Viața, februarie 1943 (Anul 3, nr. 644-671)
1943-02-21 / nr. 664
r Iș«jij~ar NTERNE ICONOCLASTUL DIN STR. ASACHI m td.orite Rusie, oriende se află așezați pe globul pamâtntesc evreii practică sub forme diverse, aceiași ură Împotriva credinței și bisericii creștine ■ Este um adevăr axiomatic, acesta, verificat de veacuri pretat»] den!, unde există un singur evreu. Se minima lumea creștină de batjocura făcută de bolșevici cu obiectele cultului creștin. In Basarabia, unde se pardosiseră de șefele cu sfintele icoane. < In Rusia bolșevică, conduc evreii, așa că nimic nu trebue să ne] surprindă, de vreme ce ei poruncesc acolo și tot e! controlează stricta, executare a poruncilor odioase. ] La noi Insă, alta e regula și atitudinea publică a evreului este oarecum stânjenită. Altceva se Întâmplă le el acasă, fără Îndoială și făcă putință normală de control: întâmplarea numai, dacă ne scoate la iveală, câte «a caz uluitor, ca cel de meros, în strada Asachi Nr. 3. In apartamentul 3 de la «tajul IX, locriește dacă, într'o casă expropriata de romanizare, evreul Codreanu. Cum, necum, supsinul a reușit să rămână totuși pe loc, pfină ori, când unui oi Her I *’« Indicat spre Închiriere, «parlamentul, te ede, «trene. Firește ostașul s’a dus să viziteze casa, montată cu o risipă de« lux, care Ta pus pe gânduri. Plimbrindu-și ochii minunați peste bogăția neasemuită a vitei», i rolul încrustat în aur, stăruind mai mult pe inventivitatea complicată a confortului, omul s'a aplecat să vadă mai deaproape, calefl] ferul din sufragerie, admirabil camuflat de un demtceu artistic. , Dar aici i s'a strâns inima &* creștin și La urcat te obraz tot, sângele revoltei românești. [ Năpârca Judatea, «ăiase o icoană splendidă a Marcei Domnului ] — o pictură rară — făurind dintr'insa uși de cuptor. , In jurul Fecioarei, batjocorit« de evreul cu nume furat, spân ] zurau neputincioase, mâini și «»pete de sfinți creștini, masacrați de, insulta talmudică. [ O icoană creștină ușii de calorifer, într’o țară creștină, aflată'n luptă aprigă cu vrăjmașii luminii și partizanii lor convinși, evreii, parcă e prea mult. Ședea umilită acolo, unde-și întinde picioarele' Ahasverus, ca să-și Încălzească usturimea bătăturilor înghețate, până a venit s'o ridice credința neînfrântă a unui ostaș al Crucii . Fiindcă ofițerul și-a plâns durerea într'o petiție adresată C.N R.- ului, proprietarul de drept al casei unde s'a petrecut fărădelege al Jidanului. Poate că greșit sa adresat acolo, unde oamenii au alte ocupații și dovada poate săi dispară. Mai ales că, în revolta lui, ofițerul, și-a strigat uimirea față cu servitoarea creștină a evreului. Și asta este o altă călcare de leun, ce se cuvine pedepsită, să țină, servitori creștini, fiii lui Iuda , ce să mai spunem? , Și ce se cuvine evreului, care ne calcă legea și ne batjocorește credința» la casa noastră? , Cum ne putem apăra mai bine, de satana iudaică, oploșită și abdată tocă printre noi cu toată batjocura și ura cu care ne împroșcă în fiecare clipa? Tie« Maioresc» . Pm&m SI Wehe, 1943 VIATA NOTE SI COMENTARII INTENTIUNILE STATEIOR UNITE NU este deloc deplasat să cauți a descifra, chiar de pe acum, sco pui urmărit de Statele Unite prin intrarea in războiu alături de Anglia, dar... împotriva ei Pentru că, dacă este adevărat că in Decembrie 1823 printr’un mesagiu pornit de la Washington se spunea: „hoi nu ne-am amestecat ți nu ne vom amesteca niciodată în afacerile coloniilor