Viața Studențească, ianuarie-martie 1976 (Anul 21, nr. 1-13)
1976-01-07 / nr. 1
Consilii în examenul semestrului II In stil propriu „După Conferința a X-a a U.A.S.C.R., am trecut serios la acțiune pentru a materializa hotărîrile forumului nostru. Nu promitem schimbări de stil de muncă spectaculoase. Stilul se schimbă în mers, noutățile apar în succesiunea autoperfecționărilor“. Este o prudentă declarație „de principiu“ aparținînd lui Valentin Buzdugan, președintele Consiliului A.S.C. din Facultatea de electrotehnică din Iași, compensată, se pare, de curajul faptelor. Pentru că din sediul Consiliului, situat undeva la un etaj al Politehnicii au început să iasă „în lume“ inițiativele. S-au dezbătut documentele Congresului al X-lea al U.T.C. și ale Conferinței a X-a U.A.S.C.R., s-au organizat „colțuri politice“, formă eficientă de agitație vizuală, s-au întocmit grafice ale frecvenței săptămânale afișate, s-a intensificat activitatea de popularizare a documentelor de partid, s-a luat hotărîrea organizării unor ședințe operative de analiză a situației profesionale. Mi s-a vorbit despre colaborarea rodnică cu organizația de partid, despre înființarea in facultate a unui cerc politico-ideologic, despre faptul că fiecare student e abonat la „Viața studențească“ sau că studenții electrotehnicieni sunt o prezență efectivă în viața întreprinderilor unde își efectuează practica. Despre faptul că membrii comuniști ai Consiliului sprijină efectiv comitetele de cămin sau că fiecare student va efectua cel puțin o zi de muncă patriotică. Cîteva „detalii“ despre consiliul de la Electrotehnică sunt totuși necesare. Unul ar fi acela că facultatea a ocupat locul III la concursul „Fiecare asociație a studenților comuniști — colectiv de educație prin muncă și pentru muncă a studenților". Altul ar fi reprezentat de un „paradox“ : în urma alegerilor din toamna acestui an s-a constatat statistic că noul consiliu e de fapt un consiliu vechi, doar 9 din cei 19 membri fiind „nou-veniți“. Trebuie să așteptăm lucruri spectaculoase de la acest nou consiliu vechi. „Spectaculosul“ dacă ținem neapărat la acest termen este înglobat în faptele enumerate mai înainte. Oricum, Consiliul A.S.C. de la Facultatea de electrotehnică e un exemplu: Silviu HOIȘIE Puncte pentru mai tîrziu Discuția avută cu președintele Consiliului U.A.S.C. din centrul universitar Brașov, Grigore Goga, a punctat cîteva principale obiective ale planului de măsuri privind activitatea asociației studenților pe semestrul al II-lea. Avînd în vedere faptul că, prin specificul său de oraș puternic industrializat, Brașovul oferă numeroase condiții de integrare a învățămîntului superior cu producția, iar pe de altă parte, ținîndu-se cont de ponderea facultăților tehnice in cadrul Universității brașovene, un accent deosebit se va pune pe intensificarea cercetării științifice studențești. Astfel, celor 23 de cercuri științifice studențești ale Universității li s-au fixat o tematică care să abordeze direct activitatea productivă, multe teme de cercetare vizînd contractele încheiate de catedre cu întreprinderile economice ale Brașovului. Atenția deosebită care se va acorda activității susținute a cercurilor științifice studențești va facilita selecționarea exigentă a comunicărilor din cadrul sesiunii naționale de comunicări științifice a cercurilor studențești a cărei secțiune tehnică se va desfășura între 7-8 martie la Brașov. In centrul preocupărilor comisiei politicoideologice va sta activizarea cercurilor de dezbateri politice ale Casei de cultură a studenților și totodată organizarea pentru cadrele de asociație a unor instruiri complexe în cadrul prelegerilor de învățamint politico-ideologic. O preocupare deosebită va consta in implicarea asociației in realizarea sportului de masă de performanță pentru că MPNDARUL