Viața Studențească, octombrie-decembrie 1976 (Anul 21, nr. 31-43)

1976-10-05 / nr. 31

CRONIGI socML-pom­a • Ieri au început în Capitală lucrările Consfătuirii cadrelor din invățămintul de partid și de la catedrele de științe sociale, eveniment de mare importanță pentru opera de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste a maselor, cu implicații directe pentru viața universitară, menit să contribuie la dezba­terea aprofundată a unui capitol important al Programului de măsuri pentru aplicarea hotăririlor Congresului al XI-lea al partidului și ale Congresului educației politice și al culturii socialiste în domeniul muncii ideologice, politice și cultu­ral-educative. Abordarea unitară a problematicii predării științelor sociale ți a celei legate de desfășurarea învățămîntului politico-ideolo­gic de partid și U.T.C. vădește preocuparea constantă a P.C.R., a tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru îngemănarea efortu­rilor de cunoaștere științifică a problemelor dezvoltării socie­tății noastre socialiste, cu cele privind pătrunderea princi­piilor politicii partidului și statului nostru — ce reprezintă marxism-leninismul creator in România — la nivelul fiecărui comunist, al fiecărui cetățean al țării. Se realizează în acest fel dezideratul ca știința să devină realmente pivot al acțiunii întregului popor in domeniul practi­cii social-politice, așa cum se va întimpla, dealtfel, în toate domeniile în acest cincinal al afirmării revoluției tehnico-știin­­țifice. Se ilustrează totodată importanța ce se acorda cercetării sociologice, economice, filosofice, juridice, istorice etc., pentru analiza temeinică a proceselor fundamentale ale făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru creșterea contribuției acestora la elaborarea strategiilor de viitor. îmbunătățirile ce se preconizează a fi aduse predării științelor sociale, cercetării științifice în acest domeniu, desfășurării in­­vățămîntului politico-ideologic de partid și U.T.C. vor contribui la creșterea caracterului conștient al participării tuturor oame­nilor muncii la făurirea propriului lor destin. Așa cum s-a petrecut în toate problemele în care partidul nostru s-a pronunțat, preocuparea pentru tratarea diferitelor aspecte ale dezvoltării social-politice și economice a României, în spiritul marxismului, pentru aplicarea principiilor general-va­­labile ale teoriei marxist-leniniste, la condițiile concrete ale țării noastre, abordarea unuia dintre domeniile de acțiune con­cretă pentru educarea comunistă, revoluționară a întregului popor, va reprezenta o nouă contribuție a P.C.R. la îmbunătă­țirea teoriei și practicii construcției socialiste. • Săptămâna ce s-a scurs a fost marcată, de asemenea, de evenimente memorabile : Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., consacrată activității in domeniul cercetării științifice și proiectării tehnologice în cadrul căreia tovarășul Nicolae Ceaușescu a evidențiat direcțiile esențiale de acțiune pentru creșterea contribuției cercetării științifice la dezvoltarea pe an­samblu a țării , participarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la inaugurarea noului edificiu al Academiei „Ștefan Gheorghiu", cuvîntarea rostită cu acest prilej în cadrul căreia secretarul general al partidului a spus : „Problemele dezvoltării eco­­nomico-sociale, schimbările care au avut loc in societatea noastră ca rezultat al dezvoltării forțelor de producție și perfecționării relațiilor de producție, transformările în structura socială a țării cer o temeinică înțelegere și o justă interpretare a legi­tăților generale. Totodată, ele reclamă o cunoaștere profundă a felului cum trebuie acționat pentru conducerea conștientă a schimbărilor sociale, astfel nicit să se înlăture contradicțiile ce se manifestă inerent și să se asigure dezvoltarea armonioasă a intregii societăți“. • Tovarășul Nicolae Ceaușescu a participat, de asemenea, la adunarea activului de comandă și de partid de bază