ți intereselor europene“, nu mai puțin adevărat este că, acum, Statele Unite se ridică cu dârzenie și-și fac loc cu coatele pentru a ajunge la pe coastele Atlanticului, ba pe cele ale Mediteranei etc. despre aceasta nu se mai face, azi, în America, nici un secret Ba prin cele două lucrări apărute în ultimul timp — „The American Century" (Secolul american) de Henry R. Luce și „America’s master of the world“ (Dominația americană asupra furiei) de MacMurray, se manifestă pe față intenția St. Unita de a opune vechiului imperialism britanic, concepția noului internaționalism american și care nu va avea nimic comun cu acela al Romei al lui Gengis Khan și al Englezilor", după cum afirmă Henry Luce. Aceste afirmațiuni se fac tocmai în Clipe când alianța dintre cele două popoare părea să funcționeze mai bine. Aparent, bineînțeles, căci nu va trece mult timp și vom asista la o adevărată dispută între cei doi aliați de azi — Anglia și America, — primele «emite ivindu-se chiar cu prilejul unor declarațiuni făcute de contra-amiralul american Edwards șeful Statului major general american, care afirma deunăzi că, în urma pierderilor pe care le-a suferit până acum, marina britanică nu mai ocupă, pe scara marinelor de războiu existente, decât locul al treilea, fapt ce a dat ocazie ziarului englez „Manchester Guardian“ să răspundă înțelept: „Se ignorează datele pe care amiralul Edwards și-a sprijinit calculele pentru a ajunge la această concluzie, dar toate informațiunile primite până în prezent nu numai că nu confirmă aserțiunea sa, ci o contrazice în mod categeric". Odată acest conflict deschis, St. unite fși urmăresc acum cu atenție îndeplinirea scopurilor ce și le-a propus, de unde și o susținere a politicei sovietice, care întâmpină opoziția britanică în Orientul apropiat, dar putut fi stingherită să ajungă până lu la Golful Persic. Dându-ți, totdeodată, seama că pentru a putea să-ți realizeze scopurile, Statele Unite trebue să aibe la spate siguranță deplină din partea celorlalte State din sud, ă. Roosevelt a început mai demult o susținută campanie și activitate pentru formarea blocului panamerican. Dar, Intențiunile Președintelui de la Casa Albă au găsit o târzie rezistentă în atitudinea statelor din Sud, Chile și Argentina, cari nu văd cu ochi buni extinderea imperialismului yankeu. Se cunosc presiunile pe care le-au exercitat, apoi, asupra acestor două state, Statele Unite, presiuni pe care fostul președinte al republicei Chile le-a calificat drept „,agresive și injurioase”, și ’n cărora actualul președinte Rios urma ți-a mânat sine de vizita la Washington, declarând in mod categoric că actualul climat politic si este prea puțin favorabil. In ceea ce privește Argentina, aceasta și-a păstrat în liniște atitudinea inițială, opunând intențiunilor rooseveltiene, — fără să lezeze solidaritatea panamericană. — Inițiativa unei apropieri de blocul iberic, fapt ce a condus la întrunirea unui congres „hispanist” in orașul argentinian Salto și despre care congres ă. Lavalette scria intr-un număr recent dintri o gazetă locală: „Fiind un prim pas, nu este surprinzător că el (congresul n. r.) «'a reunit decât un mic număr de națiuni hispano-americane, cărora si și-a propus de a le reîmprospăta amintirea ți conștiința original lor și de a accentua orientarea morală. N'au fost de fapt, la Salto, în afară de Argentina, care în realitate a fost reprezentată de președintele său, d. Castillo, de către