizionare ritmică a fiecărui loc de muncă, la reducerea numărului de personal și în final la dublarea productivității muncii. Problema asimilărilor a ocupat, de asemenea, o sferă largă în activitatea întreprinderii. In 1970 s-a asimilat un număr de 58 repere cu tendințe de amplificare în anul curent. Din listele consultate am reținut printre alte produse ce se fabrică în uzină, cilindri de forță, roți dințate, pistoane, bolțuri, piese de schimb de producție externă, ce prezintă un înalt grad de precizie și care solicită o prelucrare deosebită. Tovarășa ingineră Maria Rudolf care se ocupă cu probleme de asimilări ne explica că pentru introducerea în fabricație a pieselor respective s-au făcut noi studii de adaptare a tehnologiilor existente, asimilări de S.D.V.-uri, fabricări de prototipuri etc. Referindu-se la situația anului 1971 — interlocutoarea noastră sublinia că în momentul de față pentru piesele planificate faza de proiectare este încheiată, iar elaborarea tehnologiei și asigurarea sculelor și dispozitivelor terminate. " Așadar, sintetizînd aspectele prezentate în acest articol, privind orientarea colectivului în producerea unui volum sporit de piese de schimb, putem face aprecierea că la Uzina de reparații, primul an din actualul cincinal, a început cu un demaraj bun. M. CHIRILA La baza planului experiența de producție înaintată In efervescența căutării celor mai optime posibilități de traducere în fapte a sarcinilor puse de partid în fața agriculturii și care să fie înscrise în planurile de producție am făcut un scurt popas la cooperativa agricolă Furceni, unitate care în 1970 și-a înscris numele în rîndul unităților cu rezultate bune, îndeosebi în sectorul vegetal. Aici, discuțiile despre experiența acumulată și despre perspectivă s-au închegat, repede. Gazda, inginerul agronom Gheorghe Medeleanu, care" întocmea de producție pe anul în planul ne-a vorbit cu însuflețire curs, despre producțiile anului trecut, despre experiența acumulată, despre observațiile tehnice adunate în decursul timpului. Cunoscînd că în anul 1970, de pe mai mult de 400 hectare unitatea a obținut o producție medie de peste 4100 kg porumb boabe la hectar, depășind cu mult unitățile vecine, am cerut interlocutorului să ne vorbească despre factorii care au concurat la această realizare. — Anul 1970, a fost, după cum se știe, un an capricios. Cu toate acestea, ne-a spus ing. Gh. Medeleanu, noi am reușit să realizăm și nu numai la porumb, producții bune și foarte bune. De exemplu, din grădina de legume s-au livrat peste 1340 tone de produse, la floarea-soarelui s-au obținut, în medie 1720 kg semințe la hectar și, cu asemenea enumerări, am putea continua. Dar să revin la întrebarea pusă — care au fost factorii determinanți la producția de porumb ? Aș începe cu agrotehnică. Regulile agrotehnice nu sunt niște rețete rigide și universal valabile. Ele trebuie aplicate în funcție de factorii de sol și climă, de condițiile concrete oferite de perioada aplicării lor. Să exemplificăm : în toamna anului 1969, cînd s-au făcut arăturile de toamnă, timpul a fost secetos, secetă care s-a prelungit pînă la jumătatea iernii cînd au căzut zăpezi. Din această cauză resturile vegetale îngropate sub brazdă nu au putrezit, lucru de care am ținut seama la pregătirea patului germinativ și la semănatul culturilor prășitoare. In aceste condiții, pentru face un semănat, de cea mai bună calitate și îndeosebi pentru a asigura adîncimea de 10 cm a seminței de porumb, am acordat o deosebită atenție pregătirii terenului. Cum însă resturile vegetale, îndeosebi pe solele cultivate și în 1969 cu