Viața Nouă, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8176)

1971-01-26 / nr. 8121

> 1 X ) Proletari din toate țările, uniti-vul Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8121 MARȚI 26 IANUARIE 1971i PAGINI — 30 BANI In sectoarele primare ale Combinatului siderurgic Peste pian, după două decade: f aproape 6000 tone aglomerat £ 3000 tone fontă­­$ 2280 tone oțel După cum se știe obiectivele si­derurgice de pe platforma Combi­natului gălățean - sectorul aglo­merare, furnalele, oțelăria, lami­­noarele și celelalte secții de apro­vizionare și întreținere­­ au înche­iat cu succes anul economic 1970. Combinatul a reușit astfel ca sfârșitul anului să obțină o produc­ța­ție globală suplimentară în valoa­re de aproape 100 milioane lei, producție care și-a găsit corespon­dentul în eforturile depuse de toa­te colectivele de muncă de pe platformă, în măsurile tehnice și organizatorice care și-au dovedit eficiența in activitatea siderurgiș­­tilor. Sarcinile care stau însă în fața combinatului pe anul 1971, com­plexitatea acestora, impun valorifi­carea în mai mare măsură a re­zervelor existente, a experienței a­­cumulate, perfecționarea activității de conducere și de planificare în toate sectoarele, adoptarea unor noi metode și procedee in desfă­șurarea proceselor de producție care să determine sporirea con­tinuă a indicilor de utilizare a a­­gregatelor. Este de altfel obligația numărul unu a siderurgiștilor gă­­lățeni deoarece, in totalitatea lor, sporurile de producție la oțel, fon­tă și laminate, prevăzute în acest prim an al cincinalului vor trebui realizate pe această cale. Pe această temă ,a măsurilor lu­ate pentru realizarea ritmică a producției anului 1971, am purtat recent o discuție cu o serie de fac­tori de răspundere din sectoarele primare ale combinatului: aglo­merare ,furnal, oțelărie.­­ Anul trecut, ne preciza ing. Radu Croitoru, șeful sectorului a­­glomerare, am reușit să realizăm peste plan 11 000 tone aglomerat. Anul 1971 ridică insă pentru sec­torul aglomerare, ca de altfel pen­tru întregul combinat, sarcini spo­rite in principal pe linia creșterii cantității de metal, pe linia creș­terii ritmului de elaborare la fur­nale și apoi la oțelărie. Aceasta impune sectorului aglomerare lua­rea unor măsuri deosebite pentru ca fiecare mașină și agregat să funcționeze la parametrii stabiliți, astfel incit comparativ cu anul tre­cut să realizăm o producție cu peste 30 la sută mai mare. In această ordine de idei, ingi­nerul Radu Croitoru ne-a vorbit despre preocupările conducerii sec­torului și anume, despre faptul că acum, pe timp de iarnă, aglome­rarea să dea mai multă materie primă furnalelor. In această direc­ție au fost luate măsuri privind a­­sigurarea funcționării pe timp fri­guros a utilajelor. In sectorul furnale, întilnim ace­eași preocupare pentru continuita­tea metodelor și tehnologiilor efi­ciente, pentru îmbunătățirea expe­rienței cîștigate de jurnaliști in a­­nul trecut. Sporirea cantității de fontă in 1971 va fi realizată aici printr-o mai bună organizare a muncii, dar și prin aprovizionarea cu piese de uzură mai frecventă, respectiv cu capace de șubăr cowpere, roți dințate, site de re­la­zerve pentru ciururile de la esta­cadă, tamburi pentru benzile trans­portoare.­­ Am insistat, de asemenea, ca factorii responsabili ai secției să ia o serie de măsuri pe linia respec­tării intocmai a graficelor de des­cărcare a furnalelor, ne spune tov. Victor Colib­i, secretarul Comite­tului de partid din sectorul furna­le. Aceasta înseamnă supraveghe­rea atentă a furnalului, creșterea răspunderii oamenilor față de funcț Ion PALAMIUC, GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) I*II1*I*N­h.I*l*I* I 1966-1970 IN PAGINA A III-A AGRICULTURA JUDEȚULUI Imagine de pe cala de asamblare a navelor de mare tonaj de la S.N.G. / „Românie, țara mea de dor“ Reportaj de la sărbătorirea Unirii Principatelor, la Galați In cronica sufletească a Pa­triei există sărbători pe care trecerea anilor le înnobilează cu frumusețea inegalabilă demnității și integrității spi­­­rituale a poporului, statornic