Viața Nouă, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 8177-8254)

1971-05-23 / nr. 8222

A Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8222 DUMINICĂ 23 MAI 1971 4 PAGINI — 30 BANI Instrument important în asigurarea calității. CONTRACTUL ECONOMIC DE APROVIZIONARE Făcînd abstracție de proiectare, de munca de concepție în sine, sau poate tocmai determinată de acestea, printre factorii mentali care influențează funda­tatea producției, se situează ca și­pe prim plan calitatea materiilor prime și a materialelor folosite. Trebuie precizat însă de la început că atunci cînd vorbim de calitatea acestora, nu în­țelegem în exclusivitate caracte­risticile intrinsece, strict indivi­duale, ci capacitatea total calita­tivă a lor, de a satisface cerințele realizării produsului proiectat. Nu întîmplător, sectoarele de pro­iectări ale întreprinderilor au o­­bligația să nominalizeze toate a­­ceste materii și materiale, iar prin specificațiile emise să preci­zeze clar, precis, fără echi­voc sau clauze restrictive, ni­velul de importanță a fiecărei ca­racteristici calitative. Pe baza a­­cestora, aprovizionarea trebuie să determine caietul de sarcini tehnice ale furniturii, cu elemen­tele sale distinctive : specificații, desene, norme de întreprindere sau standarde naționale și inter­naționale, modele (etaloane, mos­tre). Revine ca sarcină, în conti­nuare, compartimentului de spe­cialitate al întreprinderilor produ­cătoare de bunuri materiale să-și aleagă furnizorii corespunzători din punct de vedere al calității și să stipuleze clar în contracte con­dițiile de calitate. Această ope­rațiune este impusă de procesul tehnologic,­de nevoile producției, de condiția sine qua non a reali­zării produsului proiectat. Cuprinderea în contract a tu­turor condițiilor de calitate, modalităților de recepție, a regi­a­mului de garanție și termenelor de livrare, pentru întreprinderile din țara noastră, este o obligati­vitate de stat, determinată cu claritate prin Legea contractelor economice. In contextul său, această obli­gativitate se corelează și cu altă măsură legală, stipulată prin o Legea calității, care interzice fo­losirea în fabricație a materiilor prime și materialelor necorespun­zătoare calitativ procesului teh­nologic de realizare a producției. Am apelat la această scurtă­­ divagație asupra rolului aprovi­zionării și a necesității respectă­rii clauzelor calitative în acest domeniu, pentru care nu este regula­tă de fondul unei alte probleme, pe care ne-am propus să o abor­dăm : în ce măsură sunt sau nu justificate cauzele formulate de unele unități din județul nostru în nerealizarea calitativă a unor parametri de calitate, ca fiind determinate de calitatea materiei prime. Din controalele făcute de cadre­le Inspectoratului județean pentru controlul calității produselor în a­­ceastă problemă, s-au confirmat de la bun început unele deficien­țe care generează în mod obiec­tiv, dar specificăm, din cauze su­biective, folosirea în producție a unor materii și materiale neco­­respunzătoare calitativ procesului tehnologic determinat. Secțiile de producție ale Com­binatului siderurgic Galați — să luăm un prim exemplu — moti­vează unele abateri calitative ale oțelului ca fiind generate de ca­litatea inferioară a unor materia­le de adaos (var și feroaliaje). Iată însă că în contractele eco­nomice încheiate cu diferiți fur­nizori pentru aceste materiale nu sînt prevăzuți toți parametrii de calitate, impuși de procesul teh­nologic al elaborării oțelului. La rîndul ei, Uzina mecanică navală Galați înregistrează unele rebuturi la turnătorie din cauza fontei livrate de I.C.M. Surprin­zător, în contractul economic