prășitoare, nu puteau fi mărunțite, am căutat să înlăturăm acest neajuns folosind acele tipuri de semănători cu care să realizăm adîncimea dorită și uniformă. Așa că am recurs, pentru terenurile cu multe resturi vegetale, la semănătoarea S.P.C. 2 a cărei patină, prin natura construcției nu se înfundă și nici nu este aruncată afară din brazdă. Pe terenurile afinate și fără resturi vegetale am lucrat cu S.P.C. 6. Astfel am reușit să executăm un semănat de calitate și, deși după semănat s-a înregistrat o scădere bruscă a temperaturii, sămînța nu a suferit de frig. Un alt factor, după cea de mare importanță, opinia este densitatea plantelor la hectar. Pentru a evita o rărire excesivă, ceea ce se întîmplă cînd lucrarea se face la prașila a doua, noi am zărit porumbul la prima prașilă, cînd plantele aveau 3—4 frunze, operațiune ce s-a făcut manual și nu cu sapa. In felul acesta la hibridul dublu 208 am asigurat o densitate de 35 000 plante la hectar, iar la H.D. 405 densitatea a fost 32 000 plante la hectar. Densitățile le-am stabilit în funcție de cantitățile de precipitații căzute în primăvară. Dar în iunie a apărut seceta. Atunci, cu echipe de cooperatori bine instruiți, . aPL Otaj făcut mp DIN ACTIVITATEA COOPERATIVELOR AGRICOLE rărit, lăsînd 32 000 de plante la HD 208 și 30 000 plante la HD 405 pe fiecare hectar, atîta cît am considerat că se poate dezvolta normal cu rezerva de apă din sol. Un ultim factor a fost fertilizarea racială și întreținerea culturii. In timpul prașilei a doua, făcută în prima jumătate a lunii mai cînd în sol erau mari cantități de apă, am fertilizat 300 ha cu cîte 100 kg îngrășăminte complexe la hectar. Fertilizarea facială ne-a adus un spor de recoltă cu 25 la sută mai mare față de suprafața nefertilizată. La întreținere s-au executat patru prafile mecanice și trei manuale, cultura fiind în permanență fără buruieni. Folosind experiența acumulată, anul acesta, cînd veți cultiva cu porumb 750 ha, ce producție vă planificați ? — Ținînd seama că peste 66 la sută din suprafață a fost fertilizată din toamnă cu cîte kg superfosfat la hectar, iar 250 în primăvară pe toată suprafața vom mai administra cîte 100 kg îngrășăminte azotoase și 250 kg de îngrășăminte complexe ; pe restul de 34 la sută din suprafață ; că probabil peste 100 hectare vor fi irigate, ne-am propus ca pe întreaga suprafață să realizăm o producție medie de 4500 kg porumi, boabe la hectar. Cît privește tehnologia și lucrările de pregătire preconizăm să procedăm la fel ca și anul trecut. Dar, în condițiile ce ne vor fi rezervate de natură în primăvară vom căuta să ne adaptăm pe parcurs. Vom căuta în orice caz, să aplicăm cît mai corect tehnologia cultivării fiecărei plante, să facem în așa fel ca în nici un caz să nu fim sub cifra planificată. — S-au început pregătirile pentru campania de primăvară ? — Sunt, am putea spune, pe terminate. Mecanizatorii secției conduse de Constantin Dibu, între care aș aminti pe cei care au fost fruntași anul trecut Cantin Leccă, Constantin ConsBadea, Ion Gherghea și Vasile Năstase) execută ultimele reparații la tractoare și mașini agricole. Și pentru că vorbim de fruntași nu putem să nu amintim și pe brigadierii de cîmp Grigore și Constantin Bubulac care Călin au condus cu competență activitatea în cîmp. S-au stabilit soiurile de mare productivitate — ce le vom cultiva, avem asigurate îngrășămintele minerale. Așa că, fiind bine pregătiți, oricînd putem începe munca. Convorbire realizată de : M. CREȚEANU VIAȚA NOUĂ Revista „Orientări“ a Institutului pedagogic — sub semnul unor creșteri valorice Remarcăm de la bun început