Viața Studențească, octombrie-decembrie 1984 (Anul 29, nr. 40-52)

1984-10-03 / nr. 40

BIBL!OTF~ \ „ASTRA" SIBIU MOLtTARI DIN TO ATI TARILE. UNITIVÁ I Studenților Comuniști din România ANUL XXVIII, Nr. 40 (1012) MIERCURI, 3 OCTOMBRIE 1984 12 PAGINI, 2 LEI PROIECTUL DIRECTIVELOR CELUI DE AL Xlll lea CONGRES AL PC.*. Un grandios program de muncă, mobilizatoare perspective de acțiune pentru ridicarea României pe trepte tot mai înalte de progres și civilizație (III T ) CUVINTAREA rostită la Marea adunare popu­lară de la Timișoara, pri­­lejuită de deschiderea noului an de învătămînt, secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, subli­nia că ..fără o ridicare puter­nică a nivelului de cunoștințe profesionale, științifice și teh­nice, nu putem soluționa în mod corespunzător marile pro­bleme cuprinse în Programul partidului, nu putem edifica cea mai înaintată societate din lume. Tot ceea ce am realizat este rezultatul muncii. Munca constituie factorul hotăritor al dezvoltării societății noastre ca, de altfel, al oricărei societăți. Numai că munca Se transformă și ea continuu — de la munca simplă la munca complexă, ba­zată pe o tehnică înaltă, care trebuie cunoscută și stăpînită­ pe inalte tehnologii și cunoș­tințe profesionale si tehnice. Deci trebuie să punem la baza întregii activități munca com­plexă — cu tot ceea ce se cu­prinde in aceasta — unind munca cu știința si cultura, ca factori fundamentali ai dezvol­tării, cu spiritul revoluționar, cu educația comunistă, cu ati­tudinea revoluționară in muncă, în toate sectoarele de activi­tate“. Această strategie a ac­celerării ritmurilor de dezvol­tare economică a societății pe baza punerii în valoare apli­cării în activitatea productivă concretă a celor mai noi cuce­riri ale științei și tehnicii con­temporane constituie una din­tre liniile de forță ale proiec­tului Directivelor celui de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român. Obiectivele creșterii economice sunt prefi­gurate în cadrul acestui docu­ment programatic de însemnă­tate excepțională pentru evo­luția României în perspectiva anilor 2000 într-o corelație strînsă, indisolubilă, cu dez­voltarea cercetării științifice și tehnologice, cu implementarea rapidă în activitatea economică și socială a celor mai noi iz­­bînzi ale revoluției științifice și tehnice contemporane. Preo­cuparea pentru dezvoltarea in­tensivă a principalelor ramuri ale economiei naționale, a in­dustriei și agriculturii, a sil­viculturii, gospodăririi apelor și protecției mediului înconjură­tor, a transporturilor și tele­comunicațiilor, a investițiilor și construcțiilor are în vedere Stelian MOJTU (Continuare in vie 3) S ill INlIMPINARIA MAN­­I IN­ HIM Al METIIN­H RITMURILE FUNDAMENTALE ALE S­ EMNIFICAȚIA­ȚIONALA a celui EXCEP­de-al IX-lea Congres al par­tidului, eveniment care a de­clanșat un climat nou, revolu­ționar in toate domeniile de activitate, augmentată de în­treaga evoluție ulterioară a so­cietății socialiste românești, a­­pare nu numai ca un rezultat firesc al confirmării justeței și importanței liniei politice afir­mate in iulie 1965, ci, totodată, ea se instituie programatic ca o dimensiune definitorie a epo­cii pe care o inaugurează. Secretarul general al partidu­lui, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, afirma în isto­ricul Raport prezentat la Con­gresul al IX-lea această certi­tudine izvorind din realismul și profundul caracter științific al înnoitoarei politici ce avea să caracterizeze întreaga activitate a comuniștilor români : „CEL DE-AL IX-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST RO­MÂN VA RAMINE ÎNSCRIS CU LITERE DE AUR IN IS­TORIA ROMÂNIEI". Structura însăși a Raportului prezentat de secretarul general al partidului la Congresul al IX-lea este relevantă pentru o semnificativă deplasare a pon­derii preocupărilor către pro­iectarea evoluției viitoare, bi­lanțurile servind analizei con­dițiilor concrete pe baza căro­ra se poate anticipa cu realism dezvoltarea social-economică de perspectivă. Locul fundamental acordat economicului, dezvoltă­rii industriei în primul rând, avea în vedere faptul că „ex­periența poporului român, ca și istoria dezvoltării societății o­­menești demonstrează că in­dustrializarea este singura cale care duce spre progres și ci­vilizație, spre ridicarea hardului de viață, asigură stan­tapt independența și suverani­in­tatea națională“. Raportul pre­ciza cu claritate necesitatea ca această dezvoltare să aibă in vedere echilibrarea dezvoltării, armonizarea ramurilor econo­mice. Ordinea de prioritate dezvoltării ramurilor economice a și a obiectivelor tehnico-econo­mice și organizatorice, care evi­dențiază preocuparea pentru valorificarea superioară a ma­teriilor prime, asigurarea bazei energetice, stimularea produc­ției mijloacelor de producție, dezvoltarea industriilor de vîrf, dezvoltarea intensivă, multila­terală a agriculturii, concomi­tent cu urmărirea creșterii ca­lității produselor și a produc­tivității muncii, promovarea progresului tehnic în toate sec­toarele de activitate, creșterea eficienței economice a investi­țiilor, pe fondul repartizării raționale a forțelor de produc­ție, în condițiile unei necesare sporiri a fondului de dezvolta­re, a implicat un proces com­plex de reorganizare a sociale in ansamblul său, vieții în­­trucît, așa cum se evidenția in Raport, „este necesar ca odată cu dezvoltarea forțelor de pro­ducție să perfecționăm continuu Constantin DUMITRU (Continuare In pag. 2; VEAC LUMINOS Veac luminos ; arc înălțînd peste zări ; Tinerețe născindu-“c-n fiece clipă ; Spre timpul cel nou secunde chemări Odată cu țara in noi se-nfiripă. Și suntem­ aproape de inima ei, Pămîntul respiră adinc și bogat, Căci faptele astăzi răsar cu temei, Ca sufletul nostru viteaz și curat. E ora cînd piinea se scurge-n hambare, Și holdele-și ’nalță privirea-n țării . Veniți prieteni la marea sărbătoare, A treisprezecea odă a „Maicii Românii”. S-alegem bărbatul viteaz, cutezător, Cirmuitorul vrerii de pace pe pămint Pe cel ce azi ne-ndrumă spre­ un mare viitor. Pe CEAUȘESCU prieteni prin trainic legâmînt. Romeo BULEGESCU Amfiteatrele recoltei La această oră, noi serii de studenți muncesc in „Amfiteatrele recoltei“. Universitatea de toamnă își ține cursurile în aer liber, acolo unde se decide soarta recoltelor acestui an. Este o tradiție și este o mîndrie a studențimii noastre să participe toamnă de toamnă la culesul porumbului, al strugurilor și al legumelor. La realizarea sarcinilor importante pe care le are agricultura noas­tră. Mii de studenți pun umărul, alături de cel al lucrătorilor din agricultură, în această campanie a bunăstării. Sărbătoarea din „Ziua recoltei“ va consemna între succesele pe care le va raporta și efortul lor. Revista noastră urmărește și în acest nu­măr atmosfera de fierbinte angajament patriotic ce caracterizează această semnificativă prezență a studențimii. ÎN ACEST NUMĂR: In pagina a 2-a. Ecuații de Solomon Marcus , paginile 4—5 vă oferă, sub genericul Amfiteatrele recoltei, noi relatări și ima­gini surprinse de redactorii și colaboratorii noștri la unitățile agricole in care, ca in fiecare toamnă, studenții