Viața Studențească, octombrie-decembrie 1976 (Anul 21, nr. 31-43)
1976-10-05 / nr. 31
CRONIGI socML-poma • Ieri au început în Capitală lucrările Consfătuirii cadrelor din invățămintul de partid și de la catedrele de științe sociale, eveniment de mare importanță pentru opera de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste a maselor, cu implicații directe pentru viața universitară, menit să contribuie la dezbaterea aprofundată a unui capitol important al Programului de măsuri pentru aplicarea hotăririlor Congresului al XI-lea al partidului și ale Congresului educației politice și al culturii socialiste în domeniul muncii ideologice, politice și cultural-educative. Abordarea unitară a problematicii predării științelor sociale ți a celei legate de desfășurarea învățămîntului politico-ideologic de partid și U.T.C. vădește preocuparea constantă a P.C.R., a tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru îngemănarea eforturilor de cunoaștere științifică a problemelor dezvoltării societății noastre socialiste, cu cele privind pătrunderea principiilor politicii partidului și statului nostru — ce reprezintă marxism-leninismul creator in România — la nivelul fiecărui comunist, al fiecărui cetățean al țării. Se realizează în acest fel dezideratul ca știința să devină realmente pivot al acțiunii întregului popor in domeniul practicii social-politice, așa cum se va întimpla, dealtfel, în toate domeniile în acest cincinal al afirmării revoluției tehnico-științifice. Se ilustrează totodată importanța ce se acorda cercetării sociologice, economice, filosofice, juridice, istorice etc., pentru analiza temeinică a proceselor fundamentale ale făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru creșterea contribuției acestora la elaborarea strategiilor de viitor. îmbunătățirile ce se preconizează a fi aduse predării științelor sociale, cercetării științifice în acest domeniu, desfășurării invățămîntului politico-ideologic de partid și U.T.C. vor contribui la creșterea caracterului conștient al participării tuturor oamenilor muncii la făurirea propriului lor destin. Așa cum s-a petrecut în toate problemele în care partidul nostru s-a pronunțat, preocuparea pentru tratarea diferitelor aspecte ale dezvoltării social-politice și economice a României, în spiritul marxismului, pentru aplicarea principiilor general-valabile ale teoriei marxist-leniniste, la condițiile concrete ale țării noastre, abordarea unuia dintre domeniile de acțiune concretă pentru educarea comunistă, revoluționară a întregului popor, va reprezenta o nouă contribuție a P.C.R. la îmbunătățirea teoriei și practicii construcției socialiste. • Săptămâna ce s-a scurs a fost marcată, de asemenea, de evenimente memorabile : Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., consacrată activității in domeniul cercetării științifice și proiectării tehnologice în cadrul căreia tovarășul Nicolae Ceaușescu a evidențiat direcțiile esențiale de acțiune pentru creșterea contribuției cercetării științifice la dezvoltarea pe ansamblu a țării , participarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la inaugurarea noului edificiu al Academiei „Ștefan Gheorghiu", cuvîntarea rostită cu acest prilej în cadrul căreia secretarul general al partidului a spus : „Problemele dezvoltării economico-sociale, schimbările care au avut loc in societatea noastră ca rezultat al dezvoltării forțelor de producție și perfecționării relațiilor de producție, transformările în structura socială a țării cer o temeinică înțelegere și o justă interpretare a legităților generale. Totodată, ele reclamă o cunoaștere profundă a felului cum trebuie acționat pentru conducerea conștientă a schimbărilor sociale, astfel nicit să se înlăture contradicțiile ce se manifestă inerent și să se asigure dezvoltarea armonioasă a intregii societăți“. • Tovarășul Nicolae Ceaușescu a participat, de asemenea, la adunarea activului de comandă