prezența in cadrul revistei „Orientâri", periodic cu profil cultural-științific și literar al Consiliului A.S. de la Institutul pedagogic gălățean, a unui salt calitativ. Remarcăm în primul rînd, sub semnătura lectorului univ. P. Panțîru articolul „Glorioasa aniversare a Partidului". Dintr-un dialog cu profesorul universitar dr. doc. Ion Zamfirescu, D. Tiutiuca realizează o impresionantă confesiune profesională : „trebuie... să fim apți pentru toate chemările culturii și civilizației contemporane" precizează autorul și înțelegem prin aceasta o chemare la înțelegerea tuturor funcțiilor progresului, a competiției în care sîntem antrenați. Ne-au impresionat, prin conștiinciozitatea cu care au fost redactate, articolele care prezintă activitatea cercurilor științifice studențești. Luînd în discuție : Valoarea literară a „Scrisorilor" lui M. Kogălniceanu (Elena Stroe și Elena Enache), „Invățămîntul național la școala lui Gh. Lazăr" (Viorica Buchidău și Aurelia Gheorghișor) și „Ora, exactă" (Rodica Avram) semnatarii acestor comunicări au încercat să se apropie cît mai mult de stilul publicistic, fapt care, după părerea noastră îi avantajează. Horia Emil Cârlogea și Ecaterina Mitrea propun o discuție asupra unor apariții gălățene : volumele de poetice versuri ale lui Ion Chirie și Traian Jacotă. F. Dincă semnează un medalion „Sadoveanu", în timp ce G. Saramet atrage atenția asupra cărții lui G. Tomozei — „Miradonitz" apărută în editura Ion Creangă, anul trecut. In paginile „Orientărilor“ există numeroase informații cu privire la viața internă universitară, relatări de la congrese internaționale sau amintiri de vacanță. Creația literară a studenților, aleasă, datorită conducerii redacției, cu mai multă atenție decit în alte rînduri, cuprinde o sumă de piese de rezistență (o traducere din satul, versuri patriotice, de dragoste etc.). „Orientări" are, desigur, încă destule posibilități de exprimare a vieții culturale a studenților gălățeni dar numărul de față se află, în mod cert, sub semnul unor creșteri valorice. V. ȚIGĂNUȘ La odihnă și tratament în cursul anului trecut, alături de zeci de mii de oameni ai muncii din patria noastră și-au petrecut concediul în frumoasele stațiuni balneo-climaterice peste 8 500 salariați din întreprinderile și instituțiile județului Galați. Deși ne aflăm în plină iarnă, stațiunile balneo-climaterice cu caracter permanent au primit oaspeți din toate colțurile țării. Printre cei sosiți la odihnă sau tratament în primele zile noului an în aceste stațiuni ale se numără și peste 550 salariați din întreprinderile și instituțiile județului Galați. Teodor Peltea, din comuna Independența, ne scrie că la 10 noiembrie 1970 a demisionat din serviciu și vrea să știe dacă poate primi alocația de stat pe lunile august, septembrie și octombrie 1970 pentru un copil născut în luna august. ...... RĂSPUNS : Dacă la data nașterii copilului îndeplineau condițiile cerute de lege pentru acordarea alocației de stat, puteți cere dreptul respectiv și în prezent chiar dacă ați demisionat din serviciu. N. Necula, din Fundeni, întreabă dacă fiind pensionar militar în vîrstă de 68 de ani se poate angaja în muncă temporar și dacă poate primi pensie din sectorul CAP pentru timpul muncii în calitate de cooperator. RĂSPUNS : Dacă primiți pensie de serviciu puteți cumula pensia cu salariul timp de 4 luni pe post admis la cumul în sectorul de stat sau la CAP pe timp nelimitat. De asemenea puteți primi pensie și din sectorul CAP, dacă îndepliniți condițiile cerute în acest sector. N. Șerban, din comuna Suceveni, solicită să-i comunicăm cît la sută din