Viața Studențească, ianuarie-martie 1973 (Anul 18, nr. 1-13)
1973-01-10 / nr. 1
Mandatul reprezentării studențești și exigențele exercitării lui Ani reunit într-o discuție simultană cîteva cadre didactice universitare și studenți, membri ai organelor colective de conducere de la Universitatea din Brașov, pentru a putea realiza o imagine mai exactă a ceea ce înseamnă exercitarea acestui important mandat al studenților și pentru a contura din două perspective această participare la elaborarea și adoptarea deciziilor privind procesul instructiv-educativ. Conf. dr. Eugen Chiș, prorector al Universității . Este de remarcat prezența reprezentanților studenților în organismele de conducere ale facultăților și în senat. Prin numeroasele informații și propuneri pe care le transmit din rîndul studenților și prin acțiunea de informare pe care o fac către studenți, în legătură cu hotărîrile luate, ei nu sînt o prezență formală, ei un factor activ, manifestîndu-și de drept și de fapt prezența în conducerea treburilor învățămîntului superior la Brașov. Și climatul creat este de așa natură încît activitatea lor nu numai că este încurajată, dar ea capătă și autoritatea necesară, gîndită însăși prin forma acestei reprezentări. Conf. dr. C. Simionescu, decanul Facultății de matematică : O metodă prin care aș putea să verific direct prezența unui student în consiliul profesoral este aceea prin care încerc să văd dacă propunerile făcute de el mi s-au întipărit în memorie, îmi aduc și acum aminte de propunerile pe care studentul Dan Crețu, reprezentant al studenților în consiliul profesoral, le-a făcut în legătură cu diferite aspecte ale activității profesionale ale studenților și care au fost însușite de către consiliul profesoral. Ioan Nemeș, student, anul V, membru in consiliul organizației P.C.R. din Universitatea Brașov . Activitatea studenților se bucură de cadrul optim pentru a purta cuvîntul asociațiilor studențești. Ar trebui totuși ca ei să se manifeste mai activ, să se informeze din timp despre ordinea de zi a dezbaterilor care urmează și să aducă contribuții mai susținute in hotărîrile care se iau. Dacă la acest punct al discuției Interlocutorii noștri sunt unanimi în a aprecia existența unui cadru efectiv pentru activizarea plenară a reprezentanților studenților în consiliile profesorale și senat, în privința problematicii pe care reprezentanții o aduc și a strădaniei lor de a transmite situația reală din colectivele studențești sînt exprimate cîteva rezerve și critici, unele dintre ele fiind validate și accentuate in cadrul dezbaterilor prilejuite de Conferința U.A.S. din Universitate. Ion Baicu, student, anul IV, Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini, reprezentant în senat . Va trebui ca atît eu cît și ceilalți colegi ai mei prezenți în senat sau în consiliile profesorale să ne intensificăm acțiunea de cunoaștere a problematicii care urmează să fie dezbătută. Trebuie să recunosc că atunci cînd solicit Informații și opinii de la colegii de facultate in legătură cu o problemă care ține de competența directă a asociațiilor și care urmează să fie dezbătută în senat, ei nu răspund acestei solicitări, încît reprezentantul în senat se mărginește uneori să transmită acolo concluziile reeșite doar din întîlnirile consiliului asociației sau alt colectiv mai restrâns. Acum, prin anunțarea anticipată a tematicii viitoarelor ședințe de senat, se lărgește posibilitatea intervenției documentate a reprezentanților asociațiilor studențești. Conf. dr. Eugen Chiș: Trebuie ca studenții din senat să fie foarte bine informați și problematica ridicată de ei să capete o mai mare substanțialitate, pentru că au fost și situații cînd propunerile lor au avut un simplu caracter revendicativ. Pentru îndeplinirea acestui deziderat este de menționat contribuția hotărîtoare pe care a avut-o consfătuirea care a reunit pe toți reprezentanții în senat și în consiliile profesorale, cu participarea unor activiști din partea U.R.S.R., comitetului municipal P.C.R. și conducerii Universității. Cu această ocazie, ei au fost informați despre preocupările actuale ale conducerii Universității și despre îndatoririle sporite care le revin în contextul eforturilor care se fac pentru o integrare model a învățămîntului în producție. Ei au fost rugați să informeze conducerea senatului și a consiliilor profesorale în mod permanent și activ, nu numai în cadrul ședințelor, ci ori de cite ori este nevoie. Filip Tiberiu, student, anul IV. Automobile și tractoare, reprezentant în senat . Noi am fost invitați întotdeauna în cadrul ședințelor