Viața Studențească, ianuarie-martie 1975 (Anul 20, nr. 1-12)
1975-01-08 / nr. 1
kSTÜDIANtlNA Gînd pentru anul care începe in frumoasele zile din liceu, asociam noțiunea de student cu un tînăr inteligent, care învață două luni (sau în cel mai rău caz două luni și jumătate) într-un an școlar și termină cu bine facultatea, după cinci sau șase ani. Această imagine tributară poate vîrstei și atmosferei din liceu, avea să se spulbere odată cu trecerea primelor săptămini din primul semestru din viața mea de student. Mi-am dat seama că fără un studiu permanent, săptămînal, este imposibil (cel puțin la Politehnică, dar nu numai acolo), să încununezi cu lauri activitatea unui semestru. Am fost fericit cind am văzut că procedeul ales de mine a dat rezultate bune. A urmat după prima sesiune de examene prima vacanță din viața de student. Nu a fost ceva deosebit ; o vacanță obișnuită, bineînțeles prea scurtă, necesară, folosită pentru recuperarea forțelor in vederea noului atac. Mi-a rămas însă întipărită în minte noaptea Anului Nou , primul revelion petrecut ca student, în mijlocul unor studenți, într-un oraș studețesc prin excelență. Atunci, în acele clipe cînd intram în noul an, aveam impresia că trec într-o nouă perioadă, intr-o nouă epocă din viața mea. Mă simțeam deplin liber, conștient de forța și de obligațiile mele : trebuie să devin un bun inginer, un bun cetățean. De ce un bun inginer ? In 1980, voi fi antrenat, alături de colegii mei, direct în producție, într-o operă de construcție, cum n-a mai cunoscut România. Nici acum, atunci cu atît mai mult, societatea nu are nevoie decit de ingineri cu înaltă calificare, cu o pregătire foarte bună. De ce un bun cetățean ? Pentru ca nu trebuie să uităm nici o clipă că trăim într-o societate socialistă, unde nu ți e indiferentă soarta celui de lingă tine, într-o societate care merge intr-un cvînt nemaiîntîlnit spre nism. A face un lucru fără comusă știi de ce-l faci, a construi ceva fără să știi pentru ce și cine construiești, este un lucru de neconceput. In zilele noastre, un inginer, un intelectual în general, care nu e înarmat cu concepția materialist-dialectică despre lume și viață, nu e un intelectual. Este un om care se lasă dus de „curent", fără să-l intereseze în ce direcție merge, Iată de ce, ridicarea continuă a nivelului politico-ideologic, aprofundarea dar și înțelegerea documentelor de partid este condiția sine qua non a formării omului nou, a omului societății comuniste. Nu e un proiect de program ce am înșirat mai sus, nu e un plan de conduită nici morală, nici profesională , sînt doar niște gînduri din prima vacanță student, o noapte situată la de răscruce de drumuri, niște gînduri care însă trebuie și vor deveni realitate. Andrei RUSU student, Cluj-Napoca IN ACEST NUMĂR: Codul principiilor și normelor muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste (pag. 3), iar în pagina 2, sub titlul: Codul comportării noastre, dezbaterea noastră pe marginea principalelor comandamente ale importantului document; Scrisorile vacanței (pag. 6-7) ; Reportaje de la întrecerile din cadrul Campionatului mondial universitar de handbal care se desfășoară în aceste zile in țara noastră. Aleșii noștri - purtătorii unui inalt mandat comunist Sfîrșitul anului care a trecut — și totodată ajunul noului an, în care am pășit cu robustul optimism generat de istoricul forum al partidului, de minunatele perspective ale evoluției societății noastre socialiste pe drumul dezvoltării sale multilaterale, al comunismului — a fost marcat de un eveniment major al vieții social-politice a patriei : lucrările celei de-a XIV-a sesiuni a Marii Adunări Naționale, întrunit în atmosfera generală de trecere hotărîtă la traducerea în viață a însuflețitoarelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R., înaltul for legislativ al țării, care a adunat reprezentanții poporului la sfat, s-a înscris ca o amplă și elocventă manifestare a înaltului democratism, a spiritului de răspundere cu care aleșii oamenilor muncii dezbat marile probleme ce privesc destinul întregii noastre națiuni. Importanța acestei sesiuni constă în discutarea și adoptarea unor documente legislative de o deosebită însemnătate pentru aplicarea în practică a politicii partidului de dezvoltare susținută a patriei, de ridicare a nivelului de trai material și spiritual al populației. Este vorba de cele două legi referitoare la Planul național unic de dezvoltare economico-socială pe anul 1975 și la Bugetul de stat pe același an. Ele exprimă astfel, în cel mai înalt grad cu putință, preocuparea neslăbită a partidului nostru pentru dezvoltarea în ritm ascendent a întregii vieți econom Ion SEGARCEANU (Continuare în pag. 2)