Viața Nouă, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8176)

1971-01-14 / nr. 8111

i 1 > 4 Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8111 JOI 14 IANUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI La Întreprinderea „11 Iunie“ Galați: DOMENII INSUFICIENT EXPLORATE Pentru unitățile mari consuma­toare de metal, una dintre princi­palele pîrghii de reducere a chel­tuielilor materiale o constituie eli­minarea consumurilor neproduc­tive și reducerea continuă a aces­tora pe baza reproiectării con­structive și tehnologice a unor produse pentru a le face mai su­ple dar și cu performanțe mai înalte, a micșorării adaosurilor de prelucrare, scăderii pierderilor re­zultate la debitarea materialelor, a utilizării pe scară largă a de­șeurilor recuperabile și a altor măsuri asemănătoare. Valorificarea cu pricepere a a­­cestor surse constituie o sarcină expresă și continuă fixată de con­ducerea partidului, obligații de prim ordin a colectivelor din în­treprinderile industriale. Cum se înfăptuiește acest deziderat la în­treprinderea „11 Iunie" din Ga­lați. De la bun început trebuie să precizăm că deși pe anul 1970 s-au obținut economii de metal de 50 de tone — acestea nu sunt con­vingătoare în raport cu posibilită­țile de care dispune. Față de can­titatea de metal consumată, de peste 9 600 tone și măsurile pre­conizate prin intermediul planului M.T.O., realizarea unui procentaj așa mic în ceea ce privește eco­nomiile respective, dovedește mai degrabă o activitate dusă la „întîmplare". Și iată ce ne îndreptățește să fa­cem o asemenea afirmație. Dacă în privința normelor de consum de stat se poate vorbi de o oarecare îmbunătățire, de o dinamică de la an la an, de la perioadă la pe­rioadă, în ceea ce privește consu­murile departamentale și uzina­le acestea se păstrează nemodifi­cate de doi sau chiar trei ani. Cel mai bun exemplu ni-1 oferă sortimentele: butoni, catarame, capse, balamale pentru geaman­tane ale căror norme nu au fost actualizate din 1967. Argumentele susținute de ingi­nerul Petrică Dumitriu, șeful ser­viciului tehnic, precum că tehno­logiile utilizate nu mai pot fi mo­dificate, că sunt în ton cu ulti­mele cerințe, nu sunt justificate. In această direcție pledează reali­tatea din secțiile pe care le-am vizitat. Tovarășul maistru Radu Olaru — șeful atelierului matrițe­­rie, din cadrul sectorului I, după ce ne-a explicat amănunțit filiera de fabricație a S.D.V.-urilor, făcea remarca că procesul tehnologic a diverselor scule și dispozitive este posibil a fi schimbat deseori datorită inovațiilor propuse și a­­probate, a ultimelor noutăți tehni­ce din ramura respectivă, lucru care se întîmplă de altfel și la produse de serie (mai mult la ac­cesorii metalice). Tot în această direcție se rele­ C. MIHAI (Continuare în pag. a H-a) Viața culturală a satului a sosit vremea împlinirii frumoaselor proiecte!­­ iezul de iarnă presupune existența unui punct de maximă intensitate în activitatea culturală a sate­lor. Este timpul cînd organizatorii trebuie să a­­fle cele mai opor­tune mijloace pentru influența­rea spirituală a locuitorilor, le permite acest lu­cru îndeosebi vremea de răgaz relativ din comune, răgaz ce se cuvine a fi utilizat activ, pentru acumularea de noi cunoștințe folositoare, pentru ridicarea gradului de cul­tură. Un prim popas la Liești. To­varășa Vasilica Vrabie, direc­toarea căminului cultural, ne a­­nunță apropiata inaugurare a unui club pe lingă căminul cul­tural. Socotim lăudabilă inițiati­va și mai ales, oportună. Rămî­­ne de văzut numai in ce mă­sură acest loc de petrecere a timpului liber va fi folosit așa cum se