din armată in cadrul căreia a rostit o importantă cuvîntare. • Mărturii elocvente ale eforturilor statornice ale partidului și statului nostru pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie cu toate țările socialiste, de extindere a cooperării cu toate sta­tele și popoarele lumii ; vizita în țara noastră a tovarășului Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Bulgaria , apropiata vizită a tovarășului Edward Gierek, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Unit Polonez , încheierea vizitei tovarășului Manea Mănescu în Austria, precum și numeroase alte contacte diplomatice. Iată, dar, pe scurt­, reperele principale ale unei săptămîni de intensă activitate politică. Stelian MOȚIU FIFCD^FENMI ...spiritul academic Cit va fi datorînd istoriei ci­vilizația — e probabil că numai unui „privitor ca la teatru“ i s-ar recunoaște indrituirea să cîntărească, pentru că doar o rece temeritate ar fi crezută în stare să măsoare cuantumul aparte al acestui debit : parti­ciparea. Insă aceasta, aparțină­toare poziției istorice, care naște civilizația, după cum atitudinea istorică face cultură, cere un „cîntăritor“ pe cit de „martor“, pe atît de „actant“ prin însăși calitatea sa testimonială. Altfel spus — și doar în aparent pa­radox — participarea nu e cum­pănită cumsecade decit de un participant, însă unul lucid, „ieșit“ — nu din istorie (ieșirea din istorie nu e posibilă fiindcă nu e reală , ci­ n-ar fi dat He­gel să se vadă confirmat așa !...), dar din condiția imediată, din conjunctura minoră, și in același timp marcat nu numai obiectiv, „fatal“, de natura istorică a apartenenței sale la civilizație. Subiectiv și din unghi etic, această apartenență — in fond : o angajare — se numește civili­tate. In viața de zi cu zi îi zi­cem, în toate limbile, bun simț și o tragem din „istoria mică“ — experiența , la „nivelul înalt“ (al vorbelor, fiindcă, social, sin­gura virtute de elită, singura no­blețe­­ a trudei) o putem numi — referindu-ne îndeosebi la am­fiteatru, la viața studențească, spirit academic și, o putem obîrși din negura timpului, cum ar spune junimistul. Aceasta fiindcă și istoria odrăslește tot de acolo, din legendă... Akkad, orientala cetate a sigiliilor... A­­kademus, europeanul al cărui nume pare predestinat a fi pur­tat nu atît de o instituție, ci­ de o mentalitate... în fine, spiritul academic, universalul comporta­ment lăuntric — și nu numai —, capabil a se ridica la menirea supremă de a desigila pentru demos, marele beneficiar, cit mai inalt — util din existența civilizatoare a omului — iată o „serie“ conceptuală care ne amintește bine posibilă, tocmai cit de mult datorează istoriei civilizația și, prin ea, cultura și mentalitatea. Conturind-o ca metaforă cred că nu greșesc dacă socot că Atitudinea academică poate sta ca postură reprezentativă pen­tru acel ideal — nu utopic și nu numai universitar — de civili­­tate , pe cât de apropiată e (și trebuie să fie concepută) ea de calități precum toleranța — însă între hotarele fermității —, pre­cum veștejirea minciunii — ori­cărui scop ar fi ea destinată slugă —, precum ideea novatoare și îndrăzneala demascatoare, pe atit de departe de ințepenitul academism (cu care e cîteodată confundată pe nedrept) și de reumatismul formalismului în­­grifat, se impune a fi ea, atitu­dinea academică, gindită și trăită. Cine face în fiece moment aceste distingeri nu va pregeta să sancționeze stări de clasă imoralitate a oricărei forme de necivilitate, cea de­ amoralitate a aparent neutrului, dar în fond agresivului academism, și cea de profundă moralitate umanistă a spiritului academic veritabil. Tocmai din pricina acestei co­­vîrșitoare denotații umaniste aș asocia acest spirit mai cu seamă cu solicitudinea — insă nu prin aceea atît de păgubitor înțe­leasă ca „ciupeală“ ori ca trafic de influență de mai mică sau de mai mare anvergură, „acti­vitate“ care pînă mai ieri trecea — iar pe alocuri trece încă — drept un soi de inocentă între­ținere de relații