stăpîn pămîntean, timp de milenii. A serba Unirea, așa cum au făcut-o duminică gă­­lățenii, înseamnă — a te simți cu inima și cu gîndurile aca­să, lingă buni și străbuni, a­­lături de contemporanii ce înscriu pe sacrele culori ro­mâne — strălucirea socialis­mului. Duminică, cerul s-a arătat albastru, aproape primăvăra­tec ; din oglinzile înaltului veneau spre sutele de oameni adunați în preajma statuii lui Cuza — lumini calde și lim­pezi. Arbori bătrîni, scuturați de­ un an de frunză, își îm­preunaseră ramul să stea — coroană de iarnă — pe frun­tea Domnitorului. Alexandru Ioan s-a născut aici, dar ti­­nerețele i-au fost deprinse cu Schela Galaților, oraș vestit în toată Moldova și poartă de furtuni ale istoriei pămînturi­­lor dunărene. Alexandru loan rămîne pentru noi — simbol de putere românească, unită prin voia întregului popor. Un mare avînt național a hotărnicit, cu gînd de spe­ranță, suferințele, împilările, greul. Poeții și-au acordat li­ra după „Hora Unirii" și „Deșteptarea României". Cîn­­tecele au prins să aibă ca­dența inimilor, însetate de libertate. Nu, Cuza nu a fost doar un simbol; deși domnia nu i-a hărăzit bucurie, el a dat „legi noi pentru oameni noi", a conturat pentru viito­rime orizonturi ale prosperi­tății. I-am văzut duminică pe co­pii, așezînd cu pioșenie jerbe de flori la monumentul lui Cuza, recitind împreună cu actori de la Teatrul de stat din lirica patriotică. Gesturile lor, încărcate de poezia și de emoția momentului — supre­me omagii aduse actului isto­ric de la 24 ianuarie 1859 — au creat o atmosferă unică. Am zărit oameni cu tîmplele albe, vădit emoționați, cînd copiii au recitat „Țara", „Cu­za Vodă", „Deșteptarea Româ­niei“, cînd corurile Liceului nr. 6 și Liceului pedagogic „Costache Negri" au intonat cîntece patriotice. Au lipsit festivismele, „momentele“ ar­­ tificiale ; pionieri, elevi, oa­ meni ai muncii din Galați au făcut corp comun cu solem­nitatea acelei împrejurări e­­moționante. Rita Pîrlog din clasa a V-a (Școala generală nr. 10) a recitat „Ce-ți doresc eu ție dulce Românie...“ de Mihail Eminescu și versurile Poetului au răsunat ca o che­mare de viață lungă pe pă­­mîntul strămoșesc. Fanfara militară a invitat la repeta­rea, pentru a 112-a oară, a simbolului înfrățirii­­ „Hora Unirii". întregul județ a sărbătorit Unirea și eroii ei nenumărați, oameni simpli, ale căror nu­me nu au fost prinse pe pa­gini de carte. Noi recunoaș­tem în acel istoric 24 Ianua­­ rie 1859 piatra de hotar a României moderne, element simbolic de referință pentru anii impresionantelor trans­formări pe care-i­ cunoaște patria noastră socialistă. VIRGIL ȚIGĂNUȘ Hora Unirii. Foto: G. BEBCQV A J I*I*I*I*I%I*I*I* I* ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, pre­zidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliu­lui de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Națio­nale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratifi­carea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și pro­iectul de decret pentru ratifica­rea Tratatului de prietenie, cola­borare și asistență mutuală din­tre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, preșe­dintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Națio­nale, a prezentat rapoartele co­mune ale comisiilor pentru poli­tică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dez­bătut și au avizat favorabil aces­te proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Con­siliului de Stat. A luat cuvîntul NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul preșe­dintele Consiliului de Stat. •După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de colaborare și asistență prietenie, mutuală dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bu­ne dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socia­lismului, au cunoscut o dezvolta­re puternică. Tratatul nu face decît să consemneze această re­alitate, creînd baza juridică pen­tru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prie­tenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de pri­etenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socia­listă România și Republica Popu­lară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colabo­rare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și pri­etenie s-a dovedit întotdeauna trainică ; ea s-a manifestat în lup­ta comună pentru scuturarea ju­gului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială. In anii construcției socialiste prie­tenia și colaborarea dintre Ro­mânia și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazea­ză pe dorința comună de a con­tribui la cimentarea dintre statele noastre legăturilor și dintre toate statele din Balcani, la trans­formarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Po­lonia, cît și cel cu Bulgaria, sînt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului Români­ei socialiste de dezvoltare a re­lațiilor de colaborare și coopera­re cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economi­ce și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării ne­contenite a întregului sistem so­cialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat axează pe baze trainice, pentru încă o pe­rioadă de 20 de ani, relațiile din­tre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de parte , avem convingerea că astă a­­ceasta contribuie la cauza asigu­rării securității în Europa, la dez­voltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimita­te și să ratifice aceste Tratate". Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ra­tificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Populară Po­lonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de priete­nie, colaborare și asistență mu­tuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii pro­iectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autori­zarea și funcționarea în Repu­blica Socialistă România a repre­zentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economice stră­ine ; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Mi­nisterului Agriculturii, Industri­ei Alimentare, Silviculturii și A­­pelor , decretul pentru modifica­rea Decretului nr. 210/1960 pri­vind regimul mijloacelor de pla­tă străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băn­cii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat A­­cordul cu privire la salvarea as­­tronauților, reîntoarcerea astro­­nauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosfe­­ric, precum și Acordul comerci­al dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Su­perioară. Toate decretele adopta­te au fost în prealabil examina­te și avizate favorabil de comisi­ile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat a­­poi lucrări curente. Răspunsul guvernului român la Aide-memoire-ul guvernului finlandez După cum s-a anunțat, la sfîr­­șitul lunii noiembrie 1970, guver­nul Finlandei a dat publicității «n Aide—memoire care sugerea­ză inițierea unor consultări cu privire la organizarea conferin­ței de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în vederea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilate­rale la Helsinki. Documentul a fost adus la cu­noștința guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspun­sul verbal de principiu la pro­blemele prezentate în Aide—me­­moire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Fin­landei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe și i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aide—memoire-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că pro­punerile conținute în documentul finlandez au fost examinate cu atenție de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfășoară o intensă activitate pentru îmbunătățirea pe toate planurile a relațiilor de bună vecinătate între toate sta­tele continentului european, pe baza principiilor unanim recu­noscute ale suveranității și inde­pendenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în trebu­rile interne și avantajului reci­proc, a respectării dreptului fie­cărui popor de a-și hotărî singur soarta, corespunzător intereselor și aspirațiilor sale vitale. In con­cepția guvernului