cuvine. Organizatorilor le revine sarcina dificilă de concepe la clubul căminului cul­a­tural acțiuni variate, pe gustul tuturor vîrstelor. La cămin se organizează și simpozioane, specta­cole (de exemplu apropiata vi­zionare a pieselor pregătite pen­tru bienala de teatru „I. L. Ca­­ragiale"). Pentru mai buna reu­șită a spectacolelor ar fi nece­sar un ajutor sporit în instrui­rea formațiilor de dansuri popu­lare. Directoarea căminului cul­tural ne-a rugat să facem cu­noscută dorința sa în această privință organelor în drept. Ce­ea ce realizăm în rîndurile de față, subliniind totodată că tri­miterea la Liești a unui instruc­tor de dans nu constituie o pro­blemă prea dificilă. Am mai reținut din popasul la Liești un proiect, o excursie la Doftana, în cadrul manifestărilor închi­nate semicentenarului lui. Vor participa, ni s-a partidu­spus, tineri cooperatori fruntași, membri ai formațiilor artistice, alți tineri din comună. Și la Matca, am vizitat cămi­nul cultural. Sub acest nume se ascunde o sală mică improprie DAN PLAEȘU (Continuare în pag. a II-a) M Aspect de pe linia de montaj motoare de la Stațiunea pentru meca­nizarea agriculturii Va­meș. Foto : P. POPA A Vedere de la Șantierul naval Galați. Foto: G. BERCOV ÎN PAGINA A IV-A. FRANZ JONAS : Sprijinim orice inițiative favorabile întăririi securității în Europa DIN PRESA STRĂINA. „Bumerangul“ Vești din țările socialiste Declarația președintelui Anwar Sadat Combinatul avicol „Uzina“ care va Galați, produce carne Purtînd amprenta evoluției întregii economii naționale, a­­gricultura parcurge impetuos calea dezvoltării intensive și multilaterale, căpătînd tot mai mult accentele puternice ale modernizării, însemnatele inves­tiții efectuate in acest domeniu sunt dovada grăitoare a atenției pe care o acordă statul nostru înzestrării tehnico-materiale a agriculturii la un nivel superior corespunzător asigurării unei creșteri continue a producției agricole. Anul care a trecut a fost pen­tru agricultura județului un an bogat în realizări de acest fel: sta­ția de pompare de la Ionășești și sistemul de irigații din terasa Tecuci — Nicorești, Complexul de îngrășarea mieilor de la IAS Smîrdan și complexul de vaci din cadrul I.A.S. Nicorești, pri­mele ferme date în folosință la Combinatul avicol. Toate aces­tea sunt noi obiective adăugate la zestrea agriculturii noastre și care conturează pregnant cadrul modern în care producția agrico­lă va cunoaște o puternică dez­voltare, un grad sporit de efi­ciență economică. După cum se știe, în ansam­blul agriculturii, zootehnia are o însemnătate deosebită dacă ne referim la principalul ei scop: acela de a satisface ne­­voile de consum ale populației și industriei prelucrătoare cu produse de origină animală. Programul național de dez­voltare a zootehniei adoptat la Plenara C.C. al P.C.R. din 17— 19 martie 1970 stabilește printre altele sarcini precise pe linia intensificării procesului de con­centrare, specializare și indus­trializare a creșterii animalelor, înfăptuirea acestor prevederi contribuind la progresul general al agriculturii. Pe harta județului nostru și-a făcut apariția în ultimii ani o serie de complexe zootehnice de tip industrial. Dintre toate, însă, se cuvine să amintim pe cel mai nou și cel mai mare asemenea com­plex, Combinatul avicol integrat ce se construiește la Galați. Proiectat de către I.S.P.C.A. București, Combinatul avicol Galați se impune atît prin can­titatea de carne pe care o va produce — 20 500 tone anual — cît și prin faptul că întregul proces tehnologic se va desfășu­ra după cele mai noi și eficien­te metode pe­­ care știința zoo­tehnică le recomandă. Cu