Viața Nouă, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8176)
1971-01-16 / nr. 8113
i J j i % Proletari din toate țările, uniți-vă! Fotografia realizată de fotoreporterul nostru Paul Popa înfățișează un aspect din secția de decapare unde rulourile care vor fi supuse laminării la rece sunt curățate printr-un procedeu chimic. Unul dintre cele mai „tinere" obiective ale Combinatului siderurgic Galați și totodată cel mai modern din cadrul siderurgiei românești îl constituie laminorul de benzi la rece. Zilnic - 5 520 litri lapte marfă In ultimele zile ale anului 1970, ziarul nostru își informa cititorii despre intrarea parțială în producție a unui nou obiectiv economic în agricultură — Complexul de vaci cu lapte de la I.A.S. Nicorești. Capacitatea totală a modernei construcții va fi în final de 3 000 de vaci juninci plus tineretul taurin cașire va rezulta din reproducția proprie. Dar la aceste efective se va ajunge în cursul anului viitor. Producția anului 1971, primul an al cincinalului, a fost începută cu un efectiv total de 1220 de vaci și juninci din care 867 vaci furajate de la care va trebui să se obțină o producție marfă de 24 500 kl lapte. Concomitent cu activitatea de producție, colectivul de muncă din complex va trebui să se ocupe și de completarea efectivelor de animale, astfel ca pînă sfîrșitul acestui an să se ajunla gă la 2 800 de vaci și juninci. Hotărîți să răspundă cu fapte pe măsura actualelor sarcini economice, grijei și eforturilor făcute de stat prin construirea complexului de vaci, muncitorii, inginerii și tehnicienii fermelor au început anul de producție cu rezultate bune și foarte bune. In primele 15 zile ale acestui an, de la Complexul de vaci de la Nicorești au plecat spre consumatori zilnic cîte 5520 litri lapte. Intr-o recentă discuție, inginerul Vladimir Bunescu, directorul I.A.S. Nicorești, și medicul veterinar Ionel Crintea, șeful complexului, ne-au declarat că, folosind din plin condițiile nou create și baza furajeră de care dispun, sunt posibilități ca de la începutul activității în complex sarcinile de plan să fie îndeplinite și depășite. În lumea florilor care nu mor ÎNSEMNĂRI DE REPORTER Zilele au trecut, zilele au venit înfrigurate de același dor pribeag de alb... Dar dintr-o dată, zarea s-a încîntat, de strai bogat și dorul s-a schimbat într-o uimire. Pe geana grea, a apărut lumina cea dinții, iar clinchetul dulce al fulgilor de nea a invadat aurul diafan, iscînd în noi iubirile iernatice — flori argintii, sosite la ferestre, cu miros rece de pădure, flori transparente și fragile, dantelărie efemeră de ivoriu. Simțeam că-n inima orașului, drama florală și-a țesut povestea — florile-nolastre tînjeau după sclipirea de o clipă a florilor cu zimțul de cristal, uitînd că acestea mor nemîngîiate de obrazul cald și buza pîrguită. Și-am căutat atunci o izbăvire, o lume în care florile nu mor nici la ferestre și nici în oale smălțuite. Am poposit acolo unde — vezi cum cresc din mina dăruită de harul meșterului anonim, tijele lungi cu cupe înflorite, sfioase de atîta frumusețe. Trandafiri palizi sau îmbujorați, panseluțe cochete, crini inocenți, hortensii și orhidee intangibile, clopoței sîngerii, brebenei și garofițe ne spuneau în graiul lor de floare — aici, la noi, în sectorul de mase plastice al întreprinderii județene de industrie locală, metalo-chimice, veți găsi împăcarea dorită, între anotimpul de zăpadă și pieritorul vegetal. Intimidați de modestia locului și de neașteptata descoperire a gingașului plămădit in căușul viu al mîinii măiestrite, am vrut să știm cînd s-a deschis primul boboc nemuritor