Viața, februarie 1943 (Anul 3, nr. 644-671)

1943-02-21 / nr. 664

r I­ș«j­ij~ar NTERNE ICONOCLASTUL DIN STR. ASACHI m td.ori­te Rusie, oriende se află așezați pe globul pamâtntesc evreii practică sub forme diverse, aceiași ură Împotriva cre­dinței și bisericii creștine ■ Este um adevăr axiomatic, acesta, verificat de veacuri pretat»­] den!, unde există un singur evreu.­­ Se minima lumea creștină de batjocura făcută de bolșevici cu­ obiectele cultului creștin. In Basarabia, unde se pardosiseră d­e­­ șefele cu sfintele icoane. < In Rusia bolșevică, conduc evreii, așa că nimic nu trebue să ne] surprindă, de vreme ce ei poruncesc acolo și tot e! controlează stricta, executare a poruncilor odioase. ] La noi Insă, alta e regula și atitudinea publică a evreului este­ oarecum stânjenită.­­ Altceva se Întâmplă le el acasă, fără Îndoială și făcă putință normală de control: întâmplarea numai, dacă ne scoate la iveală, câte «a caz uluitor, ca cel de mer­­os, în strada Asachi Nr. 3. In apartamentul 3 de la «tajul IX, lo­­criește d­acă, într'o casă expropriata de romanizare, evreul Codreanu. Cum, necum, supsinul a reușit să rămână totuși pe loc, pfină ori, când unui oi Her I *’« Indicat spre Închiriere, «parlamentul, te ede, «trene. Firește ostașul s’a dus să viziteze casa, montată cu o risipă de« lux, care Ta pus pe gânduri.­­ Plimbrindu-și ochii minunați peste bogăția neasemuită a vitei», i rolul încrustat în aur, stăruind mai mult pe inventivitatea complic­­ată a confortului, omul s'a aplecat să vadă mai deaproape, calefl­] ferul din sufragerie, admirabil camuflat de un d­emtceu artistic. , Dar aici i s'a strâns inima &* creștin și La urcat te obraz tot, sângele revoltei românești. [ Năpârca Judatea, «ăiase o icoană splendidă a Marcei Domnului ] — o pictură rară — făurind dintr'insa uși de cuptor. , In jurul Fecioarei, batjocorit« de evreul cu nume furat, spân­ ] zurau neputincioase, mâini și «»pete de sfinți creștini, masacrați de, insulta talmudică. [­ O icoană creștină ușii de calorifer, într’o țară creștină, aflată'n­­ luptă aprigă cu vrăjmașii luminii și partizanii lor convinși, evreii­, par­că e prea mult. Ședea umilită acolo, unde-și întinde picioarele' Ahasverus, ca să-și Încălzească usturimea bătăturilor înghețate, până­ a venit s'o ridice credința neînfrântă a unui ostaș al Crucii . Fiindcă ofițerul și-a plâns­ durerea într'o petiție adresată C.N­ R.- ului, proprietarul de drept al casei unde s'a petrecut fărădelege al Jidanului. Poate că greșit s­a adresat acolo, unde oamenii au alte ocupații și dovada poate săi dispară.­­ Mai ales că, în revolta lui, ofițerul, și-a strigat uimirea față cu servitoarea creștină a evreului.­­ Și asta este o altă călcare de leun, ce se cuvine pedepsită, să țină, servitori creștini, fiii lui Iuda­ , ce să mai spunem? , Și ce se cuvine evreului, care ne calcă legea și ne batjocorește­ credința» la casa noastră? , Cum ne putem apăra mai bine, de satana iudaică, oploșită și abdată tocă printre noi cu toată batjocura și ura cu care ne îm­­­proșcă în fiecare clipa? Ti­e« Maioresc» . Pm&m SI Wehe, 1943 VIATA N­OTE SI COMENTARII INTENTIUNILE STATEI­OR UNITE N­U este deloc deplasat să cauți a descifra, chiar de pe acum, sco­ pui urmărit de Statele Unite prin intrarea in războiu­ alături de Anglia, dar... împotriva ei Pentru că, dacă este adevărat că in Decembrie 1823 printr’un mesagiu pornit de la Washington se spunea: „hoi nu ne-am amestecat ți nu ne vom amesteca niciodată în afacerile coloniilor ți in­tereselor europene“, nu mai puțin a­­devărat este că, acum, Statele Unite se ridică cu dârzenie și-și fac loc cu coatele pentru a ajunge la pe coaste­le Atlanticului, ba pe cele ale Medi­­teranei etc. despre aceasta nu se mai face, azi, în America, nici un secret Ba­­­ prin cele două lucrări apărute în ul­timul