ASOCIAȚIEI deși cantitativ întrecerile sportive din centrul universitar Brașov sunt numeroase, din punct de vedere calitativ ele nu aduc rezultatele scontate. Și în acest an, în ianuarie, se va organiza Cupa Gaudeamus, devenită tradițională în centrul universitar brașovean. Din bogata agendă de lucru a semestrului al II-lea singurul aspect care ni s-a părut formal a fost cel referitor la activitatea comisiei profesionale. Și el nu este deloc un aspect minor, ci dimpotrivă, am spune că ocupă un loc primordial în viața fiecărui student. Este drept că la primul punct din ordinea de zi a comisiei figurează analiza rezultatelor sesiunii din iarnă, dar ceea ce am dori ar fi ca măcar de data aceasta analiza să nu rămînă pur formală, cu regretele și constatările de rigoare mult prea tardive. Trebuie înțeles că de hotărîrile ei concrete, de felul in care va ști comisia să acționeze și să controleze însușirea sistematică a diferitelor discipline vor depinde în bună parte rezultatele marii sesiuni din vară. Aura Matei SAVULESCU Obiecte nezburătoare indentificate Un semestru care cere un efort conjugat din partea tuturor studenților din Facultatea de aerospațiale. iată cum caracteriza pe scurt Mihai Moldoveanu — președintele Consiliului A.S.C. — semestrul care a început. Legat de aceasta, consiliul are în vedere realizarea indicatorilor din programul de activități și, în plus, multe alte probleme, unele dintre ele nerezolvate in primul semestru, altele ivite în timpul sesiunii trecute. Așa se face că una dintre ele este discutarea la nivelul anului de studiu, la nivelul consiliului A.S.C. și a consiliului profesoral a situației anului I care a obținut un procent de promovabilitate sub așteptări, sesiunea încheiată fiind pentru boboci o grea cumpănă, confruntarea cu trei examene (din care două cu profil matematic) și un colocviu (programare-calculatoare), avînd drept rezultat demobilizarea multora dintre ei. Consiliul A.S.C. a avertizat la timpul respectiv conducerea facultății de posibilitatea unor surprize neplăcute datorate supraaglomerării anului I în prima lor sesiune din viața universitară. Acum efectul fiind cel pronosticat de studenți, decanatului i se va cere măsuri menite, în primul rînd, să-i ajute pe cei în cauză în susținerea prosesiunii și a sesiunii din vară și, in al doilea rînd, să preîntîmpine repetarea situației în anul universitar viitor. O altă chestiune nerezolvată în primul semestru și care acum va fi pusă nou este și întocmirea planurilor din de cercetare la nivelul fiecărui an de studiu, acțiune desfășurată în colaborare cu catedrele de specialitate și cu beneficiarii, respectiv I.R.M.A. și I.M.F.C.A. — două vechi colaboratoare — cu cei de la Aerospațiale. Definitivarea planurilor se va face cu mai curind posibil pentru a se trece la efectuarea intr-un timp scurt a trade de proiectare, respectivelor conjegat tot de activitatea profesională, comisia pe domeniu se va îngriji de buna organizare și desfășurare a excursiilor de studii la obiectivele din țără cuprinse în planul de pregătire al viitorilor constructori de aparate de zbor (în nici un caz O.Z.N.-uri). Fiind apropiată ziua cînd cei din anul V vor înmîna ștafeta celorlalți ani de studii, comisia culturală se va ocupa de organizarea din timp a unui spectacol care să fie și festiv și de adio. La reușita prezentării lui vor fi chemați să-și aducă contribuția și cei de la Filologie, în baza unor mai vechi legături pe tărîm cultural existente între cele două facultăți. Iar împreună cu studenții mediciniști care locuiesc în Belvedere, aerospațialiștii vor organiza un nou program artistic pe care să-l prezinte colegilor căminiști. Grigore IONESCU Perspectivele scuzelor Fără îndoială, proaspătul (încă) consiliu al U.A.S.C. din I.I.S. Pitești are ambiția autodepășirii. Pentru