Viața Studențească, ianuarie-martie 1973 (Anul 18, nr. 1-13)

1973-01-10 / nr. 1

Mandatul reprezentării studențești și exigențele exercitării lui Ani reunit într-o discuție simultană cî­­teva cadre didactice universitare și stu­denți, membri ai organelor colective de conducere de la Universitatea din Brașov, pentru a putea realiza o imagine mai exactă a ceea ce înseamnă exercitarea a­­cestui important mandat al studenților și pentru a contura din două perspective a­­ceastă participare la elaborarea și adop­tarea deciziilor privind procesul instruc­­tiv-educativ. Conf. dr. Eugen Chiș, prorector al Uni­versității . Este de remarcat prezența­­­ re­prezentanților studenților în organismele de conducere ale facultăților și în senat. Prin numeroasele informații și propuneri pe care le transmit din rîndul studenților și prin acțiunea de informare pe care o fac către studenți, în legătură cu hotărî­­rile luate, ei nu sînt o prezență formală, ei un factor activ, manifestîndu-și de drept și de fapt prezența în conducerea treburilor învățămîntului superior la Bra­șov. Și climatul creat este de așa natură încît activitatea lor nu numai că este încu­rajată, dar ea capătă și autoritatea nece­sară, gîndită însăși prin forma acestei re­prezentări. Conf. dr. C. Simionescu, decanul Facul­tății de matematică : O metodă prin care aș putea să verific direct prezența unui student în consiliul profesoral este aceea prin care încerc să văd dacă propunerile făcute de el mi s-au întipărit în memorie, îmi aduc și acum aminte de propunerile pe care studentul Dan Crețu, reprezen­tant al studenților în consiliul profesoral, le-a făcut în legătură cu diferite aspecte ale activității profesionale ale studenților și care au fost însușite de către consiliul profesoral. Ioan Nemeș, student, anul V, membru in consiliul organizației P.C.R. din Uni­versitatea Brașov . Activitatea studenților se bucură de cadrul optim pentru a purta cuvîntul asociațiilor studențești. Ar tre­bui totuși ca ei să se manifeste mai activ, să se informeze din timp despre ordinea de zi a dezbaterilor care urmează și să aducă contribuții mai susținute in hotă­­rîrile care se iau. Dacă la acest punct al discuției Inter­locutorii noștri sunt unanimi în a aprecia existența unui cadru efectiv pentru acti­vizarea plenară a reprezentanților studen­ților în consiliile profesorale și senat, în privința problematicii pe care reprezen­tanții o aduc și a strădaniei lor de a transmite situația reală din colectivele studențești sînt exprimate cîteva rezerve și critici, unele dintre ele fiind validate și accentuate in cadrul dezbaterilor prile­juite de Conferința U.A.S. din Universi­tate. Ion Baicu, student, anul IV, Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini, re­prezentant în senat . Va trebui ca atît eu cît și ceilalți colegi ai mei prezenți în senat sau în consiliile profesorale să ne intensificăm acțiunea de cunoaștere a pro­blematicii care urmează să fie dezbătută. Trebuie să recunosc că atunci cînd solicit Informații și opinii de la colegii de facul­tate in legătură cu o problemă care ține de competența directă a asociațiilor și care urmează să fie dezbătută în senat, ei nu răspund acestei solicitări, încît reprezen­tantul în senat se mărginește uneori să transmită acolo concluziile re­eșite doar din întîlnirile consiliului asociației sau alt colectiv mai restrâns. Acum, prin anunța­rea anticipată a tematicii viitoarelor șe­dințe de senat, se lărgește posibilitatea intervenției documentate a reprezentanți­lor asociațiilor studențești. Conf. dr. Eugen Chiș: Trebuie ca stu­denții din senat să fie foarte bine infor­mați și problematica ridicată de ei să capete o mai mare substanțialitate, pen­tru că au fost și situații cînd propunerile lor au avut un simplu caracter revendi­cativ. Pentru îndeplinirea acestui dezide­rat este de menționat contribuția hotărî­­toare pe care a avut-o consfătuirea care a reunit pe toți reprezentanții în senat și în consiliile profesorale, cu participarea unor activiști din partea U.R.S.R., comite­tului municipal P.C.R. și conducerii Uni­versității. Cu această ocazie, ei au fost informați despre preocupările actuale ale conducerii Universității și despre îndato­ririle sporite care le revin în contextul e­­forturilor care se fac pentru o integrare model a învățămîntului în producție. Ei au fost rugați să informeze conducerea senatului și a consiliilor profesorale în mod permanent și activ, nu numai în ca­­drul ședințelor, ci ori de cite ori este ne­voie. Filip Tiberiu, student, anul IV. Auto­mobile și tractoare, reprezentant în senat . Noi am fost invitați întotdeauna în cadrul ședințelor avute să fim cît mai activi și să transmitem cu fermitate cuvîntul stu­denților. Va trebui ce eu și ceilalți co­legi să ne corelăm informările și opiniile încît să prezentăm propuneri de un ne­dezmințit interes. Grigore Gogu din anul II, reprezentant in consiliul profesoral de la Facultatea de industria lemnului. Va trebui să înțeleg de la început că trebuie să fac cunoscute In senat problemele reale și de interes general ale studenților. Pornesc deci cu ideea că trebuie să fiu foarte informat și în același timp să am discernămîntul ne­cesar în ridicarea acestor probleme. Sunt salutate, Intr-adevăr, asemenea cuvinte de lucidă angajare, cu condiția ca ele să nu fie dezmințite pe parcurs, cum s-a întîmplat în multe cazuri, ca ur­mare a unei apatii condamnabile. Așa cum a reieșit chiar din conferința asocia­ției studențești din Universitate, persistă incă unele confuzii la unii activiști in ceea ce privește atribuțiile organizației stu­dențești în cadrul bunului mers al vieții universitare. Unul din capitolele la care se impun anumite clarificări e și cel al reprezentării studențești. E vorba nu atît de înțelegerea semnificației acestui man­dat, ci­ de exercitarea lui efectivă, de în­făptuirea unor prerogative cu care a fost investită studențimea ca urmare a unei reale democrații universitare. Florin MIRCEA POEZIA ȘI REPUBLICA. La Timișoara a apărut un „Cotet de poezie“ intitulat „Spațiul cântecului“, iniția­tiva editării acestui mă­nunchi de poeme aparține Cenaclului Hyperion de la Clubul studențesc al Uni­versității, închinat aniver­sării Republicii, caietul cu­prinde poeme semnate de studenții Ion Iovan, Petru M. Haș, Ion Căliman, Ște­fan Apenescu, A.C. Rația, Constantin Stana, Adina Panu și Petru Meinhardt. Aproape toți acești autori sunt născuți în tineri anii Republicii. De aceea, mi se pare firesc ca principalul sentiment liric care domină culegerea de versuri să fie acela al dragostei de țară. Denumirea de ,,Spațiul cin­­tecului“ marchează tocmai hotarele concrete din care acesta se naște : peisajul natal și peisajul studențesc. Caietul de poezie al stu­denților timișoreni este un tineresc omagiu adus Re­publicii. (M.N.R.." * Recentul concert al for­mației studențești „Antifo­nia", a Conservatorului ,,G. Dima", a fost apreciat pe drept cuvînt ca un impor­tant eveniment artistic. Ti­nera formație, despre care paginile revistei noastre mai scris, condu­să de lect. a univ. Constantin Rîpă, își continuă munca de popula­rizare a muzicii contempo­rane. Programul concertu­lui, ales cu deosebit dis­­cernămînt, a reușit să dea publicului o privire pano­ramică asupra limbajului muzical contemporan. In acest sens au fost repre­­sentate lucrările compozi­torilor noștri: Dan Voicu­­lescu (Omagiu lui Blaga), Eduard Terenyi (Tristețea), Constantin Rîpă (,.A—Z“), Sigismund Toduță (Colo josu). Lucrările audiate (unele in primă audiție), au inmănunchiat ultimele teh­nici de scriitură vocală, specifice muzicii contempo­rane universale — melo­dică expresivă, un croma­tism extrem de rafinat, cîn­­tatul vorbit, recitarea șop­tită, efecte sonore de mare expresivitate. Ultima lucra­re prezentată din reperto­riul autohton a fost „Aforis­me de Heraclit“ de S. Ni­­culescu. In acest context au mai fost introduse cîteva lu­crări care au părut de acum cu totul accesibile , lucrări ce au dat o viziune poate mai clară asupra că­utărilor compozitorilor, au dat un plus de contur ce­lorlalte piese prin contras­tul lor: F. Poulenc (Par une nuit nouvelle), P. Hindemith (Frühling), Me­ssiaen (Coral). (Rodica PO­PESC­U) I lltim dialog cititorii comentează critică propun Primim din partea Facultății de Construcții civile și industriale ur­mătoarele rînduri i :,In ancheta publicată de revista dv. nr. 42 (469) din 6 decembrie 1972 sub titlul „Cum și cînd începe ziua in amfiteatre" au fost semnalate, între altele, numărul mare al stu­denților facultății noastre care au întârziat la prima oră în ziua de 29 noiembrie a.e., precum și întîrzierea cu care au început unele ore de se­minar. Relatările redactorului dv. corespund întru totul realității. In ședințele catedrelor de Limbi moderne. Rezistența materialelor și Construcții civile, convocate special pentru discutarea deficiențelor con­statate, semnalările critice publicate de „Viața studențească“ au fost analizate cu mult spirit de răspun­dere. Cu toate că, așa cum consta­tați și dv­, întîrzierile la unele ore programate în ziua de 29 noiembrie nu sînt caracteristice pentru atmos­fera de muncă și disciplină din fa­cultate, articolul dv. ne-a fost de un real folos în munca pe care o depunem pentru întărirea spiritului de răspundere a studenților și ca­drelor