timp — „The American Cen­tury" (Secolul american) de Henry R. Luce și „America’s master­ of the world“ (Dominația americană asupra furiei) de Mac­Murray, se manifestă pe față intenția St. Unita de a opune vechiului imperialism britanic, con­cepția noului internaționalism ameri­can și care nu va avea nimic comun cu acela al Romei al lui Gengis Khan și al Englezilor", după cum afirmă Henry Luce. Aceste afirmațiuni se fac tocmai în Clipe când alianța dintre cele două popoare părea să funcționeze mai bine. Aparent, bineînțeles, căci nu va trece mult timp și vom asista la o adevărată dispută între cei doi aliați de azi — Anglia și America, — pri­mele «emite ivindu-se chiar cu prile­jul unor declarațiuni făcute de con­­tra-amiralul american Edwards șeful Statului major general american, care afirma deunăzi că, în urma pierderi­lor pe care le-a suferit până acum, marina britanică nu mai ocupă, pe scara marinelor de războiu existente, decât locul al treilea, fapt ce a dat ocazie ziarului englez „Manchester Guardian“ să răspundă înțelept: „Se ignorează datele pe care amiralul Edwards și-a sprijinit calculele pen­tru a ajunge la această concluzie, dar toate informațiunile primite până în prezent nu numai că nu confirmă a­­serțiunea sa, ci o contrazice în mod categeric". Odată acest conflict deschis, St. u­­nite fși urmăresc acum cu atenție în­deplinirea scopurilor ce și le-a pro­pus, de unde și o susținere a politicei sovietice, care întâmpină opoziția bri­tanică în Orientul apropiat, dar putut fi stingherită să ajungă până lu la Golful Persic. Dându-ți, totdeodată, seama că pen­tru a putea să-ți realizeze scopurile, Statele Unite trebue să aibe la spate siguranță deplină din partea celorlalte State din sud, ă. Roosevelt a început mai de­mult o susținută campanie și activitate pentru formarea blocului panamerican. Dar, Intențiunile Preșe­dintelui de la Casa Albă au găsit o târzie rezistentă în atitudinea statelor din Sud, Chile și Argentina, cari nu văd cu ochi buni extinderea imperia­lismului yankeu. Se cunosc presiu­nile pe care le-au exercitat, apoi, a­­supra acestor două state, Statele Uni­te, presiuni pe care fostul președinte al republicei Chile le-a calificat drept „,agresive și injurioase”, și ’n cărora actualul președinte Rios urma ți-a m­ânat sine d­e vizita la Washington, declarând in mod categoric că actua­lul climat politic si este prea puțin favorabil. In ceea ce privește Argen­tina, aceasta și-a păstrat în liniște a­­titudinea inițială, opunând intențiu­­nilor rooseveltiene, — fără să lezeze solidaritatea panamericană. — Iniția­tiva unei apropieri de blocul iberic, fapt ce a condus la întrunirea unui congres „hispanist” in orașul argenti­nian Salto și despre care congres ă. Lavalette scria intr-un număr recent dintri o gazetă locală: „Fiind un prim pas, nu este surprinzător că el (con­gresul n. r.) «'a reunit decât un mic număr de națiuni hispano-americane, cărora si și-a propus de a le reîm­prospăta amintirea ți conștiința origi­nal lor și de a accentua orientarea m­orală. N'au fost de fapt, la Salto, în afară de Argentina, care în reali­tate a fost reprezentată de președin­tele său, d. Castillo, de către ministrul­ui de Afaceri Străine, d. Ruiz Gue­­rizo, și de către ministrul de lucrări publice d. Orie, decât ambasadorii Spaniei și Holterei și delegații din Hicaraque și Honduras. Este de­­ajuns totuși pentru a da sensul unei inițiative căreia nu i­e poate delimita întinderea, și care apare totuși ea tre­buind să fie sau susceptibilă de a de­veni considerabilă”. Și prin linia aceasta, a congresului de la Salto, se lămurește scopul între­vederii nu prea îndepărtate dintre generalul spaniol Jordana și preșe­dintele Portugaliei, Salazar, întreve­dere care ne pune in fața unui debut pan-ibelic ce supraveghează intențiile și acțiunii« Statelor Unite, cere, prin $t»la rf­M Knex, au lăsat ti se Intre­­sede rostul ocupării atâtor „bats faretegim­“ de fur-impre­jurul confi­­denttării european și ti8> celorlalte con­­tinent* ®. D. conferențiar Dr. V. Tem­­pea, medic primar, a fost delegat di­rector al Spitalului Dispensar „Mi­­hail Ghica“ al Casei Naționale de Asigurări Sociale. 