salariu i se cuvine în cazul incapacității de muncă cauzată de TBC și dacă este impozabilă această sumă. De asemenea, vrea să știe dacă se poate pensiona la virsta de 59 ani, avînd o vechime în muncă de 28 ani. RĂSPUNS : Potrivit dispozițiilor legale ajutorul pentru TBC este de 85 la sută din salariul tarifar lunar iar suma respectivă este impozabilă. Nu vă puteți pensiona decit la împlinirea vîrstei de 60 ani. G. Munteanu, educatoare din comuna Jorăști, dorește să cunoască dacă are dreptul la spor de concediu de maternitate deoarece a născut doi gemeni și dacă concediul de odihnă cuvenit pe anul 1970 și neefectuat deoarece a survenit nașterea copiilor îi poate fi acordat în continuarea concediului de maternitate. RĂSPUNS: Dispozițiile legale nu prevăd un concediu de mater- POȘTA JURIDICĂ unlate cu durată mai mare pentru angajatele care nasc doi sau mai multi copii odată, dar concediul de odihnă neefectuat, îl veți putea primi în timpul vacanțelor din acest an, iar dacă în acest mod recuperarea integrală a concediului nu ar fi posibilă atunci vi se poate acorda și în afara vacantelor școlare, eventual în continuarea concediului de maternitate. Ion Stoian, din Galați, ne informează că este pensionar de bătrînețe din anul 1966 cu o vechime in muncă de 18 ani și vrea să știe dacă poate cumula pensia cu salariul timp de 4 luni pe an. RĂSPUNS: Nu puteti cumula pensia cu salariul deoarece potrivit legii pensiilor de acest drept beneficiază numai pensionarii care au lucrat cel puțin 25 ani în cazul bărbaților și 20 ani în cazul femeilor. A. Făinarea, din Galați, ne scrie ce are în întreținere doi copii și ur copil al sofiei din prima căsătorie și solicită să i se comunice dacă poate beneficia de reducerea impozitului pe salariu. RĂSPUNS : Aveți dreptul la reducerea impozitului pe salariu, copilul soției, din altă căsătorie, socotindu-se în numărul persoanelor întreținute. Dacă vreunul din copii este bursier atunci nu mai aveți acest drept. Constantin Iordache, din Galați, dorește să cunoască dacă perioada cît a fost angajat în muncă în timpul studenției se poate adăuga la stagiul în producție ce trebuie efectuat după terminarea facultății pentru a fi trecut în al doilea an de stagiatură. RĂSPUNS : In situația expusă de dv, nu puteți fi trecut în al doilea an de stagiu, de acest drept putind beneficia numai absolvenții cu examen de stat proveniți din timpul muncii. CEZAR RADU jurist Pag. a 3-a A apărut: Danubius“-IV Sub redacția lui de cercetători colectivide la Muzeul de istorie din Galați a apărut culegerea de studii de istorie „Danubius"—IV. In acest volum sunt cuprinse între altele: „Așezările paleolitice (...) de la Puricani și Pleșa" (M. Brudiu), „Aspectul cultural Stoicani-Aldeni“ (I. T. Dragomir), „Continuitatea locuirii dacice în castrul de la Galați" (Silviu Bărboși — Sanieș, I. T. Dragomir), „Comerțul Moldovei cu Apusul Europei prin Galați în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea“ (Paul Păltănea), „Bibliografie privind vechiul oraș Galați și monumentele sale“ (N. Stoicescu). Fiecare dintre studiile cuprinse în „Danubius“—IV este însoțit de un rezumat in limba franceză. Ecoul scrisorii Serviciul deranjamente nu se... deranjează La Galați telefonul nu poate fi socotit totdeauna ca un mijloc de comunicare rapidă. Nu pentru că n-ar exista, căci telefoane sunt peste tot, ci pentru că multe din cele instalate „suferă" din punct de vedere tehnic. Am avut nu de mult nefericitul prilej să apelez la serviciile unui telefon public. M-am îndreptat deci către cel mai apropiat aparat, cel de la intrarea în restaurantul „Dunărea". Cu