cu acest furnizor nu se stipulează o­­bligativitatea respectării condiții­lor stabilite de standarde privi­tor la acest produs. Un alt exemplu al încălcării u­­nor reguli elementare, a unor prevederi contractuale . Tehnolo­gia de fabricație a cămășilor de cilindri, carcase, capace, etc de la Uzina de fabricație, reparație și montaje, utilaje mașini agrico­le Galați, prevede folosirea fon­tei de o anumită calitate, precis stabilită, în schimb, contractul e­­conomic de aprovizionare cu fur­nizorii prevede fontă de o calita­te ce nu se încadrează din punc­tul de vedere al compoziției chi­mice și de aici, defecte, rebuturi și remanieri. Asemenea cazuri se pot întîlni și la I.S.C.L., Combinatul textil, ca și la Fabrica de conserve Te­cuci. La această ultimă unitate, pasta și sucul de roșii dețin o pondere importantă în întreaga producție Aceste produse se am­balează în cutii metalice vernisa­te. Condiția capitală pentru asi­gurarea conservabilității acestor produse este ca vernisul­ (peliculă izolantă dintre conținut și pereții interiori ai cutiei metalice) să nu se exfolieze, pentru a nu permite intrarea în reacție a fierului cu elementele oxidante din compo­nența produsului. In pofida a­­cestui lucru, a unei prevederi strict tehnologice, fabrica con­tractează aprovizionarea cu cutii­ metalice vernisate sau tablă ver­nisată, pe baza unor condiții STAS și norme interne ce tole­rează existența unui anumit nu­măr de defecte care pot deveni active sub influența acidității specifice a produsului ducînd la declasarea lui. O asemenea defec­țiune trebuie căutată în faptul că nu e prima dată cînd unitățile industriale cu profil alimentar fo­losesc unele contracte economice tipizate, cu mențiuni de calitate la general,­­ deși în instrucțiunile tehnologice de realizare a produ­selor sale sunt determinate precis caracteristicile de calitate ale ma­teriei prime. Cazuri de necorelare a caracte­risticilor de calitate a materiilor prime și materialelor, dintre do­cumentația tehnică pentru reali­zarea unor produse, cu cele evi­dențiate în contractele economi­ce de aprovizionare nu sînt epui­zate. Evidențiind cîteva din ele am ținut să alertăm conducerile în­ „VIATA NOUA“ (Continuare în pag. a IlI-a) Noi realizări pe șantierul furnalului nr. 3 In timp ce constructorii altor șantiere continuă înzidirea cam­­perelor și turnarea betonului re­fractar la vatra furnalului, for­mațiile de muncă ale Șantieru­lui 23 I.C.M.S.G. au încheiat cu succes o lucrare de proporții din acest sector: turnarea betonu­lui la fundația cazanului nr. 2 al centralei de suflante. Tot pe acest șantier o atenție deosebită se acordă lucrărilor privind instalațiile mecanice și instalațiile electrice. POPICE Astăzi se dă startul in campiona european de juniori Cea de-a doua ediție a Cam­pionatului european ori se va desfășura la de juni­Galați cu începere de astăzi. Această competiție sportivă de mare amploare se va desfășura între 23—29 mai, la moderna popi­­cărie din vecinătatea stadio­nului „Dunărea". Programa­rea întrecerilor campionatului european în orașul nostru este o mărturie a condițiilor opti­me de concurs pe care le pot oferi cele patru piste ale po­­picăriei. In același timp, com­petiția are drept scop popu­larizarea acestei îndrăgite dis­cipline sportive în rîndul ti­nerilor din Galați — discipli­nă în care țara noastră a ob­ținut frumoase rezultate în a­­rena europeană. Duminică după-amiază, la ora 17,15 va avea loc deschi­derea festivă, iar luni dimi­neața vor începe întrecerile propriu-zise, cu disputarea în­trecerilor echipelor feminine. Și-au anunțat participarea printre altele, echipele repre­zentative ale R.F. a