Viața Studențească, ianuarie-martie 1971 (Anul 16, nr. 1-13)
1971-01-06 / nr. 1
Omagiu partidului Programul de activități al Consiliului U.R.S. de la Institutul politehnic din Brașov prevede o seamă de acțiuni și manifestări politico-educative dedicate aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român. Conform acestui program, organele de asociație ale facultăților au inițiat o serie de întilniri ale studenților cu vechi militanți ai partidului, din localitate și din țară. De asemenea, se află în curs de desfășurare un ciclu de expuneri privind tradițiile de luptă ale clasei noastre muncitoare, precum și realizările dobîndite de poporul român sub conducerea înțeleaptă a partidului. Pe linia acelorași manifestări se înscrie și vizitarea de către toate grupele de studenți a secției de istoria mișcării muncitorești din cadrul muzeului județean. Viziuni in... proiecte Studenții anului I al. Facultății de arhitectură din au deschis în aceste zile Iași in sala „Pașilor pierduți“ o expoziție de proiecte originale. Sunt prezentate de către fiecare exponent cite trei piese distincte, atît ca temă cit și ca realizare: o schiță reprezentînd un colț al Iașului, care prin finețea execuției îți captează interesul (Casa Dosoftei, Turnul Spiridoniei, Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa lui Sadoveanu etc.), o schiță de mobilier (cameră de zi, cameră de copii și dormitor) și studiul unei forme la alegere, realizat in creion sau cărbune. Expoziția relevă ambiția tinerilor arhitecți ca proiectele lor de astăzi să prindă mîine. Cîțiva dintre cei viață mai promițători: Mihai Mancaș, Constantin Rabiniuc, Liviu Davidescu, Luchian Sergiu, Cristina Daneliuc. Premieră la Tirgu-Mureș Recent, în cadrul studioului Institutului de teatru „Szentgyorgyi István“ din Tg. Mureș a avut loc premiera piesei „Strigoii“ de H. Ibsen, în regia lui Gergely Géza. Ea se înscrie pe linia unor constante preocupări ale studențiloractori, de a da viață pe scenă unor lucrări din repertoriul dramaturgiei originale și universale, dezvoltîndu-și astfel aptitudinile artistice. O impresie bună au produs asupra Spectatorilor interpreții Kovács Éva, Welmann György, Vertess László, Szugojiczky István Attila și Znorovsky Ildikó, în rolurile dificile ale personajelor piesei ibseniene. Bilanț artistic Din bogatul bilanț al activității Casei de cultură studenților „Gheorghe Gheoraghiu-Dej“ din Cluj, menționăm recenta suită de manifestări cultural-artistice, care s-a înscris ca o adevărată Sinteză a celor mai reușite spectacole prezentate în anul 1970. Cîteva seri la lună, prin fața unui numeros public S-au perindat artiștii-studenți care și-au etalat roadele muncii desfășurate în cadrul Casei de cultură: piese de teatru, spectacole de muzică ușoară, de jocuri și cîntece populare, recitări etc. Acțiunea s-a înscris ca o reușită în cadrul manifestărilor cultural-artistice ale studențimii clujene. Evenimentele de un deosebit răsunet care se vor petrece în curînd în viata tinerei noastre generații, a organizației sale unice revoluționare, cu ți a asociațiilor studențești își fac simțită apropierea și printr-o tot mai accentuată efervescență în activitatea politico-educativă a tineretului universitar. Spre a veni în întimpinarea acestor preocupări tot mai susținute, redacția invită la o discuție care să abordeze și să dezbată problematica vastă cu care se confruntă asociațiile studențești, în aspirația lor de a desprinde cele mai valoroase învățăminte principiale și practice pentru munca de viitor, de a generaliza experiența bună validată de viață . VIRTA STIMENȚEASCI (Urmare din pagina 1) Mi-i drag la acești doi confrați amintiți mai înainte virtutea rară pe care o au , unul de a nu literaturiza, celălalt de a nu picta pictură, cum singur afirmă cu sarcasm. Fie că încearcă să ne deslușească cele viitoare cu cele trecute, fie că ne fac, prin generozitatea mesajului artei lor, să trăim in viitor, cei doi tineri creatori ne oferă una din cele mai vii mărturii ale nesecatei forțe de creație pe care ți-o dă credința în spiritualitatea originară și originală a poporului tău. Dacă Ion Gheorghe, de pildă, prin ultimele sale cărți ne apare în postura demnă de invidiat de restaurator al unei arhitectonici fără seamăn a spiritului românesc, așa cum s-a clădit el încă în protoistoria acestor pămînturi. Sabin Bălașa, îndeosebi prin recentul proiect de decorare a noii