rrtîna pe receptor și cu fișa introdusă așteptam tonul, dar... ghinion. Se mai întîmplă, încerc din nou. Zadarnic. Ce să fac ? Am căutat un alt telefon. L-am găsit repede. Se afla lingă magazinul „Romarta". Simțeam cum apropiindu-mă de aparat supărarea dispare, dar... De necrezut. Alt ghinion. Alt aparat defect. Am renunțat la aceste servicii. Timpul era limitat. Despre această întîmplare „măruntă" mi-am amintit citind scrisoarea trimisă redacției de cetățeanul Al. Simionescu din str. Libertății 56. Necazul său și al altora se datorează celor două telefoane publice instalate în secțiile medicală și chirurgie de la Spitalul nr. 1. Cauza defecțiunii ? Aparatele n-au mai putut face față solicitărilor fiind „îndopate" cu bani pînă la refuz. Luînd cunoștință despre acest fapt serviciul Deranjamente NU S-A DERANJAT la timp. De ce ? Dintr-un condei Cînd o marfă nu este căutată de consumatori nu se vinde. Atunci se caută o soluție t cum ar putea fi valorificată ? Problema nu este atît de simplă. Totuși, șeful de depozit de la U.J.C.C. Galați a rezolvat-o dintr-un condei. Luna trecută a dat dispoziție merceologului Ștefan Dragu să distribuie o cantitate de drojdie de calitate îndoielnică, cu termenul de garanție depășit. Primind marfa, gestionarii de la cooperativa de consum din comuna Slobozia Conachi au pus-o imediat în vînzare. Și cum cumpărătorii au refuzat-o a fost condiționată cumpărarea unui kg de făină de cumpărare a unui pachet de drojdie. Și astfel marfa s-a vîndut. Uniunea județeană a cooperativelor de consum care a analizat situația, comunică redacției că cei vinovați au fost trași la răspundere. Nu punem la îndoială exactitatea răspunsului, dar nu ne putem declara mulțumiți atîta vreme cît nu se arată ce fel de sancțiuni au fost aplicate și cui. Veniți să vedeți Dacă aveți puțin timp treceți prin comuna Șendreni și poposiți cîteva minute în satul Șerbeștii vechi. O să vedeți aici multe lucruri și fenomene interesante. Vă recomandăm însă unul care merită să fie privit cu mai multă atenție. Fenomenul prezintă interes mai ales prin proprietatea pe care o are de a se extinde și în alte sate. Poate fi întîlnit, de exemplu și la Liești seara pe ulița ce duce la halta C.F.R. Dacă vă hotărîți să veniți, puteți vizita ambele sate. Invitația de a vizita aceste sate nu ne parține. Este dorința unor cetățeni care s-au adresat redacției cu rugămintea de a-i ajuta să nu mai aibă necazuri cu iluminatul electric. Creșterea tensiunii curentului, spun ei, a ars zeci de becuri din stradă, din locuințe precum și aparate de radio și televizoare. Furnizorul de curent, întreprinderea de electricitate sau a fost înștiințată dar nu eas-a grăbit să răspundă. Poate că așteaptă o nouă invitație. Să sperăm... Iarna cu toptanul și căldura cu gramul. Se mai întîmplă cîte o dată și așa. Intîmplarea nu este însă lipsită de importanță. De aceea o consemnăm din nou în coloanele ziarului cu riscul de a ne repeta. Se pare că după publicarea „NOTEI" cu titlul „NEFERICIȚII LOCATARI" în ziarul din 20 decembrie 1970 cei care au obligația să asigure căldură locatarilor din blocurile aflate în cartierul Țigana III nu prea s-au sinchisit. Locatarul Anton Dănilă, din apartamentul cu nr 63 blocul 6, microraionul 17, ne povestește cu multă amărăciune despre insistențele sale și încercările, fără succes, ale unei echipe de lucrători, de a pune în stare de funcționare instalația de încălzire a blocului. Avînd în vedere asprimea acestui anotimp friguros locatarii speră. Nici unul din ei nu crede în minuni. Totuși speră că va veni și la ei căldură suficientă de la calorifere. VASILE NETCU