99 Membrii Coralei Municipiului București, sunt invitați să se prezinte astăzi Sâmbătă 20 Februarie, orele 4 după amiază în sala Dalles, pentru a lua parte la șezătoarea organizată pentru tineretul școlar. •9 Azi 20 Februarie la orele 17 precis v­a avea loc la institutul de cultură italiană, Calea Victo­­r­ei 196, obișnuita reuniune, săp­­tămânală pentru profesorii de ita­liană din Capitală. • ® Primăria Municipiului Bucu­rești, aduce la cunoștință publică, că a dispus citarea pe ordin de zi, pe Municipiu, a gardianului Stancu Ioan din poliția Comunală, pentru că a de­scoperit pe comerciantul pescar Ioan Dumitrescu din piața Națiunii Nr. 83 pe când încerca să vândă cantitatae de 150 kgr. pește, la un preț mai mare decât cel fixat, locuitorilor Stancu M. Popescu din comuna Poiana de Jos și loan M. Ceaușu din comuna Contești jud. Dâmbovița. In loc să-l ducă și să-l desfacă la prăvălia sa din piața Națiunii Totodată a dispus pedepsirea comer­ciantului loan Dumitrescu cu o amen­dă administrativă de 100.000 (una sută mii) lei, pentru că a călcat dispozițiu­nile în vigoare, încercând prin fapta Capitalei.«­­Sa SUStragă populației Capitalei o însemnata cantitate ’ de ## Mâin © 21 Februarie, în pala­tal ,­ Affir" din Str. Romană 8, va © oafenenț­a d. dr. reg. Hans Ude despre: „Economie, în folosirea ma­ter­ialelor și înlocuirea unor ma­tri­­ale cu altele, ca pricipii de bază în operele ,inginerești'5. 9 ® Meș­eri teh­nicieni de artaw angajează Miaistrul Muncii cu sala­rii până la 20.000 lei, ca Instructori la Școala pentru pregătirea tehni­cienilor dentari Informații la Ser­viciul Pregătirii și Calificării Pro­fesionale, str. Mazarik Nr. 9. •• Se aduce la cunoștința pose­sorilor de permis pentru posedat și purtat armă, că viza pe anul 1943— 1944, ce urma să se facă cu înce­pere dela data de 19 Februarie a.c., se amână până la nouă dispozițiuni. 9. Ministerul Muncii înființează în București pe data de 1 Martie a. c. o școală pentru pregătirea teh­ni­­cienilor dentari și a telcfenicienilor radiologi. Această școală are un caracter special ea servind interesele români­zării meseriilor. Amănunte se vor publica in ziare și s­e pot obține și la Servietele Pre­gătirii si Calificării Profesionale din ministerul Muncii str. Mazarik Nr.9. JURĂMÂNTUL (Urmare din pagina l-a) morala si fata istoriei, răspunsul a fost unanim și plebiscitar: DA! Cu Fuehrerul până la victoria to­tală, peste Jertfa noastră, a fie­căruia. Jurământul dela 18 Februarie, solemn, sub cupola gravă a hotă­­rârii definitive pe care poporul ger­man a luat-o de a lupta, punând la dispoziția întregei umanități tot sângele său național, va rămâne in istorie o dată atât de categorică, încât o vor lua în seamă și istorio­grafii de mâine ai anglo-americani­­lor, adică atunci când își vor da seama că dacă vor așa, exista ca ființă rațională și os valoare cu­p­­turală, vor datora acestui jurământ care va trebui să cuprindă, tiind fisantt ® de a­ fi prea i&toric toată lumea spațiului european. Cum spune dr. Goebbels „omeni­rea nu mai are de al­es între Europă revenind la vechea ei fă­p­râmițare și aceia ce se va organi­za din nou sub conducerea Axei, ci doar între o Europă aflata sub­ protecția militară a Axei și o Eu­ropă bolșevizată“. Ceea ce trebue să recunoască anglo-americanii, pe deasupra oricăror antagonisme și probleme imperialiste, fiindcă Germanie învinsă înseamnă o Eu­o­ropă bolșevizată, iar odată Europa bolșevizată chiar lordul Beau