Viața Studențească, aprilie-iunie 1977 (Anul 22, nr. 14-24)
1977-04-05 / nr. 14
Unitatea indestructibilă dintre partid și popor (Urmare din pag. T) capacitatea poporului român de a infringe orice dificultăți, de a-și continua munca pentru dezvoltarea în ritm susținut a economiei naționale, pentru ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale, pentru afirmarea tot mai demnă a națiunii noastre socialiste între națiunile lumii. Au fost reliefate și cu acest prilej resorturile adinei ale forței uriașe a poporului român, ale încrederii sale nestrămutate în destinul său comunist, ale capacității economiei noastre naționale de a face față cu succes încercărilor de tot felul. S-a vădit cu tărie în cele peste treizeci de zile care s-au scurs de la cutremur că izvorul izbînzilor noastre este unitatea indestructibilă dintre partid și popor, încrederea cu care clasa noastră muncitoare, întreaga națiune urmează politica internă și externă a Partidului Comunist Român, partid care a conferit României socialiste imaginea unei țări stăpîne pe destinele sale, în care nimic nu se poate opune dezvoltării sale libere și independente pe calea socialismului și comunismului. Urmările calamității vor fi lichidate, pierderile materiale suferite vor fi recuperate, viața noastră își va relua pe de-a-ntregul cursul normal pentru că din primele momente care au urmat cutremurului partidul a mobilizat poporul la muncă, la activitatea titanică de salvare și reconstrucție. Asemenea evenimente îngrozitoare pot, desigur, provoca deznădejde, derută, renunțare. Dar partidul nostru comunist a știut ca în atîtea alte rînduri în ultima jumătate de secol că șansa noastră unică, forța noastră regeneratoare, posibilitatea de a depăși momentele grele stă în muncă, în efortul titanic, imediat, de refacere, de reconstrucție. Și așa am putut să demonstrăm încă o dată lumii întregi neștirbita noastră încredere în viitorul nostru luminos, să oferim imaginea tonică a unei țări ce și-a strîns și mai unită rîndurile pentru a-și continua hotărîtă calea, pentru a-și asigura fermă dezvoltarea sa impetuoasă. Așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntul de închidere rostit la ședința comună, „în momentele grele prin care a trecut țara noastră s-au afirmat cu putere nobilele trăsături ale omului nou, constructor al socialismului. Cred că nici un fel de lucrări ale filozofilor, ale celor care se ocupă de caracterizarea omului nou nu ar fi putut pune in evidență cu atita pregnanță aceste trăsături minunate pe care le-a demonstrat poporul nostru, omul nou stăpîn pe destinele sale, hotărit să înfringă orice greutăți, să-și făurească viitorul in mod liber, așa cum dorește el“. S-a vădit de asemenea în aceste împrejurări umanismul profund, de esență, al societății noastre socialiste, al întregului popor, al politicii partidului și statului nostru. Atenția acordată din prima clipă luptei pentru salvarea oamenilor, intensa activitate pentru internarea și îngrijirea răniților, pentru salvarea vieții celor accidentați, pentru adăpostirea celor rămași fără locuință, măsurile stabilite pentru soluționarea operativă a problemelor stringente ale cetățenilor care au avut de suferit de pe urma cutremurului au dat măsura adevăratului umanism, al umanismului de tip nou, socialist Așa cum s-a mai arătat, în aceasta stă, în primul rînd, explicația largii solidarități internaționale, oamenilor de bună credință de pretutindeni a cu lupta poporului nostru. Ședința comună a forurilor superioare de partid și de stat a confirmat, pentru că viața însăși o confirmă, justețea orientărilor stabilite de cel de-al XI-lea Congres al P.C.R pentru activitatea internațională a partidului și statului nostru. Sensul activ, animat de adîncă răspundere pentru soarta omenirii, propriu politicii externe românești a fost reafirmat de secretarul general al partidului, președintele țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în apelul solemn adresat guvernelor, parlamentelor, partidelor, forțelor politice și sociale înaintate, popoarelor de pe continentul nostru „de a depune împreună noi și perseverente eforturi, intr-un spirit de largă conlucrare și înțelegere, pentru realizarea unor noi pași pe calea transpunerii in viață a angajamentelor asumate la Helsinki, a principiilor documentului comun, pentru adoptarea de noi măsuri ferme și eficiente in direcția intensificării colaborării intereuropene, dezangajării militare pe continent, creării unui climat de deplină securitate, in care toate națiunile să se poată dezvolta liber, să conlucreze, în vederea asigurării unei păci trainice“. LA ORDINEA ZILEI Programele de activități — baza acțiunilor de asociație Se află în faza finală plenarele organelor de asociație de la nivelul centrelor universitare, al institutelor și