și vestitorul cărei flori a fost. Ion Gheorghiu, șeful sectorului, nu a părut de loc mirat de întrebare și ne-a răspuns : „ Primul boboc nemuritor, cum îi spuneți, s-a deschis acum patru ani, iar floarea pe care am mirosit-o pentru prima dată a fost neînsemnata margaretă. De atunci, a trecut destulă vreme și o puzderie de flori ne-au bucurat ochii, nncit azi putem spune că ne întîmpină o adevărată grădină — circa 46 de sortimente, dominate de maiestoasa gladiolă, ivită din multă pricepere și migală. Dar cine sunt femeile care zilnic creează și înmănunchează petalele a 7 000 de flori MARIANA TRUȘCĂ (Continuare în pag. a II-a) O NOUA CREȘA DE CARTIER Recent, în Țiglina III, microraionul 16 s-a deschis Creșa de cartier nr. 2 Galați. Cele 8 saloanr destinate somnului mesei și zburdălniciilor specifice, vîrstei vor găzdui mativ 100 de aproxicopii între 4 luni și 3 ani. Zestrea „locatari", micuților cuprinzînd întregul inventar moale și gospodăresc necesar, se ridică la suma de circa 150 000 lei. Totodată, la dispoziția lor vor sta în permanență 10 asistente și surori medicale, care vor grijă, ca masa avea tetică, preparată deîn bucătăria proprie, să fie cît mai bună și mai consistentă, iar îngrijirea sănătății să se facă corespunzător. I In pag. a VI-a . — ORIENTUL APROPIAT. Atac al forțelor israeliene asupra unor baze militare ale fedainilor din Liban. — IORDANIA. Evoluție contradictorie a evenimentelor (comentariul zilei). — BRUXELLES. Reuniunea reprezentanților Comisiilor naționale UNESCO pentru Europa. în curînd tractoarele vor trebui să iasă în cîmp, la lucru CARE-I STADIUL REPARAȚIILOR? Alături de chimizare și irigații, mecanizarea este unul din factorii de bază ai modernizării agriculturii, factor care influențează într-o măsură deosebit de mare producția vegetală și animalieră. Trasînd noile sarcini ale stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii, la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta: „In primul rînd, ele trebuie să asigure mecanizarea lucrărilor agricole la cereale și plante tehnice, în legumicultură, viticultură și pomicultură , am în vedere aratul, pregătirea terenului și a semințelor, semănatul și întreținerea culturilor, combaterea dăunătorilor, recoltarea și condiționarea producției. In al doilea rînd, este necesar ca aceste întreprinderi să se ocupe de lucrările din zootehnie, de mecanizarea muncilor privind pregătirea și administrarea furajelor, precum și de celelalte operațiuni necesare în acest sector..." Ducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate de partid unităților de mecanizare a agriculturii este condiționată de păstrarea în permanență a tractoarelor și mașinilor agricole în perfectă stare de funcționare. Așa că, în activitatea stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii reparațiile ocupă un loc deosebit de important. Deci, să vedem în continuare cum se desfășoară în această perioadă reparațiile și care sunt consecințele lipsei unor piese de schimb, materii și materiale. La Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii Vameș de exemplu în această iarnă — mai precis pînă la jumătatea viitoare sînt de reparat 85 linii de semănători de păioase, 112 semănători de porumb, 80 de cultivatoare, 270 de pluguri, 331 grape, 244 tractoare și alte mașini agricole. Am enumerat aceste cifre numai pentru a ilustra volumul mare de lucru. Din cele discutate cu inginerul Vasile Damian, șeful serviciului reparații, cît și din propriile noastre constatări am ajuns la concluzia că munca în cadrul fluxului tehnologic este bine organizată, că oamenii fac totul pentru