și de partid de bază din armată in cadrul căreia a rostit o importantă cuvîntare. • Mărturii elocvente ale eforturilor statornice ale partidului și statului nostru pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie cu toate țările socialiste, de extindere a cooperării cu toate statele și popoarele lumii ; vizita în țara noastră a tovarășului Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria , apropiata vizită a tovarășului Edward Gierek, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez , încheierea vizitei tovarășului Manea Mănescu în Austria, precum și numeroase alte contacte diplomatice. Iată, dar, pe scurt, reperele principale ale unei săptămîni de intensă activitate politică. Stelian MOȚIU FIFCD^FENMI ...spiritul academic Cit va fi datorînd istoriei civilizația — e probabil că numai unui „privitor ca la teatru“ i s-ar recunoaște indrituirea să cîntărească, pentru că doar o rece temeritate ar fi crezută în stare să măsoare cuantumul aparte al acestui debit : participarea. Insă aceasta, aparținătoare poziției istorice, care naște civilizația, după cum atitudinea istorică face cultură, cere un „cîntăritor“ pe cit de „martor“, pe atît de „actant“ prin însăși calitatea sa testimonială. Altfel spus — și doar în aparent paradox — participarea nu e cumpănită cumsecade decit de un participant, însă unul lucid, „ieșit“ — nu din istorie (ieșirea din istorie nu e posibilă fiindcă nu e reală , ci n-ar fi dat Hegel să se vadă confirmat așa !...), dar din condiția imediată, din conjunctura minoră, și in același timp marcat nu numai obiectiv, „fatal“, de natura istorică a apartenenței sale la civilizație. Subiectiv și din unghi etic, această apartenență — in fond : o angajare — se numește civilitate. In viața de zi cu zi îi zicem, în toate limbile, bun simț și o tragem din „istoria mică“ — experiența , la „nivelul înalt“ (al vorbelor, fiindcă, social, singura virtute de elită, singura noblețe a trudei) o putem numi — referindu-ne îndeosebi la amfiteatru, la viața studențească, spirit academic și, o putem obîrși din negura timpului, cum ar spune junimistul. Aceasta fiindcă și istoria odrăslește tot de acolo, din legendă... Akkad, orientala cetate a sigiliilor... Akademus, europeanul al cărui nume pare predestinat a fi purtat nu atît de o instituție, ci de o mentalitate... în fine, spiritul academic, universalul comportament lăuntric — și nu numai —, capabil a se ridica la menirea supremă de a desigila pentru demos, marele beneficiar, cit mai inalt — util din existența civilizatoare a omului — iată o „serie“ conceptuală care ne amintește bine posibilă, tocmai cit de mult datorează istoriei civilizația și, prin ea, cultura și mentalitatea. Conturind-o ca metaforă cred că nu greșesc dacă socot că Atitudinea academică poate sta ca postură reprezentativă pentru acel ideal — nu utopic și nu numai universitar — de civilitate , pe cât de apropiată e (și trebuie să fie concepută) ea de calități precum toleranța — însă între hotarele fermității —, precum veștejirea minciunii — oricărui scop ar fi ea destinată slugă —, precum ideea novatoare și îndrăzneala demascatoare, pe atit de departe de ințepenitul academism (cu care e cîteodată confundată pe nedrept) și de reumatismul formalismului îngrifat, se impune a fi ea, atitudinea academică, gindită și trăită. Cine face în fiece moment aceste distingeri nu va pregeta să sancționeze stări de clasă imoralitate a oricărei forme de necivilitate, cea de amoralitate a aparent neutrului, dar în fond agresivului academism, și cea de profundă moralitate umanistă a spiritului academic veritabil. Tocmai din pricina acestei covîrșitoare denotații umaniste aș asocia acest spirit mai cu seamă cu solicitudinea — insă nu prin aceea atît de păgubitor înțeleasă ca „ciupeală“ ori ca trafic de influență de mai mică sau de mai mare anvergură, „activitate“ care pînă mai ieri trecea — iar pe alocuri trece încă — drept un soi de inocentă