ministrului de Afaceri Străine, d. Ruiz Guerizo, și de către ministrul de lucrări publice d. Orie, decât ambasadorii Spaniei și Holterei și delegații din Hicaraque și Honduras. Este deajuns totuși pentru a da sensul unei inițiative căreia nu ie poate delimita întinderea, și care apare totuși ea trebuind să fie sau susceptibilă de a deveni considerabilă”. Și prin linia aceasta, a congresului de la Salto, se lămurește scopul întrevederii nu prea îndepărtate dintre generalul spaniol Jordana și președintele Portugaliei, Salazar, întrevedere care ne pune in fața unui debut pan-ibelic ce supraveghează intențiile și acțiunii« Statelor Unite, cere, prin $t»la rfM Knex, au lăsat ti se Intresede rostul ocupării atâtor „bats faretegim“ de fur-imprejurul confidenttării european și ti8> celorlalte continent* ®. D. conferențiar Dr. V. Tempea, medic primar, a fost delegat director al Spitalului Dispensar „Mihail Ghica“ al Casei Naționale de Asigurări Sociale. 99 Membrii Coralei Municipiului București, sunt invitați să se prezinte astăzi Sâmbătă 20 Februarie, orele 4 după amiază în sala Dalles, pentru a lua parte la șezătoarea organizată pentru tineretul școlar. •9 Azi 20 Februarie la orele 17 precis va avea loc la institutul de cultură italiană, Calea Victorei 196, obișnuita reuniune, săptămânală pentru profesorii de italiană din Capitală. • ® Primăria Municipiului București, aduce la cunoștință publică, că a dispus citarea pe ordin de zi, pe Municipiu, a gardianului Stancu Ioan din poliția Comunală, pentru că a descoperit pe comerciantul pescar Ioan Dumitrescu din piața Națiunii Nr. 83 pe când încerca să vândă cantitatae de 150 kgr. pește, la un preț mai mare decât cel fixat, locuitorilor Stancu M. Popescu din comuna Poiana de Jos și loan M. Ceaușu din comuna Contești jud. Dâmbovița. In loc să-l ducă și să-l desfacă la prăvălia sa din piața Națiunii Totodată a dispus pedepsirea comerciantului loan Dumitrescu cu o amendă administrativă de 100.000 (una sută mii) lei, pentru că a călcat dispozițiunile în vigoare, încercând prin fapta Capitalei.«Sa SUStragă populației Capitalei o însemnata cantitate ’ de ## Mâin © 21 Februarie, în palatal , Affir" din Str. Romană 8, va © oafenența d. dr. reg. Hans Ude despre: „Economie, în folosirea materialelor și înlocuirea unor matriale cu altele, ca pricipii de bază în operele ,inginerești'5. 9 ® Meșeri tehnicieni de artaw angajează Miaistrul Muncii cu salarii până la 20.000 lei, ca Instructori la Școala pentru pregătirea tehnicienilor dentari Informații la Serviciul Pregătirii și Calificării Profesionale, str. Mazarik Nr. 9. •• Se aduce la cunoștința posesorilor de permis pentru posedat și purtat armă, că viza pe anul 1943— 1944, ce urma să se facă cu începere dela data de 19 Februarie a.c., se amână până la nouă dispozițiuni. 9. Ministerul Muncii înființează în București pe data de 1 Martie a. c. o școală pentru pregătirea tehnicienilor dentari și a telcfenicienilor radiologi. Această școală are un caracter special ea servind interesele românizării meseriilor. Amănunte se vor publica in ziare și se pot obține și la Servietele Pregătirii si Calificării Profesionale din ministerul Muncii str. Mazarik Nr.9. JURĂMÂNTUL (Urmare din pagina l-a) morala si fata istoriei, răspunsul a fost unanim și plebiscitar: DA! Cu Fuehrerul până la victoria totală, peste Jertfa noastră, a fiecăruia. Jurământul dela 18 Februarie, solemn, sub cupola gravă a hotărârii