a avea în primăvară mașini bune cu care să facă față volumului sporit de lucrări agricole. Și cu toate acestea ritmul reparațiilor este încă nesatisfăcător. Cauza care determină o atare situație derivă din lipsa unor repere de piese de schimb — vechea poveste a pinionului de atac pentru tractoare, a pistoanelor, cămășilor de cilindru, a rulmenților 317, a talerelor pentru DG 4, a pietrelor de polizor, a cauciucurilor și în ultimul timp a motorinei, din care cauză nu se pot face mișcări de mașini etc. Din cauza lipsei pinioanelor de atac la S.M.A. Vameș 25 de tractoare nu pot fi scoase din hala de reparații. Dacă la aceste tractoare se mai adaugă cele cărora le lipsesc restul de repere care nu răspund la apel, în baza de aprovizionare lucrurile nu stau deloc bine. Este curios însă un lucru și anume : multe din piesele de schimb care lipsesc din baza de aprovizionare alte stațiuni pentru mecanizare se găsesc la uzinele producătoare. De exemplu, S.M.A. Tecuci a procurat rulmenți 317 pentru axa planetară direct de la Uzina de rulmenți din Brașov. Dar și acestei unități îi mai lipsesc 15 pinioane de atac, 20—26 de rulmenți. Pare poate banal dar în afara unor repere de finețe și precizie, din baza mare de aprovizionare lipsesc și o serie de șuruburi, între care cele de 120 mm pentru pluguri și alte dimensiuni necesare mașinilor agricole. De exemplu, inginerul Alexandru Manie ne spunea că, deși s-au luat toate măsurile pentru recondiționarea unui important volum de piese de schimb, fără o preocupare mai serioasă a bazei de aprovizionare și a uzinelor producătoare de piese, repararea la timp și de calitate a tractoarelor și mașinilor agricole este serios afectată. Or, aceste neajunsuri trebui grabnic rezolvate. De voi exemplu, în această perioadă, deși sîntem în plină iarnă, tractoarele vor trebui să iasă la lucru în cîmp. In curînd va începe fertilizarea de iarnă a culturilor de cereale păioase, acum trebuie să se transporte la cîmp mari cantități de îngrășăminte organice, sînt de executat transporturi etc. Toate aceste lucrări nu pot fi executate fie din cauză că tractoarele nu sînt reparate, fie din lipsa cauciucurilor și a motorinei. întreprinderea județeană pentru mecanizarea agriculturii, fiecare stațiune în parte și îndeosebi baza de aprovizionare cu piese de schimb vor trebui să ia toate măsurile ce se impun pentru aprovizionarea cu piese și materiale a fiecărei S.M.A. în vederea terminării la timp și de calitate a reparațiilor de iarnă a utilajului agricol. M. CREȚEANU Propuneri pentru luciditate artistică OPINII Poate că e bine să spun de la bun început că cele ce le voi povesti aici sunt fapte petrecute acvea. Nu de mult un coleg de breaslă mi-a adus aminte de o întîmplare depărtată pe care o socotesc deosebită de obișnuitele fapte ce ne iluminează, în fel și chip, viața. Imaginați-vă (și nici nu e atît de greu !) o zi geroasă, de ianuarie și douzeci de copii care au umplut — cu gălăgie și cu sfială — atelierul unui meșter lemnar. Pe badea Spiridon îl cunoștea mai toată lumea ; făcea scaune, paturi, mese lungi bune la petreceri, cuiere pentru ulcele și lăzi de zestre pentru miresele de prin partea locului. Obiectelor acestea le adăuga plăcuțe din lemn de tei cu incrustații măiestrite peste care lăsa să alunece o culoare molcomă. Nu-i cerea nimeni un asemenea lucru, sau poate se obișnuiseră cu felul de a „întocmi" lemnul. De ce ne adusese învățătoarea în casa timplarului, am aflat mai tîrziu, cînd Spiridon a deschis ușa „casei celei mari" unde se poftesc de obicei oaspeții. Acolo, pe o laviță veche acoperită cu un ștergar, era