Germani­ei, R.D. Germane, Franței, Cehoslovaciei, Ungariei, Iugo­slaviei, României, ^Vi'it'U-Ä' L a­v­ii­­a. L Tovarășul Nicolae Ceaușescu va participa la festivitățile consacrate aniversării a 2500 de ani de la crearea statului iranian Șahinșahul Iranului, Moham­mad Reza Pahlavi Aryamehr, a adresat o invitație președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, de a participa la fes­tivitățile care vor avea loc, în Iran, în luna octombrie 1971, cu ocazia celei de-a 2500-a aniver­sări a creării statului iranian. La 22 mai a.c., ambasadorul român la Teheran, Pavel Silard, a transmis șahinșahului Iranului, mesajul de răspuns al președin­telui Consiliului de Stat al R. S. România, prin care se acceptă cu plăcere invitația. In țara noastră a fost consti­tuit un comitet de organizare a manifestărilor științifice și cultu­rale, pentru aniversarea a 2500 de ani de la crearea statului ira­nian, format din personalități marcante ale vieții culturale și științifice românești. La cererea acestui comitet, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a aceptat președinția de onoare a comite­tului. VIZITA UNEI DELEGAȚII DE PARTID SI GUVERNAMENTALE, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, IN REPUBLICA POPULARA MONGOLĂ La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revo­luționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, va face o vizită oficială de prietenie în Republica Popu­lară Mongolă în a doua jumătate a lunii iunie a.c. Azi intră în vigoare NOUL MERS AL TRENURILOR DE CALATORI Azi 23 mai a.c., la ora 0, in­tră în vigoare noul mers al tre­nurilor de călători. Noul mers - valabil pînă la 27 mai 1972 - aduce cîteva îmbunătățiri, în ceea ce privește orarul de ple­care și de sosire, a legăturilor, are în vedere noile posibilități de creștere a vitezei de circu­lație. Dar dincolo de aceasta e de remarcat prezența unui ac­celerat de noapte - dus-întors­­ pe distanța Mangalia-Iași prin Galați și al unui accelerat Galați-Brașov și București prin Ploiești. In interiorul ziarului publicăm noul mers al trenurilor de călă­tori din statia Galati. Cooperarea dintre unitățile agricole de stat și cele cooperatiste să se realizeze pe o scară mai largă­ . Pentru înfăptuirea sarcinilor cuprinse în Expunerea tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970 cu privire la îmbunătățirea organizării, plani­ficării și conducerii agriculturii, Comitetul județean de partid elaborat un amplu plan de mă­a­furi, scopul urmărit fiind conti­­­nua creștere a producției agri­cole vegetale și animale. In ca­drul acestui program au fost sta­bilite și principalele acțiuni ce trebuie organizate și realizate pentru asigurarea unei mai bune și permanente cooperări atît în sectorul vegetal cit și în cel zo­otehnic d­intre unitățile agrico­le de stat și cele cooperatiste, mergîndu-se pînă la nominaliza­rea obiectivelor. Au trecut aproape șase luni de la ședința de lucru a Comitetu­lui județean de partid cu activul, care a elaborat măsuri operati­ve pentru îmbunătățirea­ organi­zării, planificării și conducerii a­­griculturii județului Galați , cum s-au materializat în unitățile a­­gricole măsuri stabilite ? Pornind de la aceste sarcini am adresat conducerii întreprinderii agricole de stat.Galați întrebarea: Ce ați realizat din planul de coopera­re ? Ne-a răspuns inginerul Petre Moțățăianu, directorul întreprin­derii : — Ținînd seama de faptul că unele cooperative obțin cantități mici de furaje, deși anual culti­vă cu plante de nutreț mari su­­­prafețe ne-am deplasat înainte de începerea l­ucrărilor în cîmp la C.A.P. Scînteiești și la C.A.P. Smîrdan unde împreună cu spe­cialiștii