clădiri a Teatrului Național, proiectează în contemporaneitate, într-o lumină curată ca ramură, universul unei mitologii din care toți marii noștri creatori au luat focul viu al artei lor nemuritoare. Fără îndoială, aceste invocări în sprijinul demonstrației de la început, că însăși realitatea noastră este în permanență vizionară, raportată la ideal, nu constituie decît pretextul pledoariei noastre pentru necesitatea ca tinerețea îndeosebi, prin aceasta înțelegînd în primul rînd spiritul faustic și demiurgic, să fie vîrsta aspirației către marile creații, indiferent de domenii în care muncești — slujitor al artei sau lucrător al pămîntului după tehnologiile moderne. Iată dlar un „preambul" pentru o posibilă meditație : necesitatea viziunii ! RECEPTIVITATE ȘI INIȚIATIVĂ Că anul trecut activitat comisiei culturale din cadr Consiliului U.R.S. al Universtații „Al. I. Cuza“ a fost nestisfăcătoare aflasem și afi DIN PERSPECTIVA CONGRESULUI AL IX LEA AL K.T.C. ȘI A CONFERINȚEI A VIII-A A I.A.S.R. NECESITATEA DIALOGULUI Consultarea cu colegii ține de natura specifică a activității desfășurate de asociația studențească. In acest domeniu trebuie să deosebim însă consultarea permanentă, care se identifică cu situarea în problematica anului și grupei, de consultarea imediată, cu atribut de cvasioficialitate, realizată în preajma unei adunări ce dezbate anumite probleme. Consultarea permanentă poate lua forma discuțiilor mult mai sincere și mai pasionante, pentru că se desfășoară oarecum într-un cadru mai larg și mai degajat, fără a se supune unor norme riguroase. Singura dorință e aceea a împărtășirii punctului de vedere, dorință care este de altfel implicată în orice dialog al părerilor. Pe de altă parte, consultarea imediată realizată de pe poziția de „membru al unui organ de conducere“ poate uneori fi de circumstanță și tocmai de aceea sinceritatea își face mai greu loc. Un student activist este mai întîi de toate membru al unei grupe și abia apoi un conducător și din această perspectivă susținător al problemelor celor ce l-au ales. Se impune deci concluzia că orice problemă care privește activitatea din asociațiile studențești se rezolvă nu printr-o decizie ce ignoră opinia creată printre studenți, ci numai prin cunoașterea ei aprofundată, obiectivă, realizată chiar prin mijloace științifice de investigație psihosocială. Consultarea poate merge în două direcții: spre membrii organelor de conducere, aspect caracterizat principial prin muncă și conducere colectivă, și spre membrii întregii organizații. Problemele ce trebuie să stea în atenție sunt cele ce interesează viața colectivului, problemele de interes general, dar în același timp și problemele de interes particular sau de moment ale unora sau altora dintre componenții acestui colectiv. Se dovedește astfel că este de primă importanță consultarea părerii colegilor în reușita unor acțiuni. Intr-un fel aceasta constituie protestarea, care prefigurează reușita sau insuccesul diverselor manifestări. De fapt, una din carențele serioase ale muncii de organizație constă în aceea că deși sintem beneficiarii unei experiențe bogate în acest domeniiu, lipsește încă o metodică a muncii activistului. Instructajele ce se fac la fiecare început de an merg pe aceeași linie de „trebuie... trebuie“, argumentîndu-se adesea superficial de ce „trebuie“ acționat într-o direcție ori alta, sau neindicîndu-se căile și mijloacele plauzibile de acțiune. Eficiența consultărilor constă în aceea că ele feresc activistul de tendința de a lua hotărîri, decizii ce contravin dorinței studenților, în al doilea rînd, consultarea dă posibilitatea cunoașterii exacte a atmosferei în colectivul respectiv, a problemelor noi ce apar, ea ducînd totodată la evitarea formalismului, a conformismului. O formă propice de realizare a dialogului necesar cu colectivul de studenți o reprezintă adunările generale. Se întîmplă uneori un fenomen oarecum curios cînd acțiuni propuse și aprobate în adunarea generală nu au avut o soartă fericită. Legătura nu e consecventă cu sine : se face o propunere, se participă la dezbateri, se aprobă, dar totul rămîne aici și nu se trece la realizarea concretă. Explicația constă în aceea că nu s-a realizat un sistem integrator al tuturor acțiunilor posibile din an, astfel ca fiecare să sprijine poziția luată. (Organul de asociație, mandatar al colectivului, trebuie să realizeze această integrare