definitive pe care poporul german a luat-o de a lupta, punând la dispoziția întregei umanități tot sângele său național, va rămâne in istorie o dată atât de categorică, încât o vor lua în seamă și istoriografii de mâine ai anglo-americanilor, adică atunci când își vor da seama că dacă vor așa, exista ca ființă rațională și os valoare cupturală, vor datora acestui jurământ care va trebui să cuprindă, tiind fisantt ® de a fi prea i&toric toată lumea spațiului european. Cum spune dr. Goebbels „omenirea nu mai are de ales între Europă revenind la vechea ei făprâmițare și aceia ce se va organiza din nou sub conducerea Axei, ci doar între o Europă aflata sub protecția militară a Axei și o Europă bolșevizată“. Ceea ce trebue să recunoască anglo-americanii, pe deasupra oricăror antagonisme și probleme imperialiste, fiindcă Germanie învinsă înseamnă o Euoropă bolșevizată, iar odată Europa bolșevizată chiar lordul Beau verbrook își va da seama că s’a avut dreptate când a considerat că Anglia nu are «mic comun cu cootinentul europeutic.. ‘ Sunt B&.emm EXTERNE Zâmbetul yankeilor și zâmbetul japonez Cel mai vizibil caracter exterior al concepției americane asupra vieții este cunoscutul Jeep smiling".. Acest zâmbit notoriu insa nu este numai firma unei concepții asupra vieții . El este totodată scheletul susținător al acestei concepții și jorcă ,a practica rolul unui înlocuitor simbolic al tăriei naturale de ca: • facter și altenatcitajiu. După cum englezul ține la șablonul ma, • a#e/e!orm a!.e aspectului exterior al unui gentleman crescut la Eton, Oxford sau Cambridge, tot astfel pentru yankeu keen smiling" reprezintă un fel de sprijin spiritual și sufletesc" care î?runa “** * Shap0St de *** pierde in condiții neprielnici Mai simplu exprimat, zâmbetul stereotip al cetățeanului âembir **“ Statele Unite vrea să Vedeți, cât de ‘vesel și de mândru sunt_ a f, un yankeu, ceea ce însemnează a trăi în țara lui Dumnezeu sau cel puțin a fi originar din această țară zâmbesc mereu, deoarece pentru no, nu poate exista decât cel mult niște greutăți cu totul trecătoare". Căci întrucât posibilitățile noastre sunt nelimitate, chiar imposibilul va fi biruit de noi Aceasta însemnează .Jteep smiling" în accepțiunea ei utilitar*stă pentru Stra.1n213.Iest deci pentru neamericani Luat In fond, zâmbetul americanilor este de cele mai multe ori numai o mască, ce trebui să ascundă vreo lipsă materială sau sor* rituala vreo dorința neîmplinită și probabil irealizabilă, oarecum lipsa fermierului, care nu are posibilități de desfacere suficiente și productive, sau dorința unui funcționar degradat până la treapta, rt?’ „care I* *u.dfcesităților mai mari și ale cerințelor vepi, căștiga o viață întreagă pe jumătate decât câștigă un muncitor. Aceasta deoarece il ispitește perspectiva mincinoasă că unul t" de funcționar, câștigă peste 100 de dolari pe săptămână sau că unul la 500 poate câștiga peste o mie de dolari pe lună. Jteep smiling" Întrupează așadar paradoxul lui Oscar? Wilde. „Optimismul este o frică pură". Fără să vrem ne mai vine în minte !?Wl%aJ!a, cu atitudinea voit curajoasă a copilului, care se temin întuneric ș, care ș-ar ascunde frica fluerând și cântând tare In fața acestui „keep smiling“, mai mult decât cu două aspecte se află în actuala lupta din Pacific zâmbetul japonez. Acest zâmbet de cunoșrifLe UTOPA abstract e făcănd de un cerc restrâns, necunoscător,, numai din auzite sau nu e cunoscut de loc Căci ceea ce se vede în Europa dela japonezi nu este decât o imitație < tm întotdeauna fericita, a zâmbetului european, deoarece de celei TMa.