întreținere de relații și chiar drept umanitar ajutor (ce importanță are că deviza după care se conduce e cinicul „dout des“ ?), sau confundată cu levantinul obicei (împotriva căruia nu vom fi rupt niciodată destule lăncii) de a promite și a nu te ține de cuvînt — mai mult, de a promite cu intenția expresă de a nu te ține de cuvînt, practică devenită, prin frecvență, o adevărată plagă socială , și — fie-mi mai mult îngăduit aici un dram de patimă — nu e vorbă mare aceasta, de vreme ce știm cu toții prea bine cât de dăunătoare pentru intențiile generoase și pentru spiritul constructiv — adevăratul spirit academic — cit de contrară ideii de fermitate partinică este această manieră de a te ascunde in spatele promisiunii fără termen și fără acoperire, numai, iezaitc, spre a nu spune „nu“ și numai, neprincipial, întru a nu spune „da“. Iată de ce sunt convins că ar fi destul să cădem de acord că n-avem a căuta mai multe caracteristici spiritului academic, înăuntrul civilizației, decit solicitudinea și, alături de ea, fermitatea, simțul de răspundere și probitatea profesională și socială. Poate că despre această din urmă calitate ar trebui să ne străduim nu numai să spunem, dar ci să facem mult mai mult, nu numai decit se spune și se face, dar și decit credem că s-ar putea spune și face. Marcian GINCA LA ORDINEA ZILEI Bătălia recoltei BRAȘOV . De la 21 septembrie a.c. 1300 de studenți ai Universității sunt la recoltatul cartofilor în localitățile Harman, Prejmer, Teliu și Cristian. După o săptămână, mai exact la 27 septembrie, numărul studenților s-a dublat, în zona Făgărașului (Veneția, Hîrseni, Ileni, Beclean, Recea, Mindra) aflîndu-se exact 1195 de viitori specialiști, azi studenți la Industrializarea lemnului, Tehnica construcțiilor de mașini, Electrotehnică, Mecanică agricolă ș.a. De luni, 4 octombrie, totalul studenților participanți la acțiunile de muncă patriotică a trecut pe 3000, încă 550 de studenți de la Facultatea de silvicultură fiind prezenți la Crizbav. Așadar, azi, 5 octombrie a.c., 3045 de studenți ai Universității participă cu entuziasm la bătălia recoltei. (Sorin Valeria). BUCUREȘTI • Vineri, 1 octombrie 1976, orele 8, presiunea atmosferică 554, temperatura 14 °, maxima 22 °, minima 14 °, starea hidrometrică 100%, precipitații 1,7 mm, nebulozitate 10, vîntul bate din direcția nord-est cu 1 m./sec. La această oră, studenții Facultății de agronomie sunt sută la sută angajați în marea bătălie a recoltei. (Florin Tudose).PETROȘANI • Peste 300 de studenți ai Institutului de mine au participat săptămină trecută la recoltatul cartofilor pe tarlalele C.A.P.-urilor din Sîntămăria Orlea, Totești, Crivadia, Bărbat, Rîul Alb și Sălajul Rîul de Sus. Patru zile la rînd — joi, vineri, simbătă și duminică — au fost suficiente pentru strîngerea cartofilor de pe o suprafață de 30 hectare. CRAIOVA . Campania agricolă de toamnă a fost deschisă de studenții facultăților de Horticultura și Agricultură cu lucrări în stațiunea didactică experimentală de la Tîmburești. Studenții celorlalte facultăți ale Universității, cite 180 pe zi, au început strînsul recoltei pe 20 septembrie a.c. la ferma Banu Mărăcine. ORADEA • 40 dintre viitorii chimiști și matematicieni de la Institutul pedagogic, timp de șase zile, au plantat intr-una din livezile din împrejurimile municipiului pomi fructiferi. Studenții anilor I și II Educație fizică, duminică 26 septembrie, au contribuit la demolarea unei clădiri din localitate , întreaga cantitate de cărămidă a fost recuperată și transportată la institut pentru a fi folosită la ridicarea pereților poligonului de tir. In baza contractului semnat cu Stațiunea experimentală Oradea, pe 11 octombrie, toți studenții anilor I și II din institut vor participa la culesul porumbului. SUCEAVA • Obiectivul concret al muncii patriotice : I.A.S. Suceava, la cules fructe din livada experimentală. Număr zilnic de studenți : 200. Perioada acțiunii : 20 septembrie — 