verbrook își va da seama că s’a avut dreptate când a considerat că Anglia nu are «­mic comun cu­ coo­­tinentul europeutic.. ‘ Sunt B&.emm E­XTERNE Zâmbetul yankeilor și zâmbetul japonez C­el mai vizibil caracter exterior al concepției americane asu­­­pra vieții este cunoscutul Jeep smiling".. Acest zâmbit no­toriu insa nu este numai firma unei concepții asupra vieții . El este totodată scheletul susținător al acestei concepții și jorcă ,a practica rolul unui înlocuitor simbolic al tăriei naturale de ca: • facter și al­tenatcitajiu. După cum englezul ține la șablonul ma, • a#e/e!orm­ a!.e aspectului exterior al unui gentleman crescut la Eton, Oxford sau Cambridge, tot astfel pentru yankeu keen smiling" reprezintă un fel de sprijin spiritual și sufletesc" care î?runa “** * Shap0St de *** pierde in condiții neprielnici Mai simplu exprimat, zâmbetul stereotip al cetățeanului âe­­mb­ir **“ St­atele­­ Unite vrea să Vedeți, cât de ‘vesel și de mândru sunt_ a f, un yankeu, ceea ce însemnează a trăi în­­ țara lui Dumnezeu sau cel puțin a fi originar din această țară zâm­­besc mereu, deoarece pentru no, nu poate exista decât cel mult niște greutăți cu totul trecătoare". Căci întrucât posibilitățile noastre sunt nelimitate, chiar imposibilul va fi biruit de noi Aceasta însemnează .Jteep smiling" în accepțiunea ei utilita­­r*stă pentru Stra.1n213.Iest deci pentru neamericani Luat In fond, zâmbetul americanilor este de cele mai multe ori numai o mască, ce trebui să ascundă vreo lipsă materială sau sor* rituala vreo dorința neîmplinită și probabil irealizabilă, oarecum lipsa fermierului, care nu are posibilități de desfacere suficiente­­ și productive, sau dorința unui funcționar degradat până la treapta, rt?’ „care I* *u.df­­cesităților mai mari și ale cerințelor v­epi, căști­ga o viață întreagă pe jumătate decât câștigă un munci­­tor. Aceasta deoarece il ispitește perspectiva mincinoasă că unul t" de funcționar, câștigă peste 100 de dolari pe săptămână sau că unul la 500 poate câștiga peste o mie de dolari pe lună. Jteep smiling" Întrupează așadar paradoxul lui Oscar? Wilde. „Optimismul este o frică pură". Fără să vrem ne mai vine în minte !?Wl%aJ!a, cu­ atitudinea voit curajoasă a copilului, care se temi­­n întuneric ș, care ș-ar ascunde frica fluerând și cântând tare In fața acestui „keep smiling“, mai mult decât cu două aspecte se află în actuala lupta din Pacific zâmbetul japonez. Acest zâmbet de cunoșrifLe UTOP­A­ abstract­ e făcănd de un cerc restrâns­, ne­cunoscător,, numai din auzite sau nu e cunoscut de loc Căci ceea ce se vede în Europa dela japonezi nu este decât o imitație < tm întotdeauna fericita, a zâmbetului european, deoarece de celei TMa.[ ,este f <! adevăratul zâmbet japonez m i este un bluff de reclamă, căci folosește ca?.ă"J9 ara ă mr P3J m­fr.* japonezi, ca să spunem astfel nu*< Acest zâmbet, care cap­i­tală Zr nuJ/Saa”te­ f * ^mnificații care în definirea occiden­­tală ar putea fi numit când un semn al smereniei Sau al pocăinței , b­ucurieaU f ° n07ei rănite Când ° expresie a mândriei, i, bucurie, sau pur și simplu un gest ritual. este un rezultat al unei i­iste UT și tSte h in*TM* es­terioară a concepții adânc ■f și tTatU; ? chestiune ,n ace­laș timp de datorie și credință este un simbol multiplu al dependenței unei persoane de o comuniEh familie iTcTl?* d­-CTedin^. de acel Shinto, care urcă dela - g- l - Ul S. a, natT­' Pl’n Tenno ca mijlocitor sacrosant până < așa devrin­­’ legelider" scurt- zâmbetul japonez cântărește­ așa de greu, deoarece reprezintă o materie bizară a unor norme etice , o simbolica a riturilor și prin aceasta fiind el Însuși chiar o parte­­ a concepției asupra lumii i . Nu se poate contesta ci și zâmbetul japonez ascunde ceva nu­­­mai cu deosebirea că nu se urmărește ca la yankei ascunderea bom­­ oasta a unei slăbiciuni, a unei încurcături sau îndoeli, ci că la iaz ' POPIZI se oglindește, dincolo de dominarea formei si de siguranța' .