[ ,este f <! adevăratul zâmbet japonez m i este un bluff de reclamă, căci folosește ca?.ă"J9 ara ă mr P3J mfr.* japonezi, ca să spunem astfel nu*< Acest zâmbet, care capitală Zr nuJ/Saa”te f * ^mnificații care în definirea occidentală ar putea fi numit când un semn al smereniei Sau al pocăinței , bucurieaU f ° n07ei rănite Când ° expresie a mândriei, i, bucurie, sau pur și simplu un gest ritual. este un rezultat al unei iiste UT și tSte h in*TM* esterioară a concepții adânc ■f și tTatU; ? chestiune ,n acelaș timp de datorie și credință este un simbol multiplu al dependenței unei persoane de o comuniEh familie iTcTl?* d-CTedin^. de acel Shinto, care urcă dela - g- l - Ul S. a, natT' Pl’n Tenno ca mijlocitor sacrosant până < așa devrin’ legelider" scurt- zâmbetul japonez cântărește așa de greu, deoarece reprezintă o materie bizară a unor norme etice , o simbolica a riturilor și prin aceasta fiind el Însuși chiar o parte a concepției asupra lumii i . Nu se poate contesta ci și zâmbetul japonez ascunde ceva numai cu deosebirea că nu se urmărește ca la yankei ascunderea bom oasta a unei slăbiciuni, a unei încurcături sau îndoeli, ci că la iaz ' POPIZI se oglindește, dincolo de dominarea formei si de siguranța' .***** O tiri* reținută ? hotărîre înfrânată sauTcon, ' 9 mnîi de sine, chibzuită de cele mai fine nuanțe. xiu.t nlte cuvinte, atitudinei vulgare a unui cowboy din vestul ..ălbat.c. batjocurei periferice a unui pistruiat Tom Sawyer, ținutei, orgolioase a unui Tom Mix de operetă, i se opune zâmbetul ascet’c Sn7TT AlB“ddJ,a privirea de sfinx a Jei Mona Lisa diniai ori f zâmbetul cu mii de nuanțe al acestora, este une, ? grea. un simj mari este as% ușor desc.fT z d iei seama LITet,T”,ui ’KeSp ^ling“, zâmbetul yankeilor *, dori să mori** c-TeadR ca timpul a lucrat până acum pentru Statele, Sa defaliJT a* așteptare. ~ sg ° motos anunțată nu este obligația de a aștepta, diet expresia unei neputințe cel puțin trecătoare . 1« 99 După Agenția britanică de informații, locotenentul -general Josef StiJlwel, comandantul suprem al trupelor Statelor Unite din India, China și Burma, s’a înapoiat la Chungking după o vizită pe care a făcut-o în India. (Raporl 9 ) Monitorul Oficial spaniol putjWcă o serie de decrete guvernamentale prin care se acordă credite extraordinare până la suma de 213.000. 000 pesetas ministerelor de război, aviației interne. Ministerul de război primește 35.000. 000 pesetas petru construirea a 20000 barăci și 71.000.000 pesetas pentru cumpărarea de material de război. Ministerul aerului primește 32 milioane pesetas pentru construirea de noi cazărmi și aerodromuri. Ministerul de Interne primește 75.000. 000 pesetas pentru refacerea clădirilor guvernamentale. 9. Serviciul britanic de informații anunță oficial că 4 Churchill suferă de un catar al părții superioare a traheii. (Raderi 99 Numărul mahometanlor cari au fugit din Africa de Nord în Tunisia de frica americanilr și a englezilor,prindndu-se sub protecția puterilor Axei, este de 50.000 de oameni. (Rador) 99 „Associated Press“ anunță din Santa Lucia, o insulă britanică situată la sud de Martinica, că războiul submarin a fost reluat cu intensitate în Marea Antilejor. Un vapor britanic a fost scufundat în apropiere de coasta Antebelei de Sud. Din declarațiile făcute de supraviețuitori, care au fost debarcați la Trinidad, vaporul britanic a fost scufundat de artileria unui mare submarin german. (Radon 99 D. Castillo, președintele republicii Argentina, într’un interview acordat ziaruMi . Anzori’, a declarat că d. Patron Costas, președintele Se hatului, va fi candidatul oficial in glefterite pentru președinția Republicii, care se va ține in cursul toamnei, (Radar). 99 Știri din Washinton arată că ministrul de război al Statelor Uinite a dat un comunicat prin care declară că un avion de transport al armatei s-a prăbușit în valurile mării la o milă de la o bază din Atlantic, a cărui nume au este un* da*t Un ofițer și 17 oameni din echipaj sunt dați lipsă la apel. 9 ® D. Parnoff, ministrul de justiție al Bulgariei, si d. Artukovici, ministrul de justiție al Croației, au semnat Joi seara o convenție judiciară între cele două țări. (Rador). 99 Regele Boris a primit tos în audiența pe d. Arjucaviei, ministrul de justiție al Croației, pe care i-a decorat cu ordinul Alexandru. (Frador). Printr-un decret al conducătorului statului croat ministrul plenipotențiar extraordinar d. dr Nikola Rusinovici a fost demis din postul său de însărcinat special al guvernului croat pe lângă comandamentul suprem al armatei italiene in Slovacia și Dalmația. In locul său a fost numit însărcinat special d. David Sincici, prefectul de până acuma de la Knijin. (tp). 9. Colaboratorul militar al ziarului „Obtîorz“ constată într’o dare de seamă asupra iituației strategice pe frontul de Est că Sonetele luptă sacrificând fără vrei o considerație«e oameni și materia» în timp ce conducerea militară germană conduce lupta cu logică, între’egere S* max'mum' de economie în oameni și material. Este clar că conducerea motară superioară germană fără să ia în seamă efectele momentane și prestigiul aruncă în luptă prin marmore Nseurits și chibzuite forțe pe cât posibil de ici pentru ca în acest fel să păstrase grosul forțelor pentru operaționale ofensive care vor fi efectuate la rimoral determinat de ea.— (tp) 99 După c Wre primită Kiangsi, cercul în jurul diviziei din 89 a guvernului din Chengking, cu un efectiv de 20r39 de oameni, e fost strâns și mai mult. Inamicul suferit din nou pierderi grele. (Raffei). 9. Serviciul britanic de informați, anunță că în ședința de Jos a Camerii Lorzilor lordul Woolton, ministrul agriculturii, vorbind în numele milemului, a declarat că fără agricultori englez, populația ar murit de forme și Anglia ar fi piersidut războiul. In partea finală a declarației sale, lordul Wooden a spus că o agricultură puternică este absolut necesară pentru prosperatea economică a țării. (Rador). 99 Animalul Moreno, ministrul marinei spapmlc, s’a înapoiat în capitală d’n călătoria de »isvecție pe care a făcut-o în baza navală de la Carfagi»« Radori GLUMĂ $1 ZÂMBET Și după ce vrei sa știu eu că mă iubești? MEDICUL: Am să-ți dau o consultație gratuită, PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE NATIONAL -SOCIALISMULUI Conferința d-lui dr. Alexandru Vaida - Voevod In cadrul ciclului de conferințe „Germania de azi’’, organizat de A* soc. Rom.no-Germană, prezidata de d. prof. Mihai Antonescu, vice-pre* ședintele Consiliului de miniștri, vorbit Marți seara la Fundația Carol I, d. dr. Alexandru Vaida-Voevod, fost președinte al Consiliului de miniștri, despre „Principiile fundamentale ale national-socialismului. Au fost de față: dr. I. Marinescu, ratmistrul Justiției, dr. Dărculescu, ministru subsecretar de Stat al Muncii, C. Stoica, ministru plenipoterțțiar, prof. Nichifor Crainic, prof. Gh. N. Leon, fost ministru, prof. dr. N. Cordățeanu, fost ministru, Al. Bădăuță secretar general al Asociațtiei Româno-Germane,, Al. Tzigaira-Samurcaș, directorul Fundației Carol I. D. R. Ioanițescu, fost ministru, amiral Fundățeanu, general €. Dabija» general Georgescu-Pîon, Petre Papaiostea, colonel V. Petrovici, av. Radu Budișteanu, dr. Sever Dan, dr. C. Popovici, prof. dr. George Dematrescu. Crista, Pompiliu Preca, cons. Lens Alexandru, conf. D. Păcurariu, M. StamaHm ing. Teodor», Em. Grigorescu, dr. Grossanu, prof. V. Patriciu, dr. Laur Prăda,,dr. Aurel Vaida-Voevod, precum și un subiect public. ...» D. dr. și a început Alexandru Vaida-Voevod, conferința citând din marele istoric și savant german Burckhardt: „Ii place câteodată istoriei să se condenseze într’un „ singur om dintriodată, căruia apei lumea să i se supună”, după care, făcând o trecere asupra situației poliatico-sociale a Europei de la pacea Westfalică până la războiul mondial ajunge la perioada postbelică, teatrul conflictului dintre lumea veche și lumea nouă, pe a cărui scenă ilustrezeză figuri burckhardisiene: Mussolini, Hitler, Salazar, Retain, Atatürk. Analizând stările de lucruri create în Germania după trecutul răsboi mondial, conferențiarul arată cum un om și o mână de bărbați tineri, a alcătuit frontul care a strâns în jurul lui Întreaga națiune germană, găsind astfel puterea să se desprindă de marginea prăpastiei la care ajunsese. Făcând citate din „Mein Kampf“, pe care o numește enciclopedia naționah socialismului, conferențiarul insfățișează lupta național socialistul care a prins în vâltoarea ei epocală întreaga rasă germanică. Din etnicitate Führend a făcut un principiu fundamental, luat în sensul comunității de sânge, de gândire și de simțire, iar din stat „un mijloc spre un scop mai înalt care este rasa"". D. Alexandra Vaida-Voevod își sfârșește conferința cu o impresiernasită martorisares „Eram mame și de cela mai grele din viața mea și pentru noi toți. După cedarea Basarabiei, Bucovinei și Ardealului de Nord, îmi pierdusem Patria și familia. La momentele de deprimare ni-am servit ca stăfit o amemnorare răsfoind prin „M«te Kamnf’’ și prinzând nădejdi de vii*«r diffl cele ce le sfătuește Atoll Eitler pomraului său. In momentele de desnădejde și restrițte. Acest sfat trebue să-l urmăm și av cn toții; „Eliberarea unei părți asuprit« de sl ivite a na ©vațtemt ort a imm provin ©.» ele unui stat nu se regizeze pe baza unei dorințe a celor asuprit,ori ® «nul protest « celor rămași, ci prin mijloacele de putere ale resturilor rămăs«. Astfel, premisele pentru redobândirea unor teritorii pierdute, st tot intensiva promovare și întărirea restunii de Stei rămas. Avem norocul, a spus d. dr. Ales&entru Vil ds«eu împoraies* tele grd ® prin care trecem, Dumnezeu ne-a hărăzit și notă un bărbat care să întruchipeze istoria. Dintru mocrv și în tot timpul răsboiului, am avut norocul excepțional să-l avem în fruntea țării .» Conducătorul Statului, pe Mareșalul Antonescu. Cine Pare dintre noi rămâne neîmpresionat când vede câte o«ț tinere »o jertfesc pentru salvarea țării și neutru un viitor asigurat gesto» rațiilor de după noi? Dacă ne dăm însă seama că niciodată nu a fost epocă pe care numele peperului nostru și «I Reanl Uniei săi, circulai to mod atât Sfe strălucit 91 glorios pe întreg