Viața Sindicală, noiembrie 1947 (Anul 4, nr. 53-77)
1947-11-01 / nr. 53
In III-a Uniunea Sovietică tara ^cfaHsmiiM și i păcii o mm mmm S/?TâiANII PRIETENIEI mmm - sovietice Redacția: Provincia Tel. Adm. ,, Central al c.Gxal.din Romania. și ADMINISTRAȚIA Bd. Elisabeta 20 TELEFOANE 6.34.65 3.71.59 3.79.85 Taxa plătită In numerar conform aprobării Dir. G-rade P. T. T. Nr 58/129 1945 i mult fier mai multă pâine de ALEXANDRU SENCOVICI Secretar General C. G. M. Mult fier — mai a pâine! Oare ce legătură să fie între fier și pâine? Cum se poate ca o țară — bine înțeles țară democrată — dacă produce fier mai mult, produce în acelaș timp pâine mai multă, condiții mai bune de tatu pentru mase? Se poate foarte bine! Vom explica pe scurt de ce: produsele indus ale ale unei țări sunt în strânsă legătură cu situația uneltelor agricole ale țării respective. N’avem tractoare? Sunt defecte, plugurile, grapele, hârlețele, liopețile ? Nu funcționează cum trebue mașinile de treerat, automobilele și căruțele? Cu siguranță că vom avea pâine mai puțină. La fel și lapte sau carne. Nivelul nostru de trai va fi mult mai scăzut. Ca să funcționeze tractoarele, să fie reparate uneltele agricole, puse la punct mașinile de cerat, autocamioanele și căruțele, avea nevoie de fier, tracău, oțel ori fier laiinat. Știind E'La clar că mai mult fier înseamnă și pâine mai multă, să cercetăm din acest punct de vedere situația țării noastre. Știm cu toții că țara noastră — împotriva voinței poporului — a fost victima unui război zmicitor. Războaiele distrug industria țăril T beligerante, iar bombardamentele fac rav> ii în centrele industriale. Uriașe canlit? ’ ra fier se mai distrug în timpul război’ ri și pe altă cale. Făr- 'o încărcătură de tun,, bombă sau ștr.yael întrebuințat, înseamnă o marie pierdere de fier pentru agricultură, pregătirile de război înghit și ele o mare cantitate de fier. Să aducem aminte ce cantități de fier s’au întrebuințat la așa zisele „fortificații Carlisle’’. Ne vom putea da seama astfel de «normele, cantități de fier distruse în timpul acestui război pustiitor. Armatele sovietice eliberatoare au zdrobit fasciștii și au curmat războiul. Dar în acest război ,industria noastră a fost compromisă, mare parte din fabrici distruse, căile de comunicații bombardate, vagoanele și locomotivele nimicite. Fabricile de cherestea au fost în mare parte incendiate, podurile de fier și beton armat aruncate în aer. Toate acestea trebuiau refăcute. Distrugerile provocate de războia însă nu se pot reface așa de ușor. Pentru aceasta e nevoe de tip, voință nezdruncinată și o muncă susținută și determinată de înaltul scop, urmărit. Partidul Comunist Român, care este preocupat numai de interesele țării și ale poporului, văzând greaua situație economică a țării a făcut propuneri concrete pentru îmbunătățirea situației economice și financiare a țării. Aceste propuneri conțin între altele următoarele: ».Producția noastră industrială și desvoltarea generală a economiei noastre naționale, depinde în mare măsură de nivelul industriei de cărbuni și metalurgie. Deci se impune ca sarcină principală, să ridicăm pâlniă la sfârșitul anului producția de petrol lunar la 425.000 tone, producția de cărbuni la 200.000 tone, producția de fier la 150.000 tar.; producția gazului metan la 100 milioane metri cubi, producția fierului turnat la 12.000 tone, produsele de oțel la 25.000 tuncle, iar produsele laminate la 20.000 tone Aceste propuneri importante au fost însușite de parlamentul democrat al țării noastre, începându-se astfel marea bătălie pentru traducerea în fapt a acestor propuneri. In ziua de 18 Iulie a. c., a apărut o decizie ministerială, care stabilește cantitatea de fier pe care trebue s-o preducă industria noastră grea până la sfârșitul anului. Această decizie obligă uzinele noastre să producă următoarele cantități: TUCIU (FIER TURNAT) Uzinele Roșia în lune 5000 tone; în decembrie 10.000 tone; Uzinele Hunedoara în Iunie 3300 tone; în Decembrie 3.400 tone; % Uzinele Tilan-Nadrag-Calan in Iunie 1500 Continuare în pag. VI a col. 1-2-3 ToV. MARIN FLOREA IONESCU, DIRECTOR GENERAL AL ASIGURĂRILOR SOCIALE Pentru ocuparea postului de dreptor general al Asigurărilor Sociale, rămas vacant in urma demisiei tv. Mihail Fârșirotir Comitatul Executiv C. G. M. a propus să fie numitov. MARIN FLOREA IONESCU. Vice-Președinte al Confederației Gessralt a Muncii din România Tov. Notar Rădăceanu, Ministrul Muncii și Asistenței Sociale a consimțit la aaceastă propunere făcută de CG.M. Instalarea tov. Marin Florea Ionescu se va face imediat după Congresul Confederației Generale a Muncii ASPECTE DE PE CHEIUL RÂULUI MOSCOVA uiehi <1 capta la stânga, ea a Consiliului Miniștrilor. Hotelul* Moscova, Turnul și Clădirea Kremlinului» (In dreapta) Clădirea locuințelor Consiliului de Miniștri. începerea lucrărilor pregătitoare pentru realizarea 91 Comunicatul Frontului Unic Muncitoresc Comitetul Central al Frontului Unic Muncitoresc a dat astăzi următorul comunicat: Comitetul Central al Ficăitului Unic Muncitoresc, intrunid în ședința din 29 Octombrie a. c., luând în discuțiune problemele în legătură cu aplicarea hotărîrei Bocului Politic al Partidului Comunist Român și cel al Partidului Social Democrat din România, din 27 Septembrie a. o., a început lucrările pregătitoare realizării PARTIDULUI UNIC MUNCITORESC. Inn acest scop au fost constituite două comisiuni, însărcinate cu elaborarea PLATFORMEI și STATUTULUI, precum și cu stabilirea planului organizatoric pentru operațiunile unificării celor două pa.tide, social-democrat și comunist. Proectele elaborate de aceste Comisiuni, vor fi supuse, în timpul cel mai scurt, discuțiunilor și aprobării organeloir conducătoare ale Partidului Comunist Român și Partidului Social Democrat din România, în ședință comună. Comitetul Central al Frontului Unic Muncitoresc îndeamnă organizațiunile și pot fi membrii celor doua partide la o cât mai strânsă colaborare Ia toate sectoarele de activitate. TEROGMCEIUL ACUZAȚILOR în procesul conducătorilor fostului P. N. L. Ziua I l-a Ziua doua poate fi caracterizată drept ziua vedetelor. Se perindă în fața Curții actorii principali ai complotului. Primul interogat e un ,,stabil al diplomației, sau mai bine spus al fostei diplomații E dórba de V. RADULESCU-POGONEANU Acuzatul intră în boxă sprijinit de un baston din cauza unei infirmități — o paralizia din naștere. Rădulescu Pogoneanu este un ambițios. Și fiind exclus din cadrele Ministerului de Externe încă de la sfârșitul anului 1945, el caută să-și facă o situație politică și reușește într’o oarecare măsură. Ajunge omul de încredere a lui Niculescu Buzești și după fuga acestuia din țară, al lui Iwichi Manu direct. Uzând și abuzând de calitatea lui de fost director de cabinet la Mhister și de diferitele la prietenii, izbutește să-și procure din arhivele Ministerului de Externe o sumedenie de acte, documente și telegrame secrete, pe care le transmite din ordinul lui Maniu și prin intermediul spionilor americani, grupului de conspiratori din străinătate. Cei cari l-au secondat în această abjectă misiune sunt ASPECTE Rolul Lăzărescu, Oprișan și Camil Demetrescu, vestitul errisar diplomatic al lui Maniu, găsit ascuns la Institutul Francez de Studii Bizantine. Ca o adevărată excelență cenușie a lui Maniu, Pogoneanu conduce și dirijează toate grupurile conspirative, ține contactul cu următorii din străinătate, iar aici în țară, alcătuește diferite comitete și grupuri, al căror scop este provocarea unei lovituri de stat și răsturnarea regimului democratic de acum Tot el făcea și legătura între Melbourne, Hamilton, Porter și Hulu cu conducerea superioară a fostului P. N. Ț. și în special cu Iuliu Maniu. După depoziția lui Pogoneanu ,urmează la bază RADU NICULESCU BUZEȘTI, care se laudă tot timpul. Este un bun inginer ,un perfect diplomat, un admirabil cunoscător al tratatelor. Mă rog! o întreagă ghirlandă de superlative. Fratele fostului ministru de externe și fruntaș manist, își mângâie satisfăcut chelia. Deși după nume poate fi confundat cu cel al Buzeștilor din istorie, în realitate numele lui își poate trage obârșia din piața cu același nume, unde poate vreun bunicul său făcea anumită negustorie . Deși a fost în relații strânse cu americanii, nu le-a predat decât o scrisoare pentru Crețeanu și., buletinele de presă cRa dor“. Numai atât ? E introdus acuzatul ION MOCSONY STYRCEA [UNK] Tip de domnișor spicuit, cu hainele bine croite și pantalonii călcați pe dungă, el păstrează gesturi pline de feminitate și caută să câștige sala prin atitudini de perfect Don Juan. De la origina lui de baron și din funcția ce o îndeplinea pe lân- Continuare în pag. 4-a* Silii Nilli cu țările vecine și prietene Cu prilejul vizitelor pe care delegațiile guvernului dr. Petru Groza le-au făcut în capitalele țărilor vecine, sau așezat jaloanele unei strânse colaborări ■i economice. Pentru perfectarea acordurilor comerciale, inițiate de delegațiile noastre ministeriale, vor sosi în țară la o dată apropiată reprezentanții economici ai Cehoslovaciei, Bulgariei, Iugoslaviei, Ungariei și Poloniei. Prima delegație a cărei sosire a și fost anunțată este cea cehoslovacă. Vizita delegației a fost programata cu începere de Marți 4 Noembrie, dată la care vor reluate tratativele pentru încheerea acordului comercial romănocehoslovac. Este posibil ca, în cadrul negocierilor finale, să se producă și vizita d-lui Lipka, ministrul cehoslovac al comerțului exterior. Concomitent cu tratativele eccrence româno-cehoslovace, reprezentanți ai comerțului nostru exterior vor lua contact cu delegația poloneză a cărei sosire a fost anunțată tot pentru scări amâna viitoare. Vizita celorlalte delegații o vom anunța la timp. Tratativele ciinințate și MNJURTMT CORÎ7EA Continuare unag. H-a col. 7-S N M HUI K H E HH1 JÉ vor putea urma cursurile universitare 300 ° din locuri atribuite fiilor poporului Condițiunile pentru obținerea bursei . Declarațiile președintelui U.N.S.R.-ului Lupeni» Grivița, Tiișoara» iată preocupările guvernelor reacționare manisto-brătieniste, care s’au perindat la cârma țării dealungul a zeci de ani. In dorința lor de a ține poporul în bezna analfabetismului și a ignoranței, acești trădători de neam puneau toate piedicile posibile fiilor poporului de a pătrunde în universitățile pe care le considerau ca un bun al lor. * Dar astăzi întunericul, propovăduit de atâta amar de vreme, este alungat de forțele luminoase ale democrației puse în slujba poporului. Un congres și o rezoluție populară Zorile inoui ivite, după Martie, au creat și pentru o studenți de condiuun, prielnice desăvârșirii pregătirii non- teoretice. In vara acestui an Clujul a adăpostit Congresul de constituire a U. N. S. R-ului (Uniunea Națională a Studenților din România). La acest congres au fost reprezentate toate centrele universitare din țară: București, Iași, Timișoara, Brașov, Tg. Mureș, care și-au trimis pe cei mai buni studenți. La acest congres s’a hotărit în unanimitate democratizarea învățământului superior, și că aceasta nu este o frază goală, de tip „istoric” ne-o dovedește faptul ,că la mai puțin de patru luni, ea a și fost pusă to aplipare. O primă consecință a acestei decizii este: admiterea fiilor de muncitori și țărani săraci în proporție de 30 °/» în școlile superioare tehnice (arhitectură, politecnică, textilă, medicină) și 20 °/» în facultățile teoretice (litere, drept, academie comercială). Astfel s’a satisfăcut un deziderat al clasei muncitoare, care are și ea atâta sete de cultură și știință. Condițiuni pentru obținerea burselor Toți fii de muncitori și țărani săraci, care doresc să urmeze cursurile școalelor mai sus menționate, trebue să facă dovada stării lor materiale în felul următor: Fiii de muncitori vor aduce organelor U.N.S.R.-ului dovada stării materiale a părinților, prezentând o copie de pe statul de plată, precum și adeverință din partea întreprinderii. Fii de țărani vor aduce un certificat eliberat de primăria comunei prin care să se dovedească că părinții nu sunt posesorii a mai mult de 5 ha. La ambele categorii se discută situația fiecăruia de la caz la caz, spre a nu fi înlăturați de la prevederile decziei acei care cu adevărat trebue să beneficieze de acest drept. La U. N. S. R. In Calea Plevnei, la U.NS R. e o agitație specifică elanului și vioiciunii studențești. D. Gafița, președintele U. N. S. R.-ului, ne acordă câteva clipe în care ne deslușește mecanismul deciziei. D-sa ne vorbește despre greutățile inerente unei asemenea acțiuni, care ar fi de petrecut, fără sprijinul guvernului. „Toți acei care îndeplinesc condițiunile cerute vor beneficia în tot timpul perioadei un examen de asistența U.N.S.R— ulu , constând în hrană și adăpost. ” Se dă astfel posibilitatea tuturor tinerilor doritori de cultură să poată veni, fări cheltuieli prea mari în centrele universitare. In urma examenului de aă* Continuare în pag. H a col. 8 © IN CADRUL SAPTAMANEI PRIETENIEI ROMANOSOVIETICE Si CONGRESULUI C. G. M. Partizan va juca trei matchuri în Capitală Reprezentativa sindicală a Budapestei sosește mâine Conducătorii echipei de football Partizan, tov. maior Starț Broz și Artur Tacaci au fost primiți aseară la C. G. M. de către tov. deputat Em. Angheliu membru în C E. al C. G. M. și tov. Costinaș din Comisia Sportivă C. G. M. Printre altele tov. maiorefarț Broz a declarat: Hotărîrea sportivilor iugoslavi este de a păstra legăturile amicale cu toate țările vecine, în special cu acele din balcani. Desigur că pe primul plan este U R. S. S. ’ In Iugoslavia sportul este în mâinile poporului și este pentru popor Desigur că așa am dori să fie în toate țările prietene. Deși am fost invitați pe ziua de 7 Noembrie în am preferat România, Bulgaria, unde n’am mai fost. Am venit aici în rândurile sportivilor și prieteniilor români, pentru a ne cunoaște mai îndeaproape, dar.cu dorința de a câștigă trofeul. Deoarece pe ziua de 16 Noembrie încep jocurile pentru cel mai prețios trofeu sportiv al nostru „Cupa Mareșal Tito” vom juca aici numai trei matchuri — să nu obșssim echipa — rămânând ca în vis* Continuare în pag. 11-a col. 3-4 f *7--- COORDONAREA ACTIVITĂȚII pentru aprovizionarea Capitalei înlăturarea speculanților cari au spoliat pe producătorii de carton întrucât toate angajamentele luate de întreprinzători s’au soldat cu rezultate dezastruoase pentru aprovizionarea Capitalei, s’a av zat la realzarea unei munci coordonate menită să asigure o bună aprovizionare a populației. Pentru atingerea scopului propus, la Ministerul Industriei și Comerțului s-au pus bazele unui comitet coordonator compus din delegații ministerelor Industriei și Comerțului, Agriculturii și Domeniilor Interne, precum și a instituțiilor CFR și INCOOP. Prima sarcină a comisiei de coordonare este asgurarea Capitalei și a tuturor centrelor industriale cu cantități suficiente de cartofi.In ceeace privește Capitala, până cel mai târziu 20 Noembrie a. c. populațiunea ,ei trebue să intre în posesia a 3.000 vagoane cartofi. In asigurarea reușitei campaniei de aprovizionare, INCOOP- ul deține un rol foarte important. INCOOP-ul a primit îndețe excedentare anunțate la timp INCOOP-ul a primit însărcinarea să colecteze și din celelalte județe excedentare. S’a hotărit, ca în regiunile excedentare în cartofi și deficitare în porumb, producătorii de cartofi să primească mărfii lor porumb, în schimbul evitându-se astfel specula la care sau dedat unii comercianți. In regiunile deficitare în porumb, îndrăzneala speculanților a mers atât de departe, încât au stabilit un sac de porumb în schimbul unui vagon de cartofi: începând de săptămâna viitoare, urmează să sosească zilnic în capitală 100—200 vagoane, astfel că e lucru cert că vom avea cantități suficiente și nu va fi nevoe să se distribue pe cartelă. . INCOOP-ul va prelua toate autorizațiile, eliberate anterior, pentru a se evita astfel, defecțiuni din cauza paralelismului de colectări-CFR-ul a luat măsuri serioase, pentru normala circulație a vagoanelor și livrarea promptă a cantităților de cartofi programate-Sunt toate condițiile întrunite pentru ca populația să aibă siguranța unei bune aprovizionări» ■ mai ales după ce resortul aprovizionării din Primăria Capitalei a fost preluat, ajutor de primar de către -ul general, tov. C. Doncea, al cărui spirit, gospodăresc "nu va întârzia să dea roadele așteptate. încă în luna Iulie 1942. In timpul războiului, , economitul american Downey, a publicat înV o revistă un raport întitulat:„America in lumea de după război”, în care se putea citi următoarele: „Imperiul britanic face parte din sistemul de apărare cu acelaș nostru titlu ca și Panama, Cuba, Hawai, Alaska, insulele Aleutine, insulele Atlantcului și bazele dobândite de curând in Atlantic. Din moment ce participăm la apărarea Imperiului Britan c, trebue să ne bucurăm de drepturi egale la punerea în valoare a resurselor sale“. Downsy a încheiat astfel raportul său: ».Anglia are nevoie de un partenerai mare, care să o ajute în conducerea lumii. America este țara care va îndeplini acest rol în anii viitori“ . Legea «Livorări inegale capitalismului în diferite țări» a legea formulată de Lenin care constată că procesul de desvoltere capialistă a diferitor țări nu se împlinește în mod egal, ceea ce schimbă raporturile de forță între diferitele state capitaliste. Intețiște concurența dintre ele pentru stăpânirea pețelor de desfacere și a isvoarelor de materii prime primi, încă o confrtuare în caraiul de mai sus, încă din 1942, economistul americin a mărturisit in mod cinic tendința de dominație americană asupra unei puteri ca Marea Britanie, rămasă In uri»« mă în raport cu desvaltarea economică luată de Statele lunii« Aceasta nu se produce însă fărăă frământări» fără contrazîcer( în lagărul cap iai’si. In raportul său la consfătuirea informativă a celor nouă paride comuniste, care s’a ținut la Varșovia. A JDANOV a spus următoarele: „Deși după terminarea războiului Anglia a reușit să-și recapete colonele, ea a întâmpinat în colonii influența sporită a imperialismului american, care-și* desfășurase în timpul războiului activitatea în toate » regiunile, conderate până la război, drept sfera de influență monopolistă a capialului englez *Or.ntul Arab( Sud-Estul Asiei). Influența Americei s*a întărit în dominioanele Imperiului Britanic și în America de Sud, unde rolul din trecut al Angliei trece într'o măsură însemnată și tot mai mare asupra U.SA.‘‘ Pentru a da un singur eram» pu ««te suficient să atârn că într’un dominion britanic cum este Canada, mvisiire de cap tar britanic au ces ii numai cu 1$ la siria până în anul 1945 (1.164 milioane dolari) față de 1900 (1050) pr. câni cele ale Statelor Shii’e de 26 ORI (4.500 m.l. dolari față de 1679 in anul 1900). D’n 1945 până asti, situația s’a înrăutățit și mai mult pentru Angia. Iar ceea ce se petrece cu Canada, se petrecert toate coloniile și dominicanele Marei Brtanie. Armonia dintre Statele Unite și Marea Britanii începe să devină tot mai mult armonia dintre cal și călăreț. In mare măsură criza din Angia se explică tocmai prin acesta încălecare de către Statele Unite a pnilor de desvoltare a Angliei. Lagărul imperialismului este Neculae Tijă Continuare în pag. H-a col. 6-7-Ș fii M Mail v «veste fără cuvinte