Viața Studențească, octombrie-decembrie 1984 (Anul 29, nr. 40-52)
1984-10-03 / nr. 40
BIBL!OTF~ \ „ASTRA" SIBIU MOLtTARI DIN TO ATI TARILE. UNITIVÁ I Studenților Comuniști din România ANUL XXVIII, Nr. 40 (1012) MIERCURI, 3 OCTOMBRIE 1984 12 PAGINI, 2 LEI PROIECTUL DIRECTIVELOR CELUI DE AL Xlll lea CONGRES AL PC.*. Un grandios program de muncă, mobilizatoare perspective de acțiune pentru ridicarea României pe trepte tot mai înalte de progres și civilizație (III T ) CUVINTAREA rostită la Marea adunare populară de la Timișoara, prilejuită de deschiderea noului an de învătămînt, secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, sublinia că ..fără o ridicare puternică a nivelului de cunoștințe profesionale, științifice și tehnice, nu putem soluționa în mod corespunzător marile probleme cuprinse în Programul partidului, nu putem edifica cea mai înaintată societate din lume. Tot ceea ce am realizat este rezultatul muncii. Munca constituie factorul hotăritor al dezvoltării societății noastre ca, de altfel, al oricărei societăți. Numai că munca Se transformă și ea continuu — de la munca simplă la munca complexă, bazată pe o tehnică înaltă, care trebuie cunoscută și stăpînită pe inalte tehnologii și cunoștințe profesionale si tehnice. Deci trebuie să punem la baza întregii activități munca complexă — cu tot ceea ce se cuprinde in aceasta — unind munca cu știința si cultura, ca factori fundamentali ai dezvoltării, cu spiritul revoluționar, cu educația comunistă, cu atitudinea revoluționară in muncă, în toate sectoarele de activitate“. Această strategie a accelerării ritmurilor de dezvoltare economică a societății pe baza punerii în valoare aplicării în activitatea productivă concretă a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii contemporane constituie una dintre liniile de forță ale proiectului Directivelor celui de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român. Obiectivele creșterii economice sunt prefigurate în cadrul acestui document programatic de însemnătate excepțională pentru evoluția României în perspectiva anilor 2000 într-o corelație strînsă, indisolubilă, cu dezvoltarea cercetării științifice și tehnologice, cu implementarea rapidă în activitatea economică și socială a celor mai noi izbînzi ale revoluției științifice și tehnice contemporane. Preocuparea pentru dezvoltarea intensivă a principalelor ramuri ale economiei naționale, a industriei și agriculturii, a silviculturii, gospodăririi apelor și protecției mediului înconjurător, a transporturilor și telecomunicațiilor, a investițiilor și construcțiilor are în vedere Stelian MOJTU (Continuare in vie 3) S ill INlIMPINARIA MANI IN HIM Al METIINH RITMURILE FUNDAMENTALE ALE S EMNIFICAȚIAȚIONALA a celui EXCEPde-al IX-lea Congres al partidului, eveniment care a declanșat un climat nou, revoluționar in toate domeniile de activitate, augmentată de întreaga evoluție ulterioară a societății socialiste românești, apare nu numai ca un rezultat firesc al confirmării justeței și importanței liniei politice afirmate in iulie 1965, ci, totodată, ea se instituie programatic ca o dimensiune definitorie a epocii pe care o inaugurează. Secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, afirma în istoricul Raport prezentat la Congresul al IX-lea această certitudine izvorind din realismul și profundul caracter științific al înnoitoarei politici ce avea să caracterizeze întreaga activitate a comuniștilor români : „CEL DE-AL IX-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN VA RAMINE ÎNSCRIS CU LITERE DE AUR IN ISTORIA ROMÂNIEI". Structura însăși a Raportului prezentat de secretarul general al partidului la Congresul al IX-lea este relevantă pentru o semnificativă deplasare a ponderii preocupărilor către proiectarea evoluției viitoare, bilanțurile servind analizei condițiilor concrete pe baza cărora se poate anticipa cu realism dezvoltarea social-economică de perspectivă. Locul fundamental acordat economicului, dezvoltării industriei în primul rând, avea în vedere faptul că „experiența poporului român, ca și istoria dezvoltării societății omenești demonstrează că industrializarea este singura cale care duce spre progres și civilizație, spre ridicarea hardului de viață, asigură stantapt independența și suveraniintatea națională“. Raportul preciza cu claritate necesitatea ca această dezvoltare să aibă in vedere echilibrarea dezvoltării, armonizarea ramurilor economice. Ordinea de prioritate dezvoltării ramurilor economice a și a obiectivelor tehnico-economice și organizatorice, care evidențiază preocuparea pentru valorificarea superioară a materiilor prime, asigurarea bazei energetice, stimularea producției mijloacelor de producție, dezvoltarea industriilor de vîrf, dezvoltarea intensivă, multilaterală a agriculturii, concomitent cu urmărirea creșterii calității produselor și a productivității muncii, promovarea progresului tehnic în toate sectoarele de activitate, creșterea eficienței economice a investițiilor, pe fondul repartizării raționale a forțelor de producție, în condițiile unei necesare sporiri a fondului de dezvoltare, a implicat un proces complex de reorganizare a sociale in ansamblul său, vieții întrucît, așa cum se evidenția in Raport, „este necesar ca