facultăților, destinate discutării și adoptării programelor de activități pentru actualul semestru al anului de studiu. Desfășurate în spiritul responsabilității și angajării, aceste plenare s-au constituit în momente de analiză atentă a muncii de pînă acum, de stabilire a sarcinilor și măsurilor concrete, impuse de cerințele specifice și evenimentele social-politice ale perioadei în care ne aflăm. Cristalizate in acest fel, programele de activități ale consiliilor. U.A.S.C. (A.S.C.) de la nivelele amintite reprezintă o bază trainică a muncii de organizație, ele prefigurând prin prevederile și propunerile lor acțiunile asociațiilor din semestrul in curs. Sunt acțiuni care au drept temei hotăririle de partid și de stat, indicațiile secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind perfecționarea procesului de integrare a invățămintului cu cercetarea și producția, educarea comunistă, prin muncă și pentru muncă a studenților, creșterea eficienței întregii munci politico-ideologice și cultural-educative. Remarcăm, ca o preocupare a tuturor factorilor de asociație, atenția deosebită acordată acelor manifestări menite a duce la instaurarea în colectivele studențești a unui climat de exigență și seriozitate în studiu, pentru îndeplinirea in bune condiții de către fiecare student a sarcinilor profesionale, de producție și cercetare, pentru aplicarea integrală, in funcție de specificul fiecărei facultăți, a noilor structuri ale anului universitar. Alături de problemele și sarcinile materializate prin programele de activități adoptate, se cuvine subliniat interesul participanților la plenare față de unele aspecte ce țin de imperativele imediate ale centrului, institutului sau facultății respective. Așa se face că pe ordinea de zi a unor plenare au fost incluse puncte separate de dezbatere privind activitatea educativă în cămine și cantine (Timișoara), stilul de muncă și colaborarea între organele de asociație (Iași), prezența studenților în viața social-culturală a municipiului (Sibiu) etc. Printre și județului problemele principale luate in discuție cu aceste prilejuri sunt și cele legate de pregătirea pentru faza finală a Festivalului național „Cântarea României“, întîmpinarea Centenarului Independenței, buna desfășurare a sesiunii de examene din vară, organizarea muncii patriotice și a vacanței studențești. Cuprinzătoare și mobilizatoare în același timp, programele de activități se cer aplicate cu fermitate în practică, ele constituind astfel ghidul muncii de fiecare zi a asociațiilor studenților comuniști. Esențialul este ca fiecare acțiune și măsură preconizată să capete concretizarea necesară, să devină adică faptă vie, antrenantă pentru Întreaga masă de studenți. Căci — așa după cum bine se știe, — justețea și utilitatea oricărui program de activități se apreciază după modul in care cei investiți cu traducerea lui in viață știu să facă din el o oglindă anticipativă a activității, o platformă generoasă de lucru, o premisă sigură pentru atragerea colectivelor studențești la o muncă susținută. Încununată de succes... Ion SEGARCEANU 2 Viața studențească FIZIOLOGIE, Catedra de biologie, Institutul de medicină și fa»* 1 | mache din Tg. Mureș 1 L* taie medicină »I § vumini* «in Ts. Met ? C> (ni* irecvenist tie | «src s «5e (je striKfent) de ta Me j O1.t»«. «niîesni.i ti î K' d.e | *1.4» ini ți si.: Ui I *>« tim iesui! St. 'f iitirsS pn«<ț«0e t«S «re {»<>;*- f Către «Viața studențească" Cu referire la adresa dr. nr. 41 23 ianuarie 1977 prin care ne trimiteți articolul „Cursuri in intirziere“, publicat în revista dv. nr. 4/1977, vă facem cunoscut următoarele : Articolul a fost discutat in cadrul ședinței Biroului Consiliului profesoral al institutului in prezenta factorilor de răspundere pe linia asigurării cu manuale și cursuri și cu cadrele didactice de la disciplina de fiziologie. Cu această ocazie s-au stabilit sarcini și termene pentru colectivul disciplinei de fiziologie, în așa fel ca pînă la data de 1 mai 1977 să fie depus manuscrisul la Secretariatul institutului, urmînd ca litografia să-l multiplice cu prioritate și să-l pună la dispoziția studenților pentru pregătirea examenului din sesiunea de vară. Dorim să arătăm că din anul 1973, numiști Asociația studenților cucu sprijinul cadrelor didactice a multiplicat o serie de cursuri care au completat numărul celor multiplicate de litografia institutului, contribuind in acest fel la efortul comun al conducerii institutului și studenților de a asigura cit mai multe cursuri pentru studenti. Aceste acțiuni au fost initiate de către Asociația studenților comuniști, fiind discutate in cadrul adunărilor de ani. De asemenea dorim să arătăm că in preocuparea conducerii institutului problema elaborării și multiplicării cursurilor ocupă un loc de primă necesitate. Cu dotarea pe care o avem și cu dotările ce se vor face in acest an, considerăm că pe parcursul anilor 1977/1978, să patem acoperi In întregime necesitățile cu cursuri ale institutului nostru. Rector al I.M.F. Tg. Mureș, prof. dr. LÁSZLÓ IOAN Secretar-șef, ȘERBAN GHEORGHE Către Redacția revistei „Viața studențească“ In legătură cu articolul „Frigul a înghețat... inițiativa în sportul de masă" publicat in „Viata studențească" nr. 5, 1.11. 