acestor unități s-a stabi­lit o structură optimă a furaje­lor. Prin aceasta s-a urmărit a­­sigurarea necesarului de masă verde din primăvară pînă în toamnă, mai ales pentru taurine, a fînurilor, precum și a culturi­lor pentru însilozare. Totodată s-au făcut și succinte recoman­dări privind amplasarea unor culturi. De pildă, la Scînteiești se intenționa ca lucerna să se în­­sămînțeze pe un teren în pantă și pe deal. Demonstrînd însă con­siliului de conducere că lucerna semănată pe deal cu cîțiva ani în urmă la fosta I.A.S. Bărboși dat o producție slabă, s-a ales o a nouă sală pe vale, unde datori­tă apei freatice, care este mai la suprafață, se poate executa o fertilizare corespunzătoare, mai exact acolo unde există condiții bune pedoclimatice pentru reali­zarea a 50 000—60 000 kg masă­verde la hectar pe an. La C.A.P. Smîrdan, după ce s-a prezentat o documentație privind experien­ța acumulată de unele ferme din întreprinderea noastră, s-a sta­bilit ca pe solele destinate porum­bului pentru siloz să se asigu­re chiar de la semănat circa 65 000 boabe germinabile la hectar, cu o distanță de 70 cm între rîn­­duri. Cu prilejul acestei discuții am constatat că și I.A.S. Galați primit la rîndul său un substan­­­țial sprijin din partea agricultu­rii cooperatiste. Astfel, în cursul lunii aprilie Asociația intercoo­­peratistă Tulucești a livrat din serele înmulțitor construite aici, fermelor de la „Greaca" circa 460 000 răsaduri de roșii timpu­rii — material săditor de bună calitate. Referindu-se în continuare la celelalte acțiuni privind coope­rarea între I.A.S.-uri și C.A.P.­­uri, inginerul P. Moțățăianu ne-a relatat : — Pe baza sarcinilor înscrise în planul Comitetului județean de partid, I.A.S. Galați trebuia să V. PARLOG (Continuare în pag. a ll-a) Salonul mare de la parter. Foto : GH. BERCOV La Rogojeni, pădurea se leagănă a vară... M­ARGINALII Profesorul Mihai Lupu mi-a arătat livada și salcimii și săl­ciile. „Vedeți, se leagănă a vară...; pămîntul a fost har­nic și ploile au căzut la vre­me...“ De pe malul înalt, al a­­pei, unde-și are gospodăria, vin încoace spre sat poteci subțiri bătute cu pasul, juca­te cu nădejde la nunți și pe­treceri, se adună drumuri ca­re se învață greu și nu se ui­tă devreme. Satul are o sin­gură școală, care, în toamnă, va împlini un secol. Cîteva cataloage — și mai mult de­ o sută de copii. Din reportajele noastre de la spectacolele pionierești au­ reținut poate că acești băieți și aceste fete din margine de țară sunt unii dintre cei mai iscusiți dansatori pe care i-a af>ut vreodată județul Galați. Profesorul Mihai Lupu, in­structorul lor, mi-a arătat pă­durea de salcîmi și sălciile , și-a amintit de copilăria sa, rîvnind după învățătură. Și trebuie să vă mărturisesc că vorbele nu erau, cum poate voia el, obișnuite ; blocnotesul nu s-a deschis. Acolo, la Ro­gojeni, am auzit din nou spu­­nîndu-se : „frumoasă e Țara Moldovei și tot ceea ce facem noi în sat la fel ca și alții se adună la zestrea ei de aur o­­menesc“. Copiii din Rogojeni joacă „Sîrba moldovenească" și „Pdndelașul“. Se îmbracă în costume naționale româ­nești cusute cu fir ales dintre culorile cîmpiei și ale nopților; iile și cămeșile le potrivesc din flori și „pui“ — bunicile și fetele, învățătoa­rele Aurelia Arhire și Geor­­geta Costin... Li se va fi părînd unora că acestea sînt miniaturi ale unei incantații pastorale ? Am fost altădată la Suceveni (cen­tru de comună), la Oancea, Vlădești și am aflat, aceeași stimă pentru cultura tradițio­nală. „Maestrul“ coregraf al profesorului Mihai Lupu a fost Virgil Blănaru care, la rîndu-i, a învățat jocurile ro­­gojenarilor de la cei mai pri­cepuți