avute să fim cît mai activi și să transmitem cu fermitate cuvîntul studenților. Va trebui ce eu și ceilalți colegi să ne corelăm informările și opiniile încît să prezentăm propuneri de un nedezmințit interes. Grigore Gogu din anul II, reprezentant in consiliul profesoral de la Facultatea de industria lemnului. Va trebui să înțeleg de la început că trebuie să fac cunoscute In senat problemele reale și de interes general ale studenților. Pornesc deci cu ideea că trebuie să fiu foarte informat și în același timp să am discernămîntul necesar în ridicarea acestor probleme. Sunt salutate, Intr-adevăr, asemenea cuvinte de lucidă angajare, cu condiția ca ele să nu fie dezmințite pe parcurs, cum s-a întîmplat în multe cazuri, ca urmare a unei apatii condamnabile. Așa cum a reieșit chiar din conferința asociației studențești din Universitate, persistă incă unele confuzii la unii activiști in ceea ce privește atribuțiile organizației studențești în cadrul bunului mers al vieții universitare. Unul din capitolele la care se impun anumite clarificări e și cel al reprezentării studențești. E vorba nu atît de înțelegerea semnificației acestui mandat, ci de exercitarea lui efectivă, de înfăptuirea unor prerogative cu care a fost investită studențimea ca urmare a unei reale democrații universitare. Florin MIRCEA POEZIA ȘI REPUBLICA. La Timișoara a apărut un „Cotet de poezie“ intitulat „Spațiul cântecului“, inițiativa editării acestui mănunchi de poeme aparține Cenaclului Hyperion de la Clubul studențesc al Universității, închinat aniversării Republicii, caietul cuprinde poeme semnate de studenții Ion Iovan, Petru M. Haș, Ion Căliman, Ștefan Apenescu, A.C. Rația, Constantin Stana, Adina Panu și Petru Meinhardt. Aproape toți acești autori sunt născuți în tineri anii Republicii. De aceea, mi se pare firesc ca principalul sentiment liric care domină culegerea de versuri să fie acela al dragostei de țară. Denumirea de ,,Spațiul cintecului“ marchează tocmai hotarele concrete din care acesta se naște : peisajul natal și peisajul studențesc. Caietul de poezie al studenților timișoreni este un tineresc omagiu adus Republicii. (M.N.R.." * Recentul concert al formației studențești „Antifonia", a Conservatorului ,,G. Dima", a fost apreciat pe drept cuvînt ca un important eveniment artistic. Tinera formație, despre care paginile revistei noastre mai scris, condusă de lect. a univ. Constantin Rîpă, își continuă munca de popularizare a muzicii contemporane. Programul concertului, ales cu deosebit discernămînt, a reușit să dea publicului o privire panoramică asupra limbajului muzical contemporan. In acest sens au fost representate lucrările compozitorilor noștri: Dan Voiculescu (Omagiu lui Blaga), Eduard Terenyi (Tristețea), Constantin Rîpă (,.A—Z“), Sigismund Toduță (Colo josu). Lucrările audiate (unele in primă audiție), au inmănunchiat ultimele tehnici de scriitură vocală, specifice muzicii contemporane universale — melodică expresivă, un cromatism extrem de rafinat, cîntatul vorbit, recitarea șoptită, efecte sonore de mare expresivitate. Ultima lucrare prezentată din repertoriul autohton a fost „Aforisme de Heraclit“ de S. Niculescu. In acest context au mai fost introduse cîteva lucrări care au părut de acum cu totul accesibile , lucrări ce au dat o viziune poate mai clară asupra căutărilor compozitorilor, au dat un plus de contur celorlalte piese prin contrastul lor: F. Poulenc (Par une nuit nouvelle), P. Hindemith (Frühling), Messiaen (Coral). (Rodica POPESCU) I lltim dialog cititorii comentează critică propun Primim din partea Facultății de Construcții civile și industriale următoarele rînduri i :,In ancheta publicată de revista dv. nr. 42 (469) din 6 decembrie 1972 sub titlul „Cum și cînd începe ziua in amfiteatre" au fost semnalate, între altele, numărul mare al studenților facultății noastre care au întârziat la prima oră în ziua de 29 noiembrie a.e., precum și întîrzierea cu care au început unele ore de seminar. Relatările redactorului dv. corespund întru totul realității. In ședințele catedrelor de Limbi moderne. Rezistența materialelor și Construcții civile, convocate special pentru discutarea deficiențelor constatate, semnalările critice publicate de „Viața studențească“ au fost analizate cu mult spirit de răspundere. Cu toate că, așa cum constatați și dv, întîrzierile la unele ore programate în ziua de 29 noiembrie nu sînt caracteristice pentru atmosfera de muncă și disciplină din facultate, articolul dv. ne-a fost de un real folos în munca pe care o depunem pentru întărirea spiritului de răspundere a studenților și cadrelor didactice față de propriile lor îndatoriri. Cu referire la unele aspecte ale predării limbilor străine în invățămîntul superior, ridicate de același articol, ținem să relevăm experiența valoroasă acumulată în facultatea noastră de colectivul de cadre didactice din catedra de Limbi moderne. Problemele acestor discipline vor forma obiectul unei acțiuni programate pentru semestrul II al acestui an universitar, în problema poziției și rolului studiului limbilor moderne în învățămîntul tehnic superior. Fiind convinși că „Viața studențească“ se poate alătura cu reale foloase eforturilor noastre, vă invităm să participați la această acțiune. Semnalînd Încă o dată sprijinul acordat prin articolul la care ne referim mai înainte și mulțumindu-vă anticipat pentru Înțelegerea pe care o vom găsi la dv. privind acțiunea de stimulare a studiului limbilor moderne, vă asigurăm de convingerea noastră privind rolul care revine presei, și in mod particular revistei „Viața studențească”, in sprijinirea tuturor acțiunilor școlii în scopul perfecționării continue a întregii sale activități*. (Prof. dr. ing. Dragoș GEORGESCU, decan al Facultății de construcții civile și industriale, București). * Citesc revista „Viața studențească” încă din timpul liceului, respectiv din anul 1970. Pentru prima dată, student fiind, simt nevoia să vă scriu și aceasta deoarece noua grafică a revistei și mai cu formulă seamă conținutul calitativ îmbunătățit m-au surprins în mod plăcut. Desigur, revista, așa cum se impune ea astăzi studenților, invită cititorul la exprimarea unor opinii, unor sugestii, și, de ce nu, chiar a unor nemulțumiri. Voi încerca în cele ce urmează să vă sintetizez gîndurile mele și ale colegilor mei asupra unor pagini din revistă, asupra unor rubrici. — „Estudiantina“ se pare că și-a găsit modalitatea optimă de exprimare. Lipsește însă de aici elementul cotidian sau dacă vreți evenimentul săptămânii. Cred că subiectul acestei rubrici ar trebui să-l constituie un fapt la ordinea zilei, dar nu privit în mod general, ci analizat la obiect. — Rubrica „Puls“ a devenit cu adevărat interesantă. „Aveți legătura cu...“, rubrica pe care studenții o salută cu bucurie, dar ar fi necesar ca rezolvarea unor anumite probleme ale studenților să fie urmărită pînă la capăt. Am reținut din sumarul lunilor precedente reportajele din pagina a treia, „Porțile de Fier“ și „Salopeta albastră și eroii cu același nume“. — La pagina ,,Postuniversitaria" aș dori să se insiste mai mult, așa cum s-a făcut în ancheta aceea cu profesorii de la Tulcea, asupra condițiilor nesatisfăcătoare în care sunt primiți absolvenții la locurile lor de muncă, îmi place foarte mult pagina „Destinele epocii“. „Șapte arte" nu este încă o rubrică cu adevărat studențească. Mai există și cărți publicate de studenți, tovarăși I Foarte bună, mai bună chiar decit în anii trecuți, pagina de anchete și reportaje studențești la zi. Același lucru în ceea ce privește pagina de externe- Foiletoanele *în primele articole pe care le citesc de fiecare dată. „Utile dulci“... nu găsesc în ea nici „utile“, nici „dulci“, ci mai degrabă surogate (nu-i găsesc corespondentul latin). Evident, pagina sportivă e citită cu atenție, mai ales „Cronica microbistului", dar ar trebui aici, cum se spune în limbajul dv., mai mult nerv. Vă rog să mă iertați pentru faptul că v-am scris despre mai multe lucruri fără a insista poate, așa cum ați fi dorit, asupra unei singure probleme, dar am dorit să vă comunic acum opiniile mele asupra întregii reviste (cine știe dacă am să vă mai scriu). (Mihai MUNTEANU. Facilitatea de tehnologia construcțiilor de mașini, Brașov). * Doresc să adresez pe această cale tuturor colaboratorilor revistei „Viața studențească“ calde felicitări cu ocazia Anului Nou. Aceleași bune urări le adresez tuturor colegilor noștri din centrele universitare din țară și de peste hotare. Revista noastră a căpătat în ultima vreme o largă căutare în rîndul tineretului studios, aceasta datorîndu-se în parte și schimbării formei grafice, dar și a conținutului revistei unde pot afirma că am găsit articole de o deosebită atractivitate, între care, ca studentă în medicină, aș aminti, „Acupunctura“. Aș face pe această cale și o propunere (de altfel ea a fost deja lansată intr-unul din numerele trecute), și anume aș dori ca măcar o însemnată parte dacă nu în totalitate sa apară cursuri universitare tipărite, care ne-ar ușura mult activitatea noastră, a studenților. Pentru că, după cum bine știm cu toții, după o vacanță meritată, vinevine sesiunea. (Marlena OPRIȘAN, I.M.F., București). ry'