asta, mai mult sau mai puțin sistematic, membrii biroului și-au notat în agende problemele acute de rezolvat. In primele zile ale semestrului, consiliul va analiza stadiul concursului profesional. Este necesar, mi se spune, să stabilim grupele și anii fruntași cu mult mai devreme decit s-a făcut unut trecut. Președintele Gheorghe Stan are în vedere și o altă problemă importantă: defalcarea pe ani de studiu, pe indicatori, a muncii patriotice. Să nu se mai repete, zice Gheorghe Stan, situația de neîndeplinire a planului la acest capitol. Să reactivăm comisia de muncă patriotică de la nivelul consiliului, zice tot președintele. Am auzit că în domeniul activității politico-ideologice... ..Nu se stă prea bine, recunoaște Vicepreședintele Petre Căpățînă. Intîi, problema celor doi propagandiști de la catedră, lectorii Constantin Dumitrescu și Ion durea, sînt suprasolicitați, sunt greu de găsit și, deci, greu de convocat ca să facă instructajul propagandiștilor studenți. Ne propunem ca în ianuarie să-i adunăm pe toți propagandiștii din facultăți, să alcătuim un plan de lucru pe baza propunerilor lor. Ce face profesionalul ? Vreau să spun, vicepreședintele. Cel în cauză, Victor Duțu, spune că bine. Președintele completează , vicepreședintele Victor Duțu e unul dintre „acei ce nu-și văd decit propriile carnete de note. E băiat de 10, dar decit să-l aduc la consiliu, să-i spun să-și facă plan de muncă și celelalte, să-și îndeplinească, într-un cuvînt, atribuțiile, mai bine îi fac cu toată treaba. N-are tragere de inimă, așa că o problemă a resortului profesional este activarea vicepreședintelui“. Mai sunt cazuri ? Mai... Vicepreședintele cu probleme politico-ideologice a încurcat «abonamentele la „V.S.“, adică le-a făcut pe 3 adrese diferite : rectorat, Facultatea de subingineri, Facultatea de pedagogie. Mai mult, o parte le-a făcut la poșta din centru, alta la poșta gară. Și el este sigur o „urgență" din pe adresa consiliului. Numai ?... Tot o „urgență“ este și Marioara David, secretara consiliului. Are o „superstiție“ particulară: nu vine la asociație decit sîmbăta și duminica. Așadar, la I.I.S. Pitești printre problemele de rezolvat în viitorul apropiat se află unii membri ai consiliului. Lipsa de experiență, timpul relativ scurt de la alegeri, lipsa de sprijin din partea fostului consiliu al U.A.S.C., abia dacă mai pot fi scuze valabile. Se cer, deci, nu alte scuze, ci alți ochi care să te deschidă pină nu trece și semestrul II. Ion LONGIN judecînd după numărul studenților din acest amfiteatru« la Institutul politehnic București semestrul II n-are semne bune. 2 Viața studențească seminarul nostru de prese_ prin corespondenți— Genuri și specii publicistice RELATAREA (I) Plasind relatarea imediat după știre, în succesiunea prezentării speciilor genului informativ, nu facem decit să urmăm o ordine firească. Ce este, de fapt, o știre dacă nu o relatare contrasă la maximum ? Numărul de rînduri nu e unicul criteriu care diferențiază aceste două tipuri de materiale, fiindcă, dacă aproape orice relatare poate deveni știre, nu orice știre poate căpăta amploarea unei relatări. Două sunt mai ales elementele definitorii pentru o relatare în raport cu știrea : ea se referă aproape în mod exclusiv la evenimente, iar postura celui care o face este totdeauna aceea de martor ocular. Faptul că citim în presă și relatări care nu sunt rezultatul observației directe, al participării nemijlocite la eveniment, nu trebuie să ne ducă in eroare. Reluarea, de obicei contrasă, a dării de seamă asupra unui eveniment se face în mod curent prin indicarea sursei, deci a martorului ocular. Dacă întîlnim și cazuri în care e evident că semnatarul unei relatări sau anonimul care a redactat-o n-a fost prezent la evenimentul respectiv, acesta ține mai ales de etică. Chiar în cazurile cînd anumite relatări pot fi preluate, respectându-se practicile de presă statornicite, este de preferat, totuși, dacă motive de ordin organizatoric sau material nu împiedică aceasta, ca fiecare publicație interesată să aibă trimisul său special. Specificitatea unei publicații, profilul său, viziunea sa asupra evenimentelor, implicit stilul de a le prezenta impun o asemenea prezență. Dacă la o aceeași conferință , de pildă, participă reprezentanții a trei-patru publicații diferite, in mod firesc, deși din relatările niciuneia nu vor lipsi anumite informații cu caracter general-obligatoriu, anumite aspecte au pondere diferită și nu o dată ele sunt o chiar apreciate diferit. Dacă reprezentantul unei publicații studențești dintr-un centru universitar participă la o conferință municipală a organizației de tineret, in mod necesar relatarea sa va fi diferită atît în comparație cu cea care o va publica ziarul local, cît și cu cele care vor apare în publicațiile centrale de tineret sau de studenți. Problematica studențească dezbătută în respectiva conferință prezintă un interes diferențiat pentru diferitele publicații. Publicația studențească locală, urmărind acea realitate mai îndeaproape deține o seamă de informații în plus, care-i permit ca o anumită apreciere să fie mai aspră sau mai încurajatoare. Cititorul și, mai ales cei care sînt implicați intr-un anumit eveniment relatat, nu țin seama totdeauna de această situație. De aici o anume contrariere, mai ales cînd e vorba de relatarea unor aspecte critice. Așa se face că la „Viața studențească“ ne confruntam și ne confruntăm și acum cu asemenea reproșuri : de ce a ținut cutare ziarist de la publicația studențească centrală să pună anumite accente in prezentarea aceleiași adunări sau conferințe de organizație in comparație cu o altă publicație, uneori tot de tineret, care a inserat o relatare asupra aceluiași eveniment ?Argumentul nostru, era în asemenea cazuri, dincolo de demonstrația exactității informației, a obiectivității aprecierilor, că noi suntem o publicație de specialitate, care ocupîndu-se în mod curent și avizat de domeniul respectiv ne simțim obligați să formulăm un punct de vedere mai cuprinzător și totodată, mai la subiect, evidențiind și apreciind șapte oameni care pentru noi prezintă un inteires mult mai marcat decît alte organe de presă. Am ținut să subliniem încă de la început aceste laturi extrem de importante pentru un martor ocular care vrea să relateze în mod corect și util un anume eveniment, din pricina persistenței impresiei la unii cititori și, din păcate, chiar printre confrații de condei, că acest tip de material nici măcar nu poate fi trecut printre speciile publicisticii adevărate. Nimic mai simplu, cred asemenea oameni, decit să redactezi o dare de seamă asupra unei reuniuni la care nu numai că participi nemijlocit, dar, în cazuri mai fericite, poți primi o copie a materialului prezentat și chiar o stenogramă a dezbaterilor ce i-au urmat. Experiența de presă ne demonstrează însă că tocmai considerarea unor asemenea relatări absolut necesare unei publicații drept „materiale de servici“, cum se spune, care nu impun o înaltă profesionalitate, are drept consecință ratarea lor, recurgerea la șablon și la formulări atît de generale și de vagi încît schimbînd cîteva elemente concrete ale unei cenușii relatări despre o adunare studențească poți lesne s-o adaptezi pentru adunarea anuală dintr-o cooperativă meșteșugărească. Relatarea, ca specie publicistică, rămîne în orice caz pină la această oră tipul de material cel mai tributa platitudinilor, convenționalismului, „genului plictisitor“ de scrieri. Odată lămurite aceste chestiuni de principiu, vom încerca în proximul număr să evidențiem cîteva din ipostazele pe care le poate avea relatarea unui eveniment. Niculae STOIAN