dansatori. Există aici obiceiul să se spună că jocul se deprinde în anii de uce­nicie ; formația de la căminul cultural este alcătuită din foștii elevi ai școlii generale din sat. Iar pionierii, care au luat în primăvara aceasta premiul al doilea pe județ, au reușit să-i întreacă, se zice, pe cei mai mari. Ni s-a vorbit despre codrul de stejari de altădată colinda satul, cu povești care din frunză bătrînească. Undeva, în poiene, vara, și toamna, după cules, se auzeau, ca și acum în sărbători viorile lău­tarilor și chiotele tinerilor. Jocul e mai presus de faptele mărunte; el face parte din viață și ritmul său, punctat de bătaia pasului, este bătaie de inimă mare, omenească. „Coasa“ —• unul dintre nu­meroasele dansuri cu temă a­­le moldovenilor primește în interpretarea copiilor din Ro­gojeni naturalețe. Sunt puțini aceia care­ mai poartă pe u­­meri luciul de oțel și la brîu piatră de rîu, alte vremuri — alți oameni — combine, tractoare, motoare. Și totuși „coasa" nu a rămas în uitare, iar acești copii despre care ar fi trebuit să vă vorbesc mai mult, băieții și fetele ce adu­nă în gînd zilele pînă la va­canță, îi dau strălucire. Mîine­­poimîine ei vor fi învățători sau muzicieni sau ingineri sau agricultori, dar de bunăseamă că nu vor uita să lege, la fie­ce nouă răscruce de sărbătoa­re, rostul horelor și silbelor. Profesorul lor de astăzi, Mihai Lupu mi-a arătat pădu­rea și salcimii și sălciile. Și oamenii și pamânturile sunt vrednice. Iar pădurea se lea­gănă a­fară... VIRGIL ȚIGĂNUȘ De la Universitatea serală de marxism-leninism Se aduce la cunoștință studenților că examenele de sfîr­­șit de an pentru toate secțiile se vor desfășura astfel : ANUL I în zilele de 24 și 26 mai a.c. ANUL II în zilele de 31 mai și 2 iunie a.c. ANUL III în­ zilele de 7 și 9 iunie a.c. Examenele vor avea loc în localul Institutului pedagogic de 3 ani începînd cu ora 16. In vederea pregătirii pentru susținerea examenelor, stu­denții pot studia­ lucrările aflate în biblioteca Cabinetului județean de partid, la sala de lectură deschisă zilnic între orele 8—14 iar în zilele de luni, miercuri și vineri și după amiază între orele 17 și 21. In cadrul aceluiași program de după-amiază se acordă studenților și consultații. COMPLEXUL COMERCIAL „OLIMPIC“ UNIM RIM ZINTIN­H. DE MUIE ȚINUTĂ La sfîrșit de săptă­­mînă, și nu numai a­­tunci, gălățenii și gălă­­țencele — este impor­tantă această distincție și o să aflați de ce — își fac o plăcere din a­­ceea de a veni cu fami­liile sau cu prietenii la complexul de alimenta­ție publică O dată luată „Olimpic", hotărîrea de a petrece aici cîteva ore, ei au surpriza plă­cută de a descoperi nu num­ai o unitate moder­nă, nu numai un loc re­comandat printr-o alea­să ținută intimă, dar a se vedea într-o mare încurcătură o încurcătu­ră pricinuită de sume­deniile de tentații din­tre care e greu să alegi fără să nu consideri că poate orientarea n-a fost cea mai inspirată. Res­taurantul de la parter te ispitește, separeuri­le de la etaj te che­mă, cele trei saloane te in­­­vită. Și fiecare are no­ta sa distinctă dată de decorația interioară, de specificul său. Comple­xul „Olimpic" poate fi socotit din acest punct de vedere preferințelor: complexul Nimeni n-ar putea spune că nu ar găsi­ nici un loc care să-l satisfacă. Femeile chiar se pot întîlni la cofetărie sau la bistroul deschis nu­mai , pentru ele. Gră­biții pot zăbovi, preț de cîteva minute, la barul de zi de la parter unde o gustare și o bere rece îi așteaptă întotdeauna. Dar să pătrundem în complex, care prin in­spirația și fantezia ar­hitectului Liviu Durba­că reconstituie în datele CORNELIU MIHAILESCU (Continuare in pag. a­ll­a)

Next