și chiar drept umanitar ajutor (ce importanță are că deviza după care se con­duce e cinicul „do­ut des“ ?), sau confundată cu levantinul obicei (împotriva căruia nu vom fi rupt niciodată destule lăncii) de a promite și a nu te ține de cuvînt — mai mult, de a pro­mite cu intenția expresă de a nu te ține de cuvînt, practică devenită, prin frecvență, o ade­vărată plagă socială , și — fie-mi mai mult îngăduit aici un dram de patimă — nu e vorbă mare aceasta, de vreme ce știm cu toții prea bine cât de dăunătoare pentru intențiile ge­neroase și pentru spiritul con­structiv — adevăratul spirit aca­demic — cit de contrară ideii de fermitate partinică este a­­ceastă manieră de a te ascunde in spatele promisiunii fără ter­men și fără acoperire, numai, iezaitc, spre a nu spune „nu“ și numai, neprincipial, întru a nu spune „da“. Iată de ce sunt convins că ar fi destul să cădem de acord că n-avem a căuta mai multe ca­racteristici spiritului academic, înăuntrul civilizației, decit soli­citudinea și, alături de ea, fer­mitatea, simțul de răspundere și probitatea profesională și socială. Poate că despre această din ur­mă calitate ar trebui să ne stră­duim nu numai să spunem, dar ci să facem mult mai mult, nu numai decit se spune și se face, dar și decit credem că s-ar pu­tea spune și face. Marcian GIN­CA LA ORDINEA ZILEI Bătălia recoltei BRAȘOV . De la 21 septem­brie a.c. 1­300 de studenți ai Universității sunt la recoltatul cartofilor în localitățile Har­man, Prejmer, Teliu și Cristian. După o săptămână, mai exact la 27 septembrie, numărul studen­ților s-a dublat, în zona Făgă­rașului (Veneția, Hîrseni, Ileni, Beclean, Recea, Mindra) aflîn­­du-se exact 1­195 de viitori spe­cialiști, azi studenți la Indus­trializarea lemnului, Tehnica construcțiilor de mașini, Electro­tehnică, Mecanică agricolă ș.a. De luni, 4 octombrie, totalul stu­denților participanți la acțiunile de muncă patriotică a trecut pe 3­000, încă 550 de studenți de la Facultatea de silvicultură fiind prezenți la Crizbav. Așadar, azi, 5 octombrie a.c., 3045 de studenți ai Universității participă cu entuziasm la bătălia recoltei. (Sorin Valeria). BUCUREȘTI • Vineri, 1 oc­tombrie 1976, orele 8, presiunea atmosferică 554, temperatura 14 °, maxima 22 °, minima 14 °, starea hidrometrică 100%, precipitații 1,7 mm, nebulozitate 10, vîntul bate din direcția nord-est cu 1 m./sec. La această oră, stu­denții Facultății de agronomie sunt sută la sută angajați în ma­rea bătălie a recoltei. (Florin Tudose).­PETROȘANI • Peste 300 de studenți ai Institutului de mine au participat săptămină trecută la recoltatul cartofilor pe tarla­lele C.A.P.-urilor din Sîntămăria Orlea, Totești, Crivadia, Bărbat, Rîul Alb și Sălajul Rîul de Sus. Patru zile la rînd — joi, vineri, simbătă și duminică — au fost suficiente pentru strîn­­gerea cartofilor de pe o supra­față de 30 hectare. CRAIOVA . Campania agri­colă de toamnă a fost deschisă de studenții facultăților de Hor­ticultura și Agricultură cu lu­crări în stațiunea didactică ex­perimentală de la Tîmburești. Studenții celorlalte facultăți ale Universității, cite 180 pe zi, au început strînsul recoltei pe 20 septembrie a.c. la ferma Banu Mărăcine. ORADEA • 40 dintre viitorii chimiști și matematicieni de la Institutul pedagogic, timp de șase zile, au plantat intr-una din livezile din împrejurimile municipiului pomi fructiferi. Studenții anilor I și II Educație fizică, duminică 26 septembrie, au contribuit la demolarea unei clădiri din localitate , întreaga cantitate de cărămidă a fost re­cuperată și transportată la insti­tut pentru a fi folosită la ridi­carea pereților poligonului de tir. In baza contractului semnat cu Stațiunea experimentală Oradea, pe 11 octombrie, toți studenții anilor I și II din insti­tut vor participa la culesul po­rumbului. SUCEAVA • Obiectivul con­cret al muncii patriotice : I.A.S. Suceava, la cules fructe din li­vada experimentală. Număr zil­nic de studenți : 200. Perioada acțiunii : 20 septembrie — 20 