ade­vărat impresionant este și nu­mărul mare de pui pentru car­ne ce­ se vor crește: 11 280 000 în fiecare an. Pentru aceasta, combinatul organizat pe baza unui flux teh­nologic continuu are două mari sectoare distincte : sectorul de hibridare și sectorul de produc­ție. In primul și în cadrul aces­tuia, în ferma de tineret pentru reproducție se cresc puii obținuți prin hibrizi dubli proveniți din în­crucișarea găinelor de rasă RocR cu cocoși de rasă Cornish pînă la vîrsta de 22 săptămîni cînd sunt tre­cuți în cele două ferme de găini pentru reproducție numite, în tehnologia adoptată, fermele de părinți P1 și P2. „Misiunea" păsărilor ce popu­lează cele 26 de hale ale aces­tor ferme (fiecare capacitate de 6 000 hală are 6 capete pă­sări) este foarte precis stabilită și anume realizarea unei pro­ducții de ouă ce se ridică la apreciabila cifră de 19 889 610 bucăți. Cea mai mare parte din producția de ouă circa 17 900 000 bucăți, este destinată incubației în vederea obținerii puilor cu care se populează apoi fermele de producție. De fapt, adevărata „fabrică de carne" cum poate fi numit fără exagerare combina­tul avicol o constituie cele șase ferme de broileri (pui pentru carne). Aici, puii de o zi sunt crescuți pînă la vîrsta de 9 săp­tămîni cînd ajung la greutatea ________Ing. V. BUCUR (Continuare în pag. a H-a) „Tecuciul — pe coordonatele noului plan cincinal“ In cadrul manifestărilor „Tecuciul — pe coordona­tedicate aniversării semi- tele noului plan cincinal", centenarului partidului. A vorbit tovarășul duminică, 10 ianuarie a.c., Gheorghe Hagiu, prim-vi­în sala de spectacole a Ci­­cepreședinte al Consiliului SCI ,de.,lustră din TeCAd­’ popular municipal. A­ur­peste 300 de oameni ai 1 , ... muncii au audiat o intere­­ma^ proiecția unor filme lântă expunere pe tema­i documentare. Pe platforma side­rurgiei gălățene Ritm intens de montaj în hala laminorului de benzi la cald Unul din obiectivele siderur­gice, care primează în preocu­pările actuale ale constructorilor de pe platforma combinatului gălățean, este laminorul de benzi la cald. In acest an, lami­norul va intra în funcțiune, motiv pentru care constructorii intensifică în această etapă ac­tivitatea de montaj a mașinilor și agregatelor. In hala de ajustaj, de e­­xemplu, s-a executat centrarea utilajelor din zona nr. 1 în pro­porție de peste 90 la sută. Pes­te puțin timp utilajele din acest sector al halei vor fi predate pentru subturnare. pe Paralel, formații de muncă de Șantierul de montaj 81 I.C.M.S.G. (șef inginer Traian Neagu), execută montajul trans­portorului de rulouri din zona halei. Acțiunea de organizare științifică, ancorată in contextul noilor sarcini Recent, la sediul Comi­tatului județean P.C.R. Ga­lați, s-a desfășurat ședin­ța­ de lucru a Cabinetului județean pentru probleme­­de organizare științifică a producției și a muncii, ac­țiune care se înscrie, prin temele abordate, pe coor­donatele îmbunătățirii ac­tivității de organizare și cercetare științifică. Alături de analiza efec­tuată asupra studiilor ela­borate, a simpozioanelor și sesiunilor științifice susți­nute, asupra schimburilor de experiență, consfătuiri­lor, etc, acțiuni întreprinse în cursul semestrului IX 1970, membrii cabinetului județean au dezbătut pla­nul de muncă propus pe anul 1971. Intrucît manifestarea a reunit în jurul ei pe toți reprezentanții serviciilor de organizare din cadrul cen­tralelor și combinatelor in­dustriale, subiectele discu­tate au fost variate și mul­tiple. S-au reliefat în mod deo­sebit rezultatele obținute de cabinet, în semestrul a­­nalizat, pe calea studiilor întocmite de către între­prinderi, curentul