1977, Consiliul Uniunii noastre a luat următoarele măsuri : S-a discutat conținutul articolului respectiv cu activiștii studenți ai comisiilor pentru activitatea sportivă din I.A.N.B. și Universitate ; s-a hotărit intensificarea activității propagandistice in legătură cu participarea sporturilor de sezon ; un număr mai mare de studenti vor fi cuprinși in deplasările pe Valea Prahovei la sfirșit de săptămină, pentru a schia ; cei mai buni dintre ei vor reprezenta Centrul universitar București la campionatele universitare din luna martie a.c., in Paring, județul Hunedoara ; ieșirile in jurul Capitalei se vor face ritmic cu prilejul pregătirilor și concursurilor din cadrul unei acțiuni complexe .Amicii drumeției“in legături cu amenajarea unor patinoare, criticile sunt juste. Comisiile sportive ale Institutelor au primit indicații in legătură cu amenajarea acestora în sezonul rece și foarte rece; in legătură cu criticile privitoare la practicarea săniușului, noi apreciem că studenții preferă mai mult schiul și orientarea turistică. Vă mulțumim pentru sprijinul acordat prin publicarea materialului sus-amintit. Președinte al C.U.A.S.C. București, VASILE BONTAȘ Constantin ALEXANDRESCU, vicepreședinte cu probleme de pregătire pentru apărarea patriei, sport și turism ■ y » HALATE MAI LARGI , PESTE PALTOANE MAI STRIMITE. Brrr ! Inc studenții % |. Barastafii de ríurnit* din Cluj- Napoca. Afară mai merge, dar ! I io laboratoare mercurul termometrelor e» dat la fund. firu- P4 a II-a a anului IV, Chimie, propune următoarele t I ori să fie angajat «aerobor. ți rare *a «teinuero toate paltoa* Bele. erihalatele să fie schîmbate cu altere mai tariif. Piuă IL *««Seăodocer«» fara Hotit *4. ..va 4 Către „Viața studențească* Ca urmare a notei critice “părută in numărul 5 al revistei „Viața studențească“ referitor la funcționarea defectuoasă a sistemului de încălzire la Facultatea de chimie, vă comunicăm următoarele : S-a luat imediat legătura cu Serviciul Tehnic al Universității, care răspunde de bunul mers al instalațiilor de încălzire. Specialiștii acestui serviciu s-au deplasat la fața locului și au dispus punerea în funcțiune și a sistemului de încălzire cu aer cald cu care este dotată clădirea. S-au luat de asemeni măsuri pentru o mai bună distribuție a fluxului de apă in diferite părți ale clădirii. Drept urmare, temperatura in clădire a revenit la norma. De asemeni, Serviciul Tehnic al Universității a luat măsuri prin personalul de specialitate de urmărire permanentă a instalațiilor de încălzire pentru a nu se mai crea pe viitor situații de genul celor sesizate. Conf. dr. Z. ANDREI, decanul Facultății de chimie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca Către Redacția revistei „Viața studențească“ In legătură cu articolul „Retrospectivă fotbalistică“ 6. Poli Timișoara apărut in revista Viața studențească — nr. 4/1977 vă comunicăm următoarele : Conducerea C. S. Politehnica apreciind buna intenție a revistei Dvs. și îndemnul spre mai bine mulțumește redacției pentru preocuparea manifestată față de fotbalul timișorean în general și studențesc in special. Nu suntem mulțumiți de prestația fotului nostru de fotbal, fapt care a constituit obiectul mai multor analize la nivelul secției de fotbal Politehnica a clubului, a conducerii I.P.T., a comitetului P.C.R. din I.P.T. Atitudinea antrenorului C. Rădulescu a fost analizată și criticată de conducere, fapt care a dus la o îmbunătățire a felului său de manifestare. Cuplul actual de antrenori susținută, desfășoară o activitate în concordanță cu indicațiile F.R.F. și dorința miilor de suporteri. Rezultatele din ultimii ani arată un progres, deși in 1976 am ratat cu ușurință locul 3—1 mai mult din cauza superficialității jucătorilor și a unei insuficiente preocupări a conducerii. Articolul publicat de Dvs. a constituit un nou prilej de analiză a activității secției de fotbal și a determinat luarea unor măsuri pentru ca echipa să exprime colectiv valoarea individuală a componenților ei. Vi mulțumim pentru sprijin și primim cu interes deosebit orice intervenție din partea revistei „Viața studențească". Președintele Clubului „Politehnica“ Timișoara, prof. emerit dr. doc. ing. GH. SILAȘ Președintele secției fotbal, prof. dr. ing. EUGEN POP, prorector al I.P. Timișoara rla Centa! juívirtimii BíiSurijTÍ *” ( Frigă! a înghețat... inițiați« f» sparta! de masă !