așezat bustul celui mai mare dintre poeți. Din modestie, rugase pe învățătoarea noastră care cu mulți ani în urmă îi descifrase și lui lumina cărții, să aducă copiii să-l vadă. Dacă-mi mai amintesc bine, figura romantică, umbrită de tăceri ascetice, ne-a urmărit apoi multă vreme intr-un anume colț de coridor al școlii. Am intrat de atunci în mai multe rînduri în casa lui Spiridon : lumea îl socotea lemnar, iar el era sculptor. Aducea tei din pădure, îl punea să se usuce bine la soare, apoi îl lăsa „să se odihnească" în șură. Ne-a arătat cum se rotunjesc în lemn boabele de strugure, cum se ridică soarele de după munți, dimineața, cum pot fi așezate în spațiu omenia, prietenia, curajul, astfel încît trecerea noastră prin vreme să-și apropie luminile creației. Era un om simplu, cu puțină carte, despre care cred că mai tîrziu s-a spus prețios că face „artă naivă" sau „folk art". Firește, a primi titlul de „artist", în oricare domeniu patronat de muze, este în principal o chestiune de recunoaștere, de aprobare, de apreciere a lumii din preajmă. Dacă, cineva alege ca tărîm de afirmare sfera exprimării spirituale, avînd de parte-i chemarea naturală spre frumos, talentul, el își ia deci răspunderea reprezentării acelor aspirații, credințe, idealuri care aparțin generației sale. Și în alte rînduri am adus în discuție, folosindu-ne de emoționante mărturisiri de credință a unor personalități culturale din județul nostru sau din țară, misiunea primordială a artelor românești în etapa actuală. Aminteam la început de conștiința valorii și de modestie. La o vedere superficială, aceste elemente par cuprinse în sfere de înțelegeri diferite. Nu o dată ni s-a vorbit despre epigonii lui Maiacovski care găseau în mulțimea de ascultători, în mase — prilejul cel mai sensibil la considerări de esență. Ei își recitau poeziile în Piețe publice, în halele fabricilor, vorbind oamenilor despre stima Pentru artă. Desigur, în noile condiții, asigurate de dezvoltarea societății moderne, piaralel cu croș- VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare în pagoda) ECONOMIA JUDEȚULUI Citiți în pag. a IV-a: Pricepere și dăruire, sunt atributele din munca mecanicului Gh. Grădinaru de la S.M.A. Tecuci. Foto : G. BERCOV Articolele publicate la rubrica de mai sus au trezit un viu interes în rîndurile cititorilor ziarului nostru. Scrisorile, telefoanele, vizitele la redacție apreciază această luare de atitudine publică împotriva celor care atentează la veniturile personale ale cetățenilor, sugerîndu-ne totodată noi teme pentru anchetele noastre. Comerțul nostru, ne spu Cu mîna în buzunarul cetățeanului... ne tov. Ion Vasiliu din strada Republicii nr. 8, pune în vînzare numeroase scule necesare unor mici care pot fi efectuate reparații fără prea multe cunoștințe profesionale de specialitate. Ce este mai simplu deciinerea unei garnituri la puțin robinet de la baie sau de la bucătărie ? Pentru o astfel de eventualitate ți-ai format o trusă de chei și alte scule. Ce te faci însă cînd toate magazinele de specialitate nu pot oferi o banală garnitură pe care n-o mai poți confecționa acasă ? Pe bună dreptate rul nostru ne întreabă : cititoîn acest caz nu ești nevoit să apelezi la un meșter de ocazie care îți ia cît nu face ? Aici mai apare și un alt aspect. Piesele de schimb și alte articole care nu se găsesc în comerț și nici în rețeaua cooperației meșteșugărești sunt „procurate" de acești meșteri de ocazie din întreprinderile de stat, păgubindu-se astfel și avutul obștesc. N-ar trebui oare ca, comerțul de stat să țină seama de acest aspect A. FRUNZĂ (Continuare pag. a II-a)