fotogeniul pământului, această luptă titani că nu ofensivă ci defensivă, trebue să ne facă să simțim o înălțătoare încredere in viitorul Westului. Trebue să avem recredere teoremata noastră și un Mareșal, cere concentrează în sîne toată voințe, hotăireea, lealitatea și simțul de datorie al națiîni teteegî, pentru că *• este neînlocuibil. Pentru că suntem datori să matpărțim răspunderea cu dânsul, prin deplina demnitate corespunzatoare mărimii momentului istoric, să ne grupăm cu toți tineri și bătrâni te țarul Mareșalului nostru a închinai d. Alex- Vasila Voevod conîerfețe d-sale, transformată astfel tetii ® manifestare de solidariitate și conștiință românească- Tehnicienii: eroii anonimi ai aripilor românești Urmare din pagina îar uzinei ® din țară. Chirurg,« de urgență a avioanelor de luptă, a realizat câteva recorduri care pot sta «Lături de cele mai vrednice fapte de armă ale sburătorilor pe front A demonta două motoare de aui»m latrina fiind de trei ore și a trimite, a doua zi, avionul cu alte motoare pe cer, este o măreață realizare tehnică, le cinstește pe realizatorii ei. Aceasta s’a întâmplat în atelierele din. W., într’o zi când fiecare aripă românc îansă trebuia să fie la datorie, dearsupra dușmanului.Este imposibil un asemenea ramdement, dacă nu există o sudură totală între oameni și mașini, dacă deasupra lucrului înfăptuit «u plutește măreața conștiință a patriotismului. Aceasta o găsim la N. protutinfie»,, de la lucrătorul cățărat cu cheile lui complicate. La imensu^ și« redări © ® motorului, până la fugisierul-cină*,, murdar uâpă în «Ai de ulei, robotind alături de oamenii lui, să de» gata cât mai repede, lucrul necesar. Repede, reped»... dar !««celaș timp corect, de ® certitudinee impresionantă. Aviația eșeînd« cârpe^a, imunovîrstia. Aceasta o știu tefi^de alei, este regula lor de lucru, deviza lor.' Wimte nu e^uitet, nimic lăsat la voia mtimulăriî, totul cos« trezez, verificat, oemetat. Ostași în salopetă Ar trebui să- auzim pe toți _»■cești ostași ai acestei uzine, răsărită pe locul unde acum câteva săptămâni era hardughie, pustiită de bombardament și roasă de 1 grasi ®. Acum totul strălucește curat. In dormitoare paturile se aliniază corect, iar difuzoarele așteaptă ora binemeritatului repaus, de seară, spre a picura melodie din patrie. Totul e alb, prietenos, cald. Boar sălii, de montaj, imense, sunt reci. Monteur, îndură frigul, degetele lor abile se rosesc de frig, dar ei continuă! nu stiau jderiți, lucrul lor, româneasca ier datori» de ostași. Am spus că ar trebui să-i cităm pe toți acei care lucrează «ic!, ca tafi’un ordin de zi al celor merituoși. Sunt atâția eroi ai acestui război: infanteriști, tenari, aviatori. Tehuic emiteriuilor românești se alătură cu cinste lor. Prin mâinile dibace ale maeștrilor, planul înfăptuit de șefii lor devine realitate, armii, o bestie de luptă se întorc în năprasnica lor datorie, viituroase stat? — purtând în ele entuziasmul celor ei le-au lucrat ca un duh de nouă viața Mecanicii, sudorii, lăcătușii, triffebigh, vânzării, tâmplarii vopsitorii, toți acei care fac parte din personalul tehnic al acestor ateliere se întrec lna datării, în datoria lor de oșteni, între» ? dar al moaie? lor. E o trimesie nativa cursă a patriotismului și a perfecțiunii, care eu trebui aș servească de pildă nume HorOet din *ntregul cuprins d țării romsA. »ești. Ser», t. •*. Bowîțkian I. P« Reporter ds răzise în S. HL ” peetra Aer ® a ® ffitfeS