Viața Nouă, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8176)
1971-01-26 / nr. 8121
> 1 X ) Proletari din toate țările, uniti-vul Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8121 MARȚI 26 IANUARIE 1971i PAGINI — 30 BANI In sectoarele primare ale Combinatului siderurgic Peste pian, după două decade: f aproape 6000 tone aglomerat £ 3000 tone fontă$ 2280 tone oțel După cum se știe obiectivele siderurgice de pe platforma Combinatului gălățean - sectorul aglomerare, furnalele, oțelăria, laminoarele și celelalte secții de aprovizionare și întreținere au încheiat cu succes anul economic 1970. Combinatul a reușit astfel ca sfârșitul anului să obțină o producțație globală suplimentară în valoare de aproape 100 milioane lei, producție care și-a găsit corespondentul în eforturile depuse de toate colectivele de muncă de pe platformă, în măsurile tehnice și organizatorice care și-au dovedit eficiența in activitatea siderurgiștilor. Sarcinile care stau însă în fața combinatului pe anul 1971, complexitatea acestora, impun valorificarea în mai mare măsură a rezervelor existente, a experienței acumulate, perfecționarea activității de conducere și de planificare în toate sectoarele, adoptarea unor noi metode și procedee in desfășurarea proceselor de producție care să determine sporirea continuă a indicilor de utilizare a agregatelor. Este de altfel obligația numărul unu a siderurgiștilor gălățeni deoarece, in totalitatea lor, sporurile de producție la oțel, fontă și laminate, prevăzute în acest prim an al cincinalului vor trebui realizate pe această cale. Pe această temă ,a măsurilor luate pentru realizarea ritmică a producției anului 1971, am purtat recent o discuție cu o serie de factori de răspundere din sectoarele primare ale combinatului: aglomerare ,furnal, oțelărie. Anul trecut, ne preciza ing. Radu Croitoru, șeful sectorului aglomerare, am reușit să realizăm peste plan 11 000 tone aglomerat. Anul 1971 ridică insă pentru sectorul aglomerare, ca de altfel pentru întregul combinat, sarcini sporite in principal pe linia creșterii cantității de metal, pe linia creșterii ritmului de elaborare la furnale și apoi la oțelărie. Aceasta impune sectorului aglomerare luarea unor măsuri deosebite pentru ca fiecare mașină și agregat să funcționeze la parametrii stabiliți, astfel incit comparativ cu anul trecut să realizăm o producție cu peste 30 la sută mai mare. In această ordine de idei, inginerul Radu Croitoru ne-a vorbit despre preocupările conducerii sectorului și anume, despre faptul că acum, pe timp de iarnă, aglomerarea să dea mai multă materie primă furnalelor. In această direcție au fost luate măsuri privind asigurarea funcționării pe timp friguros a utilajelor. In sectorul furnale, întilnim aceeași preocupare pentru continuitatea metodelor și tehnologiilor eficiente, pentru îmbunătățirea experienței cîștigate de jurnaliști in anul trecut. Sporirea cantității de fontă in 1971 va fi realizată aici printr-o mai bună organizare a muncii, dar și prin aprovizionarea cu piese de uzură mai frecventă, respectiv cu capace de șubăr cowpere, roți dințate, site de relazerve pentru ciururile de la estacadă, tamburi pentru benzile transportoare. Am insistat, de asemenea, ca factorii responsabili ai secției să ia o serie de măsuri pe linia respectării intocmai a graficelor de descărcare a furnalelor, ne spune tov. Victor Colibi, secretarul Comitetului de partid din sectorul furnale. Aceasta înseamnă supravegherea atentă a furnalului, creșterea răspunderii oamenilor față de funcț Ion PALAMIUC, GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) I*II1*I*Nh.I*l*I* I 1966-1970 IN PAGINA A III-A AGRICULTURA JUDEȚULUI Imagine de pe cala de asamblare a navelor de mare tonaj de la S.N.G. / „Românie, țara mea de dor“ Reportaj de la sărbătorirea Unirii Principatelor, la Galați In cronica sufletească a Patriei există sărbători pe care trecerea anilor le înnobilează cu frumusețea inegalabilă demnității și integrității spirituale a poporului, statornic stăpîn pămîntean, timp de milenii. A serba Unirea, așa cum au făcut-o duminică gălățenii, înseamnă — a te simți cu inima și cu gîndurile acasă, lingă buni și străbuni, alături de contemporanii ce înscriu pe sacrele culori române — strălucirea socialismului. Duminică, cerul s-a arătat albastru, aproape primăvăratec ; din oglinzile înaltului veneau spre sutele de oameni adunați în preajma statuii lui Cuza — lumini calde și limpezi. Arbori bătrîni, scuturați de un an de frunză, își împreunaseră ramul să stea — coroană de iarnă — pe fruntea Domnitorului. Alexandru Ioan s-a născut aici, dar tinerețele i-au fost deprinse cu Schela Galaților, oraș vestit în toată Moldova și poartă de furtuni ale istoriei pămînturilor dunărene. Alexandru loan rămîne pentru noi — simbol de putere românească, unită prin voia întregului popor. Un mare avînt național a hotărnicit, cu gînd de speranță, suferințele, împilările, greul. Poeții și-au acordat lira după „Hora Unirii" și „Deșteptarea României". Cîntecele au prins să aibă cadența inimilor, însetate de libertate. Nu, Cuza nu a fost doar un simbol; deși domnia nu i-a hărăzit bucurie, el a dat „legi noi pentru oameni noi", a conturat pentru viitorime orizonturi ale prosperității. I-am văzut duminică pe copii, așezînd cu pioșenie jerbe de flori la monumentul lui Cuza, recitind împreună cu actori de la Teatrul de stat din lirica patriotică. Gesturile lor, încărcate de poezia și de emoția momentului — supreme omagii aduse actului istoric de la 24 ianuarie 1859 — au creat o atmosferă unică. Am zărit oameni cu tîmplele albe, vădit emoționați, cînd copiii au recitat „Țara", „Cuza Vodă", „Deșteptarea României“, cînd corurile Liceului nr. 6 și Liceului pedagogic „Costache Negri" au intonat cîntece patriotice. Au lipsit festivismele, „momentele“ ar tificiale ; pionieri, elevi, oa meni ai muncii din Galați au făcut corp comun cu solemnitatea acelei împrejurări emoționante. Rita Pîrlog din clasa a V-a (Școala generală nr. 10) a recitat „Ce-ți doresc eu ție dulce Românie...“ de Mihail Eminescu și versurile Poetului au răsunat ca o chemare de viață lungă pe pămîntul strămoșesc. Fanfara militară a invitat la repetarea, pentru a 112-a oară, a simbolului înfrățirii „Hora Unirii". întregul județ a sărbătorit Unirea și eroii ei nenumărați, oameni simpli, ale căror nume nu au fost prinse pe pagini de carte. Noi recunoaștem în acel istoric 24 Ianua rie 1859 piatra de hotar a României moderne, element simbolic de referință pentru anii impresionantelor transformări pe care-i cunoaște patria noastră socialistă. VIRGIL ȚIGĂNUȘ Hora Unirii. Foto: G. BEBCQV A J I*I*I*I*I%I*I*I* I* ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul președintele Consiliului de Stat. •După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de colaborare și asistență prietenie, mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decît să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică ; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială. In anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea dintre statele noastre legăturilor și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cît și cel cu Bulgaria, sînt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat axează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de parte , avem convingerea că astă aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate". Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine ; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor , decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Răspunsul guvernului român la Aide-memoire-ul guvernului finlandez După cum s-a anunțat, la sfîrșitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicității «n Aide—memoire care sugerează inițierea unor consultări cu privire la organizarea conferinței de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în vederea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoștința guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide—memoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe și i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aide—memoire-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că propunerile conținute în documentul finlandez au fost examinate cu atenție de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfășoară o intensă activitate pentru îmbunătățirea pe toate planurile a relațiilor de bună vecinătate între toate statele continentului european, pe baza principiilor unanim recunoscute ale suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, corespunzător intereselor și aspirațiilor sale vitale. In concepția guvernului R.S. România, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum și de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanția deplină că (Continuare în pag. a II-a) Cînd traficul de „relații“ își face jocul ! N cunoaștem fiecare. Nu se poate să nu-l fi întîlnit cel puțin o dată în viață, în diverse ocazii, pe omul cu relații. Prosper, bonom, amabil pînă la lingușire, este gata oricînd să te încurajeze cu o vorbă bună, părintească ! „Lasă că se aranjează frate ! Ce te omori atît". Apare de obicei în preajma firilor slabe, a conștiințelor tributare, lacome după cîștiguri, dispuse să abdice de la regulile cele mai elementare ale cinstei, ale respectului pentru oameni, de la principalele îndatoriri civice pe care i le reclamă funcția. Și cînd a apărut el, apar și compromisul, necinstea, apar abaterile de la normele de conviețuire și legile statului, într-un cuvînt atmosfera socială e infestată de fel de fel de delicte deosebit de grave penale ori etice. Ce pericol reprezintă astfel de indivizi pentru climatul nostru socialist de muncă și viață vom arăta în cele ce urmează. De bună seamă că cei ce l-au cunoscut pe Stere Caragiu, Galați, proprietar particular din deal, care în anul 1969 poseda împreună cu rudele sale nu mai puțin de 230 de ovine, nu și-au dat seama de ce însușiri miraculoase dispune. Fără prea multe eforturi, fără vreun „interes deosebit", (zice el) a reușit să-l convingă pe inginerul Valentin Economu, fostul președinte al C.A.P. Braniștea care împreună cu concursul fostului șef contabil Mihai Măcreșcu să-i elibereze adresa fictivă nr. 1234/69, către Galați în care se solicita : I.V.C. „eliberarea prin delegatul nostru cantitatea de 15 000 kg gozuri de grîu sau porumb care este necesară pentru hrana animalelor din sectorul zootehnic, deoarece balanța furajeră este diminuată din cauza inundațiilor. Plata se va face de către delegat cu adeverință de disponibil sau numerar". Cine era onor delegatul C.A.P. Braniștea ? Ați ghicit ? Stere Ca- ATITUDINI lagiu, care uzînd de fals, și de alte... cunoștințe, obține aprobarea și ridică de la unitățile I.V.C.-ului cantitatea de kg gozuri de grîu pentru 13 000 care plătește în numerar, (contrar regulilor de plată între unitățile socialiste) suma de 4 030 lei. Diferența de preț pînă la 7 330 lei, adică cît ar fi trebuit să achite ca cetățean particular bagă în buzunar. Deci, dintr-un condei, fură statul de 3 300 lei! Dar de la C.A.P. Braniștea Caragiu Stere, obține nu numai adeverința ci și un autocamion, prin intermediul altei „cunoștințe" Dumitru Dumitran vicepreședintele C.A.P.-ului și secretar al comitetului de partid, autocamion cu care transportă pînă la stîna lui 4 700 kg goluri. Caruselul „cunoștințelor" a inimilor caritabile continuă. De astă dată, binevoitorul este inginerul Gheorghe Marin, fostul președinte al C.A.P. Izvoarele. Tîrgul acestui fals grosolan se face, nici nu se putea un loc mai nimerit, în piața „30 Decembrie". Aici, ca la tarabă, Gheorghe Marin își încalcă demnitatea și etica sa de conducător al unei unități cooperatiste și îi eliberează lui Stere Caragiu adresa nr. 327 din 19 ianuarie 1970 prin care solicită I.V.C.-ului eliberarea unei cantități de 15 000 kg gozuri de porumb, bineînțeles, necesare unității! Stere Caragiu uzează și de această adresă falsă, cu număr de înregistrare fictiv și ridică de la unitățile I.V.C. nu mai puțin de 13 370 kg gozuri de grîu și porumb pentru care achită, în numerar, numai 745 lei în loc de 8 690 cît ar fi trebuit să plătească. Deci, dintr-un alt condei aduce un nou prejudiciu statului de 7 945 lei. In variante mai mult ori mai puțin originale Caragiu a avut în fond același mobil : profitul personal în dauna avutului obștesc. Și ca să trecem peste chestiunile de amănunt vom spune în cîteva cuvinte că atît la C.A.P. Braniștea cît și la C.A.P. Izvoarele în momentul cînd s-au eliberat aceste adeverințe se simțea o nevoie acută de astfel de furaje pentru sectorul zootehnic. MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) É