favorabil creat de simpozioanele consfătuirile susținute pen­­i­tru însușirea cunoștințelor de organizare. Este de reținut că toate comunicările faptul au urmărit atît aplicarea unor metode utilizate frecvent pe plan mondial cît și ri­dicarea eficienței economi­ce. Ca un aspect pozitiv se remarcă, de asemenea, mă­sura luată încă de la înce­putul semestrului în ceea ce privește aplicarea siste­mului de contractare a stu­diilor tehnico-economice. Pentru anul 1971, cabi­netul județean pentru pro­bleme de organizare știin­țifică a producției și muncii își propune, printre­­ altele, diversificarea teme­lor de studiu (din toate ra­murile economice), spori­­rea numărului de comuni­cări științifice și a contrac­telor de studii și asistență tehnică. Cele 25 referate, prevăzu­te a fi întocmite în 1971, vor ataca tematici foarte largi, fiecare comunicare urmărind să rezolve o pro­blemă practică sau teore­tică. Material pentru combaterea eroziunii solului Conform planului de combatere a ero­ziunii solului și re­gularizare a apelor și în acest an se vor continua lucrările de consolidare a ma­lurilor rîului Siret în zona comunei Movileni. Pentru des­fășurarea în condi­­țiuni­crărilor, optime a lu­O.C.P.G.A. Galați a organizat o grupă de 20 de mun­citori care din de­cembrie 1970 și pînă la 12 ianuarie a.c. au confecționat 910 metri steri fascine din cei 1800 m.s. planificați pentru primul trimestru al acestui an. Materialul lemnos pentru confecționa­rea fascinelor se recoltează zilnic din pădurea comunală Movileni. O întîmplare dintre multe altele... Lume multă, grăbită cum se întîmplă nu o dată la frizerie în preajma zilelor deose­bite. Iei bon și stai să aștepți rîndul. Dis­cuți cu un prieten, răsfoiești o revistă... Dar nu o dată ești surprins cum un Ixulescu intrat cine știe la cît timp după tine se repede spre un lucrător îl bate amical pe umăr și-l i­ a scurt. — Mi-a venit rîndul. Un tuns pe... cinste, spune el cu subînțeles. Omul se conformă. Nu se lasă rugat, dar nici intimidat de cîte un reproș venit din rîndul celor care așteaptă. După Ixulescu apare un altul, tot zorii, tot prietenos. Și cum să-l refuze, e doar clientul lui. Se sim­te. Are prețul bacșișului bine stabilit. Cam așa s-a întîmplat într-o zi de mare afluență la unitatea de frizerie nr. 1 din Galați. Ni­­colae Mihalache și-a strîns în jur prietenii cîți erau și cîți mai veneau. A încercat ci­neva să-l întrebe !ntr-o doară de ce proce­dează așa. — Dumneata, vezi de-ale matale, că știu eu ce fac! Nu zicem, nu. Mihalache o fi știind ce face și cît ia, dar ne miră cum de respon­sabilul de tură, Boris Dascălu, dator să în­troneze disciplina n-a spus nimic. Nici mă­car atunci cînd s-au sezisat cetățenii, că de văzut s-a făcut că nu observă bine. Acum ne întrebăm a neștiință, poate e un fel de regulă: politețea se poartă pînă unde se cunoaște, pînă unde se simte clientul, altcumva se apelează la un vechi, dar sub­til obicei cu foarfecă scăpată ca din întîm­plare să afle tot lucră­torul. — Ochii pe el! Nu știe decît să spună mulțumesc. Și dacă-i mai arde lui cutărică să spună la o viitoare trecere prin frizerie nu mai mulțumesc, apoi lasă pe lucrător. Conducerea cooperativei „Igiena" este în măsură să găsească un mijloc eficace să „radă" bine asemenea obiceiuri, căci întîm­­plarea relatată nu e de loc singulară. Ce-ar fi ca la unitățile de frizerie și coafor să a­­pară cît mai curînd un avertisment serios : „­Noi nu primim bacșiș", să vedem atunci cărui client îi mai dă mîna să jignească fri­zerii cu o astfel de practică anacronică. CORNELIU MIHĂILESCU Cu mîna în buzunarul cetățeanului...

Next