didactice față de propriile lor îndatoriri. Cu referire la unele aspecte ale predării limbilor străine în invăță­­mîntul superior, ridicate de același articol, ținem să relevăm experiența valoroasă acumulată în facultatea noastră de colectivul de cadre di­dactice din catedra de Limbi mo­derne. Problemele acestor discipline vor forma obiectul unei acțiuni pro­gramate pentru semestrul II al aces­tui an universitar, în problema po­ziției și rolului studiului limbilor moderne în învățămîntul tehnic su­perior. Fiind convinși că „Viața studențească“ se poate alătura cu reale foloase eforturilor noastre, vă invităm să participați la această acțiune. Semnalînd Încă o dată sprijinul acordat prin articolul la care ne referim mai înainte și mulțumin­­du-vă anticipat pentru Înțelegerea pe care o vom găsi la dv. privind acțiunea de stimulare a studiului limbilor moderne, vă asigurăm de convingerea noastră privind rolul care revine presei, și in mod par­ticular revistei „Viața studențeas­că”, in sprijinirea tuturor acțiuni­lor școlii în scopul perfecționării continue a întregii sale activități*. (Prof. dr. ing. Dragoș GEORGESCU, decan al Facultății de construcții civile și industriale, București). * Citesc revista „Viața studențească” încă din timpul liceului, respectiv din anul 1970. Pentru prima dată, stu­dent fiind, simt nevoia să vă scriu și aceasta deoarece noua grafică a revistei și mai cu formulă seamă conținutul calitativ îmbunătățit m-au surprins în mod plăcut. Desi­gur, revista, așa cum se impune ea astăzi studenților, invită cititorul la exprimarea unor opinii, unor sugestii, și, de ce nu, chiar a unor nemulțu­miri. Voi încerca în cele ce urmea­ză să vă sintetizez gînd­urile mele și ale colegilor mei asupra unor pa­gini din revistă, asupra unor rubrici. — „Estudiantina“ se pare că și-a găsit modalitatea optimă de expri­mare. Lipsește însă de aici elemen­tul cotidian sau dacă vreți eveni­mentul săptămânii. Cred că subiec­tul acestei rubrici ar trebui să-l constituie un fapt la ordinea zilei, dar nu privit în mod general, ci a­­nalizat la obiect. — Rubrica „Puls“ a devenit cu a­­devărat interesantă. „Aveți legătu­ra cu...“, rubrica pe care studenții o salută cu bucurie, dar ar fi nece­sar ca rezolvarea unor anumite pro­bleme ale studenților să fie urmă­rită pînă la capăt. Am reținut din sumarul lunilor precedente reporta­jele din pagina a treia, „Porțile de Fier“ și „Salopeta albastră și eroii cu același nume“. — La pagina ,,Postuniversitaria" aș dori să se insiste mai mult, așa cum s-a făcut în ancheta aceea cu profesorii de la Tulcea, asupra con­dițiilor nesatisfăcătoare în care sunt primiți absolvenții la locurile lor de muncă, îmi place foarte mult pagina „Destinele epocii“. „Șapte arte" nu este încă o rubri­că cu adevărat studențească. Mai există și cărți publicate de studenți, tovarăși I Foarte bună, mai bună chiar de­cit în anii trecuți, pagina de anche­te și reportaje studențești la zi. A­­celași lucru în ceea ce privește pa­gina de externe- Foiletoanele *în­ primele articole pe care le citesc de fiecare dată. „Utile dulci“... nu găsesc în ea nici „utile“, nici „dulci“, ci mai degra­bă surogate (nu-i găsesc corespon­dentul latin). Evident, pagina sportivă e citită cu atenție, mai ales „Cronica micro­bistului", dar ar trebui aici, cum se spune în limbajul dv., mai mult nerv. Vă rog să mă iertați pentru fap­tul că v-am scris despre mai multe lucruri fără a insista poate, așa cum ați fi dorit, asupra unei singure pro­bleme, dar am dorit să vă comunic acum opiniile mele asupra întregii reviste (cine știe dacă am să vă mai scriu). (Mihai MUNTEANU. Facilita­tea de tehnologia construcțiilor de mașini, Brașov). * Doresc să adresez pe această cale tuturor colaboratorilor revistei „Via­ța studențească“ calde felicitări cu ocazia Anului Nou. Aceleași bune urări le adresez tu­turor colegilor noștri din centrele u­­niversitare din țară și de peste hotare. Revista noastră a căpătat în ulti­ma vreme o largă căutare în rîn­dul tineretului studios, aceasta da­­torîndu-se în parte și schimbării for­mei grafice, dar și a conținutului revistei unde pot afirma că am gă­sit articole de o deosebită atracti­­vitate, între care, ca studentă în medicină, aș aminti, „Acupunctura“. Aș face pe această cale și o propu­nere (de altfel ea a fost deja lansa­tă intr-unul din numerele trecute), și anume aș dori ca măcar o însem­nată parte dacă nu în totalitate sa apară cursuri universitare tipărite, care ne-ar ușura mult activitatea noastră, a studenților. Pentru că, după cum bine știm cu toții, după o vacanță meritată, vine­­vine sesiunea. (Marlena OPRIȘAN, I.M.F., București). ry'

Next