dau măsura hăr­niciei lor • Suceava — dreptul visului de a îndrăzni este titlul sub care Petre Brașoveanu vă propune o reîntîlnire cu vechea cetate a Moldovei aflată astăzi, asemenea tuturor localităților patriei intr-un profund proces de modernizare (pag. 6—7) • In pagina a 9-a, sub genericul Partidul și societatea, articolul Rolul partidului in sistemul democrației socialiste românești de Stelian Moțiu • Preuniversitaria vă oferă informații despre Universitatea brașo­­veană și vă prezintă Retrospectiva admiterii la I.A.N.B. — p. 10 • La pag. 11. informații și comentarii sportive A­CEASTA MI$­/A care per­fecta a mîi­nii născind floarea perfectă ca un spec­tacol al zăpezilor s­tructurind firea, vraja memoriei sta­bilind echilibrul ideal si drept al înfățișării in toate acțiunile sale. saltul de vie­tate atentă al apei de munte peste ramul din aparenta sin­gurătate a norilor. De la un drum la altul o călătorie pro­fundă, o competiție prin care începi să exiști prin con­fruntarea cu tine însuti, acest ochi fiind distantele ca o îmbrățișare in respirație, ca pu­terea ramului de-a te striga întotdeau­na. Se intimplă cu fiecare treaptă a mersului nostru, cu fiecare sacrificiu cu­­prinzind in nelimi­­tele sale viata noas­tră, cu fiecare triumf limpede, prevăzut și așteptat, visul nos­tru, esențiala noas­tră condiție de a fi certitudinea diri­­jind existenta. Spunem limba ro­mână și ne gindim la oglindă, ne gin­dim la simbolul sim­bolurilor care nu mai poate fi care e unica concurat, deschi­dere spre absolutul desăvirși­rii din fie­care moment. Spunem tu, noi, înălțare deplină a ființei prin ființa­rea nepieritoare, spu­nem timp intre două secunde unindu-le, spunem sărbătoare descoperindu-ne u­­nul pe celălalt în lu­mina valorii gene­rale, recunoscindu­­ne. Spunem patrie spu­­ni­nd totul despre aptitudinile de-a transforma visul in cea mai accentuată realitate, de a-l iubi. Există in noi toți această idee, reper at­­ licării care lumi­nează steaua, reper al gîndului nostru care o naște. Din copleșitor entuziasmul al­e­es­ în sărbătoare nncei tinereți, din speranța fiecăruia dintre noi, din ceea ce faci spre a dovedi lumina muncii tale, patria se întemeiază, iși naște eroii căliv­zindu-i acești poeți ai eternului nece­sar. Sunt fericit că fie ți-am dedicat pri­mele mele versuri, că poezia este sin­gura armă pe care ai gîndit-o. O aripă larg des­chisă in uriașul e­­lan al transparenței soarelui de nă ifi cuprinde toata­săr­bătoarea cum ar cuprinde umerii băr­batului și al femeii, cuprinde frunțile fii­lor veghindu-te, cum verbul, silaba și no­rul cuprind in lim­ba lor toate posibili­tățile emoției noas­tre. Pe petală de tran­dafir este imaginea ta, parfumul liniș­titor este al tran­dafirului tău, pe re­tina ochiului nos­tru distingînd in­tr-un ultim adine este capătul imaginea ta, la tuturor ră­dăcinilor noastre se naște imaginea ta. Avem de dovedit permanent frumuse­țea florilor, ca a­­leea din singurăta­te, a poeziei, a ploii peste pămîn­tul insămintat. Avem de dovedit marile încrederi, idealurile. Generații­le ge­nerații lîi înalță imnul lor acestei peceți de aur timpu­lui unic apartinindu­­ne in mod hotăritor. De tineri vocați­lor noastre li se aduc laurii pe care îi me­riți, de tineri floarea salcimului ne lu­minează destinul sa intersecta. Pregătim soarelui soarele tău, pregătim zilei lumina noastră din sirguința fruc­tului, pregătim ari­pilor tale aripile noastre, realitate a zborului. Suntem­ constelația ta după care se o­­rientează anotimpu­rile, si ntem bucuria speranțelor tale. loan VIERU

Next