odată cu dezvoltarea forțelor de producție să perfecționăm continuu Constantin DUMITRU (Continuare In pag. 2; VEAC LUMINOS Veac luminos ; arc înălțînd peste zări ; Tinerețe născindu-“c-n fiece clipă ; Spre timpul cel nou secunde chemări Odată cu țara in noi se-nfiripă. Și suntem aproape de inima ei, Pămîntul respiră adinc și bogat, Căci faptele astăzi răsar cu temei, Ca sufletul nostru viteaz și curat. E ora cînd piinea se scurge-n hambare, Și holdele-și ’nalță privirea-n țării . Veniți prieteni la marea sărbătoare, A treisprezecea odă a „Maicii Românii”. S-alegem bărbatul viteaz, cutezător, Cirmuitorul vrerii de pace pe pămint Pe cel ce azi ne-ndrumă spre un mare viitor. Pe CEAUȘESCU prieteni prin trainic legâmînt. Romeo BULEGESCU Amfiteatrele recoltei La această oră, noi serii de studenți muncesc in „Amfiteatrele recoltei“. Universitatea de toamnă își ține cursurile în aer liber, acolo unde se decide soarta recoltelor acestui an. Este o tradiție și este o mîndrie a studențimii noastre să participe toamnă de toamnă la culesul porumbului, al strugurilor și al legumelor. La realizarea sarcinilor importante pe care le are agricultura noastră. Mii de studenți pun umărul, alături de cel al lucrătorilor din agricultură, în această campanie a bunăstării. Sărbătoarea din „Ziua recoltei“ va consemna între succesele pe care le va raporta și efortul lor. Revista noastră urmărește și în acest număr atmosfera de fierbinte angajament patriotic ce caracterizează această semnificativă prezență a studențimii. ÎN ACEST NUMĂR: In pagina a 2-a. Ecuații de Solomon Marcus , paginile 4—5 vă oferă, sub genericul Amfiteatrele recoltei, noi relatări și imagini surprinse de redactorii și colaboratorii noștri la unitățile agricole in care, ca in fiecare toamnă, studenții dau măsura hărniciei lor • Suceava — dreptul visului de a îndrăzni este titlul sub care Petre Brașoveanu vă propune o reîntîlnire cu vechea cetate a Moldovei aflată astăzi, asemenea tuturor localităților patriei intr-un profund proces de modernizare (pag. 6—7) • In pagina a 9-a, sub genericul Partidul și societatea, articolul Rolul partidului in sistemul democrației socialiste românești de Stelian Moțiu • Preuniversitaria vă oferă informații despre Universitatea brașoveană și vă prezintă Retrospectiva admiterii la I.A.N.B. — p. 10 • La pag. 11. informații și comentarii sportive ACEASTA MI$/A care perfecta a mîinii născind floarea perfectă ca un spectacol al zăpezilor structurind firea, vraja memoriei stabilind echilibrul ideal si drept al înfățișării in toate acțiunile sale. saltul de vietate atentă al apei de munte peste ramul din aparenta singurătate a norilor. De la un drum la altul o călătorie profundă, o competiție prin care începi să exiști prin confruntarea cu tine însuti, acest ochi fiind distantele ca o îmbrățișare in respirație, ca puterea ramului de-a te striga întotdeauna. Se intimplă cu fiecare treaptă a mersului nostru, cu fiecare sacrificiu cuprinzind in nelimitele sale viata noastră, cu fiecare triumf limpede, prevăzut și așteptat, visul nostru, esențiala noastră condiție de a fi certitudinea dirijind existenta. Spunem limba română și ne gindim la oglindă, ne gindim la simbolul simbolurilor care nu mai poate fi care e unica concurat, deschidere spre absolutul desăvirșirii din fiecare moment. Spunem tu, noi, înălțare deplină a ființei prin ființarea nepieritoare, spunem timp intre două secunde unindu-le, spunem sărbătoare descoperindu-ne unul pe celălalt în lumina valorii generale, recunoscindune. Spunem patrie spunind totul despre aptitudinile de-a transforma visul in cea mai accentuată realitate, de a-l iubi. Există in noi toți această idee, reper at licării care luminează steaua, reper al gîndului nostru care o naște. Din copleșitor entuziasmul alees în sărbătoare nncei tinereți, din speranța fiecăruia dintre noi, din ceea ce faci spre a dovedi lumina muncii tale, patria se întemeiază, iși naște eroii călivzindu-i acești poeți ai eternului necesar. Sunt fericit că fie ți-am dedicat primele mele versuri, că poezia este singura armă pe care ai gîndit-o. O aripă larg deschisă in uriașul elan al transparenței soarelui de nă ifi cuprinde toatasărbătoarea cum ar cuprinde umerii bărbatului și al femeii, cuprinde frunțile fiilor veghindu-te, cum verbul, silaba și norul cuprind in limba lor toate posibilitățile emoției noastre. Pe petală de trandafir este imaginea ta, parfumul liniștitor este al trandafirului tău, pe retina ochiului nostru distingînd intr-un ultim adine este capătul imaginea ta, la tuturor rădăcinilor noastre se naște imaginea ta. Avem de dovedit permanent frumusețea florilor, ca aleea din singurătate, a poeziei, a ploii peste pămîntul insămintat. Avem de dovedit marile încrederi, idealurile. Generațiile generații lîi înalță imnul lor acestei peceți de aur timpului unic apartinindune in mod hotăritor. De tineri vocaților noastre li se aduc laurii pe care îi meriți, de tineri floarea salcimului ne luminează destinul sa intersecta. Pregătim soarelui soarele tău, pregătim zilei lumina noastră din sirguința fructului, pregătim aripilor tale aripile noastre, realitate a zborului. Suntem constelația ta după care se orientează anotimpurile, si ntem bucuria speranțelor tale. loan VIERU