20 octombrie. GALAȚI • Centrul universitar a răspuns prezent la apelul comandamentului județean și la depănușatul porumbului la I.A.S. Bădălan participă zilnic cite 400 de studenți ai Universității. Numărul lor a sporit la 700, începînd cu data de 3 octombrie a.c. CLUJ-NAPOCA . Studenții clujeni participă zilele acestea la strînsul culturilor de toamnă pe ogoarele unor unități agricole. Conform graficului de eșalonare a acestei acțiuni, intent iau parte la lucrările predin livezile I.A.S. Cluj-Napoca, pe facultăți, zile și efective, studenții de la Universitate. Merele, prunele, cartofii culeși de ei iau imediat drumul piețelor, al cantinelor și cămărilor... (I.L.). Grupuj realizat de Ion NOVAC 2 Viața studențească Revista revistelor Publicistică Sub genericul „Uzina vie“, revista ieșeană Convorbiri literare continuă în nr. 9 publicarea unor articole ce relatează despre „convenția de colaborare“ dintre scriitorii ieșeni și colectivul de muncitori de la întreprinderea mecanică „Nicolina“. Pe lîngă întîlnirile obișnuite cu cititorii și cu cenaclul literar de aici, s-a prevăzut încă din luna mai „încadrarea în colectivul de muncă de la „Nicolina“ a unor scriitori, pentru a se inspira nemijlocit din viața uzinei, urmind a fructifica această colaborare în creația lor literară“. Un prim rezultat, articolul semnat de Corneliu Ștefanache, din care spicuim : „scriitorul, dacă nu-și trăiește propria biografie (...) nu va fi în stare să înțeleagă cine știe ce din viața altora și paginile sale îi vor flata orgoliul de moment...“ Viața Româneasca Revista Viața românească nu dispune de prea mult spațiu pentru publicistică, dar paginile pe care le scrie Tudor Vasiliu în fiecare număr sunt excelente. „Busturi de hotar“ se intitulează în nr. 8 grupajul de scurte fișe reportericești „luate“ în Moldova, fișe concentrate, scrise cu nerv și cu simțire, cu talent nu numai de reporter, dar și de autentic prozator. Proaspăt premiat de revista Astra (premiul I pentru poezie), Alexandru Demsorescu „se încearcă“ în nr. 104 al revistei și la reportaj. Reporterul hamletizează pe o pagină întreagă („A fi, în meseria noastră înseamnă a construi“) urmărindu-l pe inginerul Emil Moldovan de la I.C.I.M., revenind pentru a ne asigura că intr-adevăr „se construiește“, mai trecînd și prin Platon, Lysis, ca să fie „infidel față de rinduiala lucrurilor“, insisted să descopere în „sufletul“ interlocutorului „bucuria aproape orgolioasă a celui ce ctitorește“ etc. etc. Tovarășe inginer Emil Moldovan, care intr-adevăr vă aparțin cuvintele reporterului-filozof : „în toate vremurile constructorii s-au definit pe ei și, in felul acesta, i-au definit și pe ceilalți din jurul lor, tocmai prin ceea ce au ridicat“ 7 I1 ■ ■ ... S in llfitea In Tribuna nr. 39, Adrian Marino continuă „Jurnalul comparatist“ de la al VIII-lea Congres al Asociației Internaționale de Literatură Comparată, ce s-a ținut in acest an la Budapesta. Aflăm că au fost destul de mulți participanți, că s-a discutat in felurite chipuri despre avangardism, deși „bazele literaturii comparate n-au provocat discuții în adîncime“, dar ceea ce e mai interesant ni se comunică la persoana întîi, în diverse variante de egolatrie : „deschid o table ronde despre avangardă“ ; („n-a ieșit prea rău“) ; „recenzia mea va apare în Unio, in traducere spaniolă“ ; „în iunie pusesem la punct chiar la Bruxelles manuscrisul „capitolului“ meu. Tendances esthétique des avantgardes, un adevărat volum, (400 pagini)“ ; „îi explic foarte metodic și convins (directorului revistei Coloquio Letras — n.n.) de ce nu pot să răspund în această toamnă invitației sale — care mă onorează — de a conferenția la Lisabona“ ; „un studiu al meu va apare în noiembrie in Colóquio Letras“ ; în rest, adăugăm noi, citind : „nimic senzațional, nimic memorabil“ despre Congres în ansamblu; însemnările ne conving insă că Adrian Marino pare a fi „efectiv (subL aut.) cunoscut in străinătate“. LECTOR