activizatoare, astfel incit fiecare student să se simtă angajat în ceva anume și nu în general). Trebuie stabilite precis responsabilitățile pentru fiecare și nu numai pentru unii; de asemenea, trebuie găsite modalități operative de control de către opinia studențească. Angajarea e prezentă oricum, dar ea poate fi activizată în grade și situații diferite. Uneori, colegul nostru nu se simte angrenat cu totul în viața organizației, nu se simte răspunzător pentru nimic din tot ceea ce animă anul de studiu. Soluția ? Fiecăruia să i se acorde încrederea de a răspunde de o problemă ce interesează pe toți colegii săi. Din păcate, prea adesea în raporturile angajați și neangajați în viața obștească universitară se instalează un climat de toleranță, de îngăduință greșit considerată colegială. Atitudinea diferită are cauze care țin nu numai de activitatea în facultate ; în orice caz, principiul „nu mă amestec“ sporește dificultățile de creare a unui colectiv unitar. Am putea conchide că studentului-activist i se cere să fie exponent al studenților și pentru studenți ; în caz contrar, el va fi un ignorator al autenticelor probleme ale colectivului pe care-l conduce. Exprimind lapidar această idee, putem spune că studentul-activist, cadrul de conducere al asociației trebuie să fie în mod clar de ad nostru, dar mai întreprinzător decît noi. Andrei POPESCU președinte al Consiliului asociației studențești de la Facultatea de drept, București seră cu siguranță și cei în cauză) încă de la conferința , alegeri pe universitate din diferitele critici ce au fost formulate. Și întrucît singura explicație dată a fost (ca mi pretutindeni în asemenea cazuri) aceea a... lipsei de condiții (! ?), din ancheta pe care am efectuat-o asupra stilui de lucru al actualei comisi prima constatare care s-a impus a fost aceea a netemeiniciei respectivei explicații. Dovada este faptul că în acelea condiții, potențate de receptivitatea față de o serie de valoroase inițiative, studenții d la universitate au posibilitatea în acest an să-și valorific aptitudinile artistice în cadrul celor patru echipe de teatru, al unui ansamblu folcloric format din taraf și dou grupe de dansuri, al unui ca și al formației de estradă. A consemnat faptul că majoritatea instructorilor și regizorilor acestor echipe și format artistice sunt studenți. Aceast ne face însă să ne exprimăm nedumerirea și regretul faț de absența din repertoriul formațiilor de teatru a unor piese inspirate din problematic tinerei generații, a vieții studențești. în ceea ce privește activitățile cultural-educative de rasă, preocupările ni s-au părut de asemenea, amplificate, cadrul clubului studențesc au întîlnit o grijă sporită pentr desfășurarea în condiții optime a seratelor organizate , anii de studiu, după o planificare ce s-a făcut la începutul anului, cuprinzînd o tematică atractivă din care reținem cîteva manifestări: „Din poezia de dragoste a lumii (anul IV Istorie-filosofie), „Intílnire cu criticul literar Aure Leon și poetul Fl. Mihai Petrescu" (anul III Filologie „Viața studențească din S.U.A. (lector V. Lascăr — anul II Chimie). Faptul că aici comisia de propagandă a lua inițiativa organizării unu „club al dezbaterilor politice“ cu studenți de facultățile de Drept, Studii economice și Istorie-filosofie, iar comisia sportivă organizează campionatul de șah a universității — indică un lăudabil spirit de receptivitate din partea organelor de asociație receptivitate care se cere lărgită în continuare, întrucît despre organizarea reuniunilor vom vorbi într-un alt material, ne rezumăm să consemnăm lipsa reală de spațiu adecvat (din care cauză se apelează mereu la cantine), la care se mai adaugă unele condamnabile neglijențe ale comisiei culturale, ca aceea de luna trecută cînd la Cantina nr. 2 s-au făcut toate pregătirile de rigoare, s-a ornat sala, s-au vîndut chiar și bilete, singurul lucru care mai lipsea fiind... orchestra ! Este clar că și în acest an neajunsurile și greutățile nu lipsesc din munca depusă de comisia culturală a Consiliului U.R.S. pe Universitate. Ceea ce este insă important este faptul că ele sunt departe de a mai fi predominante. Iar planul de activități cultural-educative, destul de bogat, va avea primă ocazie de etalare a rezultatelor în cadrul concursului pe Centrul universitar Iași din aprilie. L. VOITIN (subredacția — Iași), V_________________________________________|