oc­tombrie. GALAȚI • Centrul universi­tar a răspuns prezent la apelul comandamentului județean și la depănușatul porumbului la I.A.S. Bădălan participă zilnic cite 400 de studenți ai Universității. Nu­mărul lor a sporit la 700, înce­­pînd cu data de 3 octombrie a.c. CLUJ-NAPOCA . Studenții clujeni participă zilele acestea la strînsul culturilor de toamnă pe ogoarele unor unități agrico­le. Conform graficului de eșalo­nare a acestei acțiuni, in­tent iau parte la lucrările pre­din livezile I.A.S. Cluj-Napoca, pe facultăți, zile și efective, studen­ții de la Universitate. Merele, prunele, cartofii culeși de ei iau imediat drumul piețelor, al can­tinelor și cămărilor... (I.L.). Grupuj realizat de Ion NOVAC 2 Viața studențească Revista revistelor Publicistică Sub genericul „Uzina vie“, revista ieșeană Convorbiri lite­rare continuă în nr. 9 publi­carea unor articole ce relatează despre „convenția de colaborare“ dintre scriitorii ieșeni și colecti­vul de muncitori de la între­prinderea mecanică „Nicolina“. Pe lîngă întîlnirile obișnuite cu cititorii și cu cenaclul literar de aici, s-a prevăzut încă din luna mai „încadrarea în colectivul de muncă de la „Nicolina“ a unor scriitori, pentru a se inspira nemijlocit din viața uzinei, urmind a fructifica această co­laborare în creația lor literară“. Un prim rezultat, articolul sem­nat de Corneliu Ștefanache, din care spicuim : „scriitorul, dacă nu-și trăiește propria biografie (...) nu va fi în stare să înțeleagă cine știe ce din viața altora și paginile sale îi vor flata orgoliul de moment...“ Viața Româneasca Revista Viața românească nu dispune de prea mult spațiu pentru publicistică, dar paginile pe care le scrie Tudor Vasiliu în fiecare număr sunt excelente. „Busturi de hotar“ se intitulea­ză în nr. 8 grupajul de scurte fișe reportericești „luate“ în Moldova, fișe concentrate, scrise cu nerv și cu simțire, cu talent nu numai de reporter, dar și de autentic prozator. Proaspăt premiat de revista Astra (premiul I pentru poezie), Alexandru Dem­sorescu „se în­cearcă“ în nr. 104 al revistei și la reportaj. Reporterul hamleti­­zează pe o pagină întreagă („A fi, în meseria noastră înseamnă a construi“) urmărindu-l pe in­ginerul Emil Moldovan de la I.C.I.M., revenind pentru a ne asigura că intr-adevăr „se con­struiește“, mai trecînd și prin Platon, Lysis, ca să fie „infidel față de rinduiala lucrurilor“, in­sisted să descopere în „sufletul“ interlocutorului „bucuria aproa­pe orgolioasă a celui ce ctito­rește“ etc. etc. Tovarășe ingi­ner Emil Moldovan, care in­tr-adevăr vă aparțin cuvintele reporterului-filozof : „în toate vremurile constructorii s-au de­finit pe ei și, in felul acesta, i-au definit și pe ceilalți din jurul lor, tocmai prin ceea ce au ridi­cat“ 7 I­1 ■ ■ ... S in llfitea In Tribuna nr. 39, Adrian Ma­rino continuă „Jurnalul compa­ratist“ de la al VIII-lea Congres al Asociației Internaționale de Literatură Comparată, ce s-a ținut in acest an la Budapesta. Aflăm că au fost destul de mulți participanți, că s-a discutat in felurite chipuri despre avangar­dism, deși „bazele literaturii comparate n-au provocat discuții în adîncime“, dar ceea ce e mai interesant ni se comunică la per­soana întîi, în diverse variante de egolatrie : „deschid o table ronde despre avangardă“ ; („n-a ieșit prea rău“) ; „recenzia mea va apare în Unio, in traducere spaniolă“ ; „în iunie pusesem la punct chiar la Bruxelles manu­scrisul „capitolului“ meu. Ten­dances esthétique des avant­­gardes, un adevărat volum, (400 pagini)“ ; „îi explic foarte me­todic și convins (directorului revistei Coloquio Letras — n.n.) de ce nu pot să răspund în a­­ceastă toamnă invitației sale — care mă onorează — de a confe­renția la Lisabona“ ; „un studiu al meu va apare în noiembrie in Colóquio Letras“ ; în rest, a­­dăugăm noi, citind : „nimic sen­zațional, nimic memorabil“ des­pre Congres în ansamblu; însem­nările ne conving insă că Adrian Marino pare a fi „efectiv (subL aut.) cunoscut in străinătate“. LECTOR

Next