***** O tiri* reținută ? hotărîre înfrânată sauTcon, ' 9 mnîi de sine, chibzuită de cele mai fine nuanțe. xiu.t nlte­­ cuvinte, atitudinei vulgare a unui cowboy din vestul­ ..ălbat.c. batjocurei periferice a unui pistruiat Tom Sawyer, ținutei, orgolioase a unui Tom Mix de operetă, i se opune zâmbetul ascet’c Sn7TT AlB“ddJ,a privirea de sfinx a Jei Mona Lisa diniai ori f zâmbetul cu mii de nuanțe al acestora, este une, ? grea. un simj mari este as% ușor desc.fT z­­­ d iei seama LI­T­e­t,T”,ui ’KeSp ^ling“, zâmbetul yankeilor *, dori să mori** c-TeadR ca timpul a lucrat până acum pentru Statele, Sa de­faliJT a* așteptar­e. ~ sg ° motos anunțată­ nu este obli­­gația de a aștepta, diet expresia unei neputințe cel puțin trecătoare . 1« 99 După Agenția britanică de­­ informații, locotenentul -general Josef StiJlwel, comandantul suprem al trupelor Statelor Unite din In­­dia, China și Burma, s’a înapoiat la Chungking după o vizită pe care a făcut-o în India. (Raporl 9 ) Monitorul Oficial spaniol pu­­tjWcă o serie de decrete guverna­mentale prin care se acordă credite extraordinare până la suma de 213.000. 000 pesetas­­ ministerelor de război, aviație­i interne. Ministerul de război primește 35.000. 000 pesetas petru construi­rea a 2­0000 barăci și 71.000.000 pe­setas pentru cumpărarea de mate­rial de război. Ministerul aerului primește 32 milioane pesetas pentru construirea de noi cazărmi și aerodromuri. Ministerul de Interne primește 75.000. 000 pesetas pentru refacerea clădirilor guvernamentale. 9. Serviciul britanic de infor­­mații anunță oficial că 4 Churchill suferă de un catar al părții supe­rioare a traheii. (Raderi 99 Numărul mahometanlor cari au fugit din Africa de Nord în Tunisia de frica americanilr și a englezilor,­­prindndu-se sub protecția puterilor Axei, este de 50.000 de oameni. (Ra­­dor) 99 „Associated Press“ anunță din­­ Santa Lucia, o insulă brita­nică situată la sud de Martin­ica, că războiul submarin a fost reluat cu intensitate în Marea Antilejor. Un vapor britanic a fost scufun­dat în apropiere de coasta Ante­b­elei de Sud. Din declarațiile făcute de supra­viețuitori, care au fost debarcați la Trinidad, vaporul britanic a fost scufundat de artileria unui mare submarin german. (Radon 99 D. Castillo, președintele re­publicii Argentina, într’un interview acordat ziaruMi . Anzori’, a declarat că d. Patron Costas, președintele Se­ hatul­ui, va fi candidatul oficial in g­lefterite pentru președinția Republi­cii, care se va ține in cursul toam­nei, (Radar). 99 Știri din Washinton arată că ministrul de război al Statelor Ui­nite a dat un comunicat prin care declară că un avion de transport al armatei s-a prăbușit în valurile mării la o milă de la o bază din Atlantic, a­ cărui nume au este un* da*t Un ofițer și 17 oameni din echi­paj sunt dați lipsă la apel. 9 ® D. Parnoff, ministrul de justi­­ție al Bulgariei, si d. Artukovici, mi­nistrul de justiție al Croației, au semnat Joi seara o convenție judicia­­ră între cele două țări. (Rador). 99 Regele Boris a primit tos în­ audiența pe d. Arjucaviei, ministrul de justiție al Croației, pe care i-a decorat cu ordinul Alexandru. (Fra­­dor).­­ Printr-un decret al conducăto­rului statului croat ministrul plenipo­tențiar extraordinar d. dr Nikola Ru­­sinovici a fost demis din­ postul său de însărcinat special al guvernului croat pe lângă comandamentul suprem al armatei italiene in Slovacia și Dal­mația. In locul său a fost numit în­sărcinat special d. David Sincici, pre­fectul de până acuma de la Knijin. (tp). 9. Colaboratorul militar al zia­rului „Obtîorz“ constată într’o dare de seamă asupra iituației strategice pe fr­ontul de Est că Sonetele luