Viața Studențească, iulie-septembrie 1979 (Anul 24, nr. 25-30)

1979-07-25 / nr. 25-26

Un reper al dezvoltării și modernizării bazei materiale a învățămân­tului : Facultatea de medicină Iași. Bunăstarea poporului, idee-forță a societății socialiste multilateral dezvoltate H­otărirea privind înfăptuirea programului de creștere a ni­velului de trai în perioada 1976—1980, program elaborat din inițiativa și sub îndrumarea directă a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și aprobat de Confe­rința națională din decembrie 1977. Înscrie in cartea împlinirilor acestor decenii încă o pagină de rezonanță, demonstrând fără putință de tăgadă înaltul umanism al societății noastre conduse de Partidul Comunist, al cărui țel suprem este ridicarea continuă a nivelului de trai material și spiritual al poporului. Rezultat direct al modului exemplar în care muncitori, țărani, intelectuali, toți oamenii muncii din țara noastră, români, maghiari, germani și de alte naționalități, au răspuns chemării partidului, muncind cu abnegație pentru realizarea și depășirea sarcinilor prevăzute pentru prima etapă a actualului cincinal, hotărirea Plenarei Con­siliului Oamenilor Muncii prevede pentru etapa a doua obiective de o majoră importanță pentru ridicarea în continuare a nivelului de trai, spiritual și material. Astfel, pe baza creșterii venitului național cu 30%, retribuția reală a personalului muncitor a crescut cu 21,4% — îndeplinindu-se în trei ani prevederile pentru întreg cincinalul, — pînă în 1980 procentul de creștere va ajunge, suplimentar, la 32,3%. Veniturile realizate din fondul social de consum s-au materializat, între altele, în majorarea pensiilor cu 4—20%, creșteri mai ridicate aplicindu-se pensiilor mici, în spo­rirea alocației de stat pentru copii, în noi dotări destinate ocro­tirii sănătății populației, în dezvoltarea bazei materiale a activi­tăților social-culturale, turismului, sportului, petrecerii timpului liber. U­rmare firească, directă, a creșterii veniturilor reale ale oa­menilor muncii, desfacerile de mărfuri și prestările de servicii pentru populație au cunoscut o creștere importantă în condițiile în care indicele de creștere a prețurilor în 1978 a fost inferior celui prevăzut — demonstrație elocventă a faptului că în România bunăstarea poporului, dezvoltarea economico-socială a țării sunt realizate in condițiile asigurării echilibrului financiar și monetar. Pe temelia solidă a rezultatelor obținute, prevederile recentei hotărîri jalonează căile de înfăptuire a programului de creștere in continuare a bunăstării poporului. Urmare directă a creșterii substanțiale a retribuției nete, se prevede îmbunătățirea apro­vizionării populației, creșterea desfacerilor de mărfuri agro-ali­­mentare și industriale. Astfel, dacă în 1975 au fost desfăcute mărfuri in valoare de 141,1 miliarde lei, iar in 1978 de 184,7 miliarde lei, în 1980 valoarea lor va ajunge la 215 miliarde lei , duse alimentare (față de 1950, consumul la carne pe locuitor va fi în 1980 de 49,4 miliarde lei (față de 28,2 miliarde lei în 1975 și 37,2 miliarde lei în 1978). Se va asigura, de asemenea, o importantă creștere a consumului pe locuitor la principalele pro­duse alimentare (față de 1950, consumul la carne pe locuitor va crește de peste 3,7 ori, la lapte de două ori, la zahăr și produse zaharoase de peste 4,3 ori, la legume și produse din legume de peste 2,1 ori), precum și sporirea vînzărilor de bunuri de folo­sință îndelungată (înzestrarea la 1 000 de locuitori va fi mai mare față de 1965 de 2 ori la aparate de radio, de 7 ori la televizoare, de 7,4 ori la frigidere, de 23 de ori la autoturisme). A­tingerea tuturor acestor parametri înalți de creștere a bu­năstării implică realizarea cu succes a obiectivelor planului pe acest an și pe anul viitor, mobilizarea fiecărui om al muncii la realizarea exemplară a tuturor indicatorilor economici, reducerea cheltuielilor de producție, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, creșterea eficienței economice în toate sectoarele de activitate ; un rol deosebit se acordă sporirii pro­ductivității muncii care, în proiectul Directivelor Congresului XII al P.C.R., apare ca principalul factor de creștere a venitului național. A realiza 80% din sporul venitului național pe seama produc­tivității muncii sociale presupune orientarea cu fermitate către sporirea tot mai accentuată a eficienței întregii activități eco­nomice, o creștere tot mai largă a activității științifice, ampli­ficarea rolului științei în organizarea și modernizarea economiei, a întregii vieți sociale, aplicarea fermă în toate domeniile a celor mai înaintate cuceriri ale revoluției tehnico-științifice mondiale. P­ornind de la aceste noi cerințe ale actualei faze de dez­voltare a societății noastre, de la rolul hotărîtor al științei și tehnicii, Congresul al XII-lea va dezbate și adopta „Pro­gramul de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de In­troducere a progresului tehnic pînă în 1990 și direcțiile principale pînă în anul 2­000“, program generos, a cărui înfăptuire necesită o înaltă calificare a personalului muncitor. Directivele prevăd pentru acest cincinal formarea profesională a unui număr de 1.750.000 muncitori calificați și 300.000 tehnicieni, maiștri, ingineri și alte cadre de specialitate — tineri aflați azi pe băncile șco­lilor, studenți ai institutelor de învățămînt superior din întreaga țară. De aceea, unul din obiectivele de bază ale cincinalului 1981—1985 va continua să rămînă dezvoltarea și modernizarea în­­vățămîntului de toate gradele, îndeosebi a invățămîntului tehnic, pentru ramurile cu cea mai puternică dezvoltare, principala aten­ție acordîndu-se perfecționării conținutului acestuia, integrării sale cu producția și cercetarea, pregătirii temeinice a studenților în concordanță cu cerințele progresului tehnic, ale dezvoltării eco­­nomico-sociale a țării noastre în etapa actuală și în perspectivă. V Roxana PASCU 2 VIAȚA STUDENȚEASCA Studenți, profesori, absolvenți, cercetători despre Amplul program de activitate al intrării României intr-o Avîntul nestăvilit al economiei Proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea P.C.R. cu privire la dezvolt­­ar­­ea economico-socială a Româ­niei in cincinalul 1981—1985 și orientările de perspectivă pînă in 1990 reflectă, in continuare, preocuparea neabătută a par­tidului, pentru progresul rapid al patriei noastre și ridicarea nivelului de trai material și spiritual al poporului, pe lân­gă teze și idei călăuzitoare in gindire și acțiune, de o deose­bită valoare teoretică și prac­tică, acest document al parti­dului conține și date statistice privind ritmurile și proporți­ile care, prin limbajul lor, dau contur și dimensiune faptelor pe care le vom împlini, nive­lului de dezvoltare pe care-1 vom atinge. Una din orientările și sarci­nile de bază ale planului cin­cinal 1981—1985 o constituie dezvoltarea în ritm înalt, economico-socială Astfel, conform prevederilor, în perioada 1981 —1985, ritmul mediu anual de creștere va fi : 6,0—6,6% produs social, 6,7—7,4% la ve­la­nit național, 9,0—10,0% la pro­ducția netă industrială, 9,0% la producția globală 8,0— in­dustrială, 7,0—7,5% la producti­vitatea muncii în industrie etc. Dezvoltarea în ritm înalt a economiei exprimă preocuparea partidului pentru avansarea cu pași repezi pe linia progresului și civilizației. Există o puter­nică dependență a nivelului de dezvoltare economică a țării de ritmul anual de creștere­­ cu cit acesta din urmă este mai ridicat, cu atît sporul anual absolut al venitului național, pe locuitor, este mai mare. In consecință, se creează baza rea­lă pentru eliminarea într-un timp mai scurt a decalajului care ne desparte de țările a­­vansate din punct de vedere e­­conomic. Numai atunci cind ritmul mișcării economiei noas­tre devansează pe cel al țărilor avansate se creează terenul real pentru eliminarea decala­jului ; nu este vorba de un ritm mai mare, ci de un ritm mai înalt de dezvoltare, prin urmare lichidarea rămînerii în urmă necesită mai puțin timp. Ritmurile de dezvoltare pe ansamblul economiei naționale, pe ramuri și subramuri, prevă­zute a fi realizate in perioada 1981—1985 sunt ritmuri inalte, a căror îndeplinire are o mare însemnătate practică; baza de comparație (adică nivelul anu­lui 1980) este mult mai ridica­tă față de perioadele anterioa­re, și ca urmare, fiecare pro­cent de creștere se exteriori­zează într-un volum cu mult sporit al sporului absolut al producției, al venitului națio­nal. Transpunerea în viață a obiectivelor și sarcinilor dez­voltării in perioada care ur­mează necesită, desigur, pune­rea in mișcare, antrenarea unui întreg sistem de factori — u­­mani, tehnici, economici, orga­nizatorici, social-politici etc. In acest context, un rol deosebit de însemnat revine invățămîn­tului superior, care este chemat să furnizeze producției sociale, în toată diversitatea ei, specia­liști cu­ mai bine pregătiți ca­re să asigure valorificarea cit mai eficientă a resurselor ma­teriale, folosirea deplină a teh­nicii cu care sînt dotate uni­tățile economice, să gospodă­rească și să administreze cit mai bine avuția națională. Dar nu numai atît. Ritmul înalt de dezvoltare economico-socială, dinamismul României socia­liste se întemeiază în mare măsură pe progresul științei și tehnicii, știut fiind faptul că promovarea rapidă a noilor cuceriri, constituie un puternic factor de comprimare a etape­lor­ de scurtare a drumului ce trebuie parcurs­­ dimpotrivă, neglijarea în această direcție reprezintă un factor potențial de agravare a decalajelor. în­­vățămîntul superior, prin mare­le său potențial de creație ști­­ințifico-tehnică, își va aduce din plin contribuția la dezvol­tarea activității de cercetare științifică, la modernizarea e­­conomiei, a conducerii societă­ții, a întregii vieți sociale din țara noastră, la afirmarea ști­inței românești pe plan mon­dial. Prof. univ. dr. CONSTANTIN ENACHE, catedra de Economie politică, A.S.E. București, vel general societatea, care nu stăpinește aceste noi mijloace, se află în situația de a nu be­neficia de această șansă echi­valentă cu o mutație în cali­tatea speciei. Pe de altă par­te, folosirea intensă a noilor tehnici de calcul eliberează o­­mul, sau la nivel general socie­tatea, de oboseala muncii min­tale raționale, permițînd con­centrarea cu prioritate asupra a ceea ce rămine exclusiv în atribuțiile gîndirii umane, adi­că formularea problemelor, a ipotezelor, luarea deciziilor. Trebuie bine înțeles că cel care știe să învețe, cel care are pasiunea cunoașterii, a spi­ritului critic și novator, prin a­­ceasta servind societatea la ni­velul exigențelor ei servind știința ale cărui actuale, țeluri sînt în țara noastră profund umaniste totodată se remode­­lează continuu pe sine, se transformă mereu, adaptîndu-se cerințelor dinamicii actuale ale progresului, afirmîndu-și ple­nar personalitatea. Imaginea omului care înva­ță, indiferent de vîrstă și misiunea socială ce o are, de a omului care este mereu fră­­mîntat de semne de întrebare, care este pasionat de tot ceea ce este nou, care își găsește împlinirea existenței sale în actul creației materiale sau spirituale, este imaginea omu­lui societății noastre aflate in „deceniul stiintei“. Prof. dr. ing. Florea DUDIȚA, rectorul Universității din Brașov Specialiștii deceniului științei Cei care astăzi sunt în băn­cile universităților poartă răs­punderea istorică de a deveni specialiști cu înaltă calificare în deceniul pe care Proiectul Directivelor Congresului al XII-lea al P.C.R. îl prefigu­rează a fi al științei, tehnolo­giei, calității și eficienței, al trecerii patriei noastre în rîn­­dul țărilor cu dezvoltare medie. In lumina rolului hotărîtor pe care îl are știința în edifi­carea societății socialiste mul­tilateral dezvoltate și al creării condițiilor pentru făurirea co­munismului în patria noastră Congresul al XII-lea al P.C.R., va dezbate și adopta „Progra­mul de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de in­troducere a progresului tehnic pînă în anul 1990 și direcțiile principale pînă în anul 2000“. Prin acest program se confe­ră cercetării științifice — ală­turi de sarcinile ce decurg din viitorul cincinal — misiunea majoră de a direcționa activi­tatea economico-socială, devan­­sînd-o în timp și oferind solu­ții noi pentru diferite domenii ale dezvoltării. In Proiectul Directivelor se subliniază că „Pe baza concep­ției materialist-dialectice și istorice a partidului nostru despre natură și societate, cer­cetarea trebuie să promoveze în toate domeniile construcției noastre socialiste o gândire ști­ințifică profund novatoare, în­drăzneață, cu adevărat revolu­ționară, care — pornind de la cele mai avansate realizări pe plan mondial — să îmbogățeas­că cu noi descoperiri cunoaște­rea universală“. A învăța, a învăța să înveți, a învăța con­tinuu și eficient, este un impe­rativ al etapei istorice pe care o parcurgem, cind stăpînirea proceselor tehnologice cere tot mai multe cunoștințe de spe­cialitate, cind există un extra­ordinar aflux informațional. Ci­mul a avut întotdeauna în ce­le mai ascunse cute ale spiri­tului său obsesia semnelor de întrebare, neliniștea căutărilor, neastîmpărul cutezanței, pasiu­nea aflării. Dar, astăzi, a în­văța este o necesitate pentru fiecare om al muncii, condiție pentru a putea fi util societă­ții, condiție pentru a putea be­neficia de șansele de afirmare a personalității pe care i le oferă societatea noastră, condi­ție ca egalitatea între cetățeni să fie și mai deplină, condiție ca în toate domeniile de acti­vitate să se producă un reviri­ment calitativ. Cei ce vor fi specialiștii de mîine, trebuie să fie capabili să învețe așa cum cere ritmul de astăzi al dezvoltării, adică înțelegînd principiile și anali­­zînd conceptele, asimilind cri­tic și selectiv, dovedind conti­nuă disponibilitate față de tot ceea ce apare nou, confruntînd mereu ideile teoretice cu rea­litatea practicii productive și sociale, educîndu-și pasiunea pentru manifestarea contribu­ției proprii, pentru actul de creație, moment de supremă împlinire a personalității uma­ne. Pe drept cuvînt s-a spus că noile mijloace tehnologice și in special calculatoarele reprezin­tă pentru creierul uman echi­valentul a ceea ce ar fi putut fi obținut printr-o mutație bio­­genetică. Omul, sau la mn­­ a largă perspectivă cercetării științifice viitoare Preocupare constantă a Partidului Comunist Român, încă de la preluarea puterii, asigurarea resurselor energeti­ce moderne — prin electrifica­rea țării, și prin refacerea și dezvoltarea industriei petroli­fere distruse de război — a devenit acum comandament major al viitorului plan cinci­nal și, in perspectivă, al viito­rului deceniu. Obiectivul fixat­­— asigurarea independenței e­­nergetice a României pînă în anul 1990 — ne propune de aceea nouă, cercetătorilor în domeniul energiei, sarcini spo­rite legate de descoperirea și valorificarea unor noi resurse energetice, de utilizarea la ma­ximum a potențialului și re­surselor existente. In această direcție proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al P.C.R. și proiectului Progra­­mului-directivă de cercetare științifică, dezvoltare tehnologi­că și de introducere a progre­sului tehnic în perioada 1981— 1990 și direcțiile principale pînă în anul 2000 constituie un îndrumar prețios pentru activitatea noastră,­ sintetizînd principalele direcții de dezvol­tare în acest domeniu, precum și liniile concrete de acțiune pentru a atinge înalții para­metrii prevăzuți în viitor. Proiectele citate fac referi­rea exactă la cele mai noi des­coperiri și direcții de cercetare existente pe plan mondial, de la energia eoliană sau solară, pînă la tehnicile de obținere a energiei prin procesul de fu­ziune nucleară, deschizînd un timp larg de acțiune cercetării științifice românești, căreia în viitorul cincinal i se vor aloca in acest scop mijloace finan­ciare și materiale sporite de utilizarea cărora, cu maximă eficiență, ne simțim cu toții responsabili. Pentru noi sunt extrem de mobilizatoare rîn­­durile din „Programul-directi­­vă...“ care arată că „sarcina unităților științifice, a fiecărui cercetător este nu numai de a studia și concepe soluții teh­nice avansate, ci și de a con­tribui direct, printr-o colabo­rare strânsă cu întreprinderile, la aplicarea lor efectivă, eu

Next