R.S. România, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum și de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanția deplină că (Continuare în pag. a II-a) Cînd traficul de „relații“ își face jocul ! N­ cunoaștem fiecare. Nu se poate să nu-l fi întîlnit cel puțin o dată în viață, în diverse ocazii, pe omul cu relații. Prosper, bo­nom, amabil pînă la lingușire, este gata oricînd să te încurajeze cu o vorbă bună, părintească ! „Lasă că se aranjează frate ! Ce te omori atît". Apare de obicei în preajma firilor slabe, a conștiin­țelor tributare, lacome după cîș­­tiguri, dispuse să abdice de la regulile cele mai elementare ale cinstei, ale respectului pentru oameni, de la principalele înda­toriri civice pe care i le reclamă funcția. Și cînd a apărut el, apar și compromisul, necinstea, apar abaterile de la normele de con­viețuire și legile statului, într-un cuvînt atmosfera socială e infes­tată de fel de fel de delicte deo­sebit de grave penale ori etice. Ce pericol reprezintă astfel de indivizi pentru climatul nostru socialist de muncă și viață vom arăta în cele ce urmează. De bună seamă că cei ce l-au cunoscut pe Stere Caragiu, Galați, proprietar particular din de­al, care în anul 1969 poseda îm­preună cu rudele sale nu mai puțin de 230 de ovine, nu și-au dat seama de ce însușiri miracu­loase dispune. Fără prea multe eforturi, fără vreun „interes deo­sebit", (zice el) a reușit să-l con­vingă pe inginerul Valentin Eco­­nomu, fostul președinte al C.A.P. Braniștea care împreună cu con­cursul fostului șef contabil Mihai Măcreșcu să-i elibereze adresa fictivă nr. 1234/69, către Galați în care se solicita : I.V.C. „eli­berarea prin delegatul nostru cantitatea de 15 000 kg gozuri de grîu sau porumb care este nece­sară pentru hrana animalelor din sectorul zootehnic, deoarece ba­lanța furajeră este diminuată din cauza inundațiilor. Plata se va face de către delegat cu adeve­rință de disponibil sau numerar". Cine era onor delegatul C.A.P. Braniștea ? Ați ghicit ? Stere Ca- A­TITUDINI lagiu, care uzînd de fals, și de alte... cunoștințe, obține aproba­rea și ridică de la unitățile I.V.C.-ului cantitatea de kg gozuri de grîu pentru 13 000 care plătește în numerar, (contrar re­gulilor de plată între unitățile socialiste) suma de 4 030 lei. Diferența de preț pînă la 7 330 lei, adică cît ar fi trebuit să a­­chite ca cetățean particular bagă în buzunar. Deci, dintr-un­­ condei, fură statul de 3 300 lei! Dar de la C.A.P. Braniștea Ca­ragiu Stere, obține nu numai a­­deverința ci și un autocamion, prin intermediul altei „cunoștin­țe" Dumitru Dumitran vicepreșe­dintele C.A.P.-ului și secretar al comitetului de partid, autoca­mion cu care transportă pînă la stîna lui 4 700 kg goluri. Caruselul „cunoștințelor" a ini­milor caritabile continuă. De astă dată, binevoitorul este in­ginerul Gheorghe Marin, fostul președinte al C.A.P. Izvoarele. Tîrgul acestui fals grosolan se face, nici nu se putea un loc mai nimerit, în piața „30 Decembrie". Aici, ca la tarabă, Gheorghe Marin își încalcă demnitatea și etica sa de conducător al unei unități cooperatiste și îi eliberea­ză lui Stere Caragiu adresa nr. 327 din 19 ianuarie 1970 prin care solicită I.V.C.-ului eliberarea unei cantități de 15 000 kg go­zuri de porumb, bineînțeles, ne­cesare unității! Stere Caragiu uzează și de a­­ceastă adresă falsă, cu număr de înregistrare fictiv și ridică de la unitățile I.V.C. nu mai puțin de 13 370 kg gozuri de grîu și po­rumb pentru care achită, în nu­merar, numai 745 lei în loc de 8 690 cît ar fi trebuit să plă­tească. Deci, dintr-un alt condei aduce un nou prejudiciu statu­lui de 7 945 lei. In variante mai mult ori mai puțin originale Caragiu a avut în fond același mobil : profitul personal în dauna avutului ob­ștesc. Și ca să trecem peste chestiu­nile de amănunt vom spune în cîteva cuvinte că atît la C.A.P. Braniștea cît și la C.A.P. Izvoa­rele în momentul cînd s-au eli­berat aceste adeverințe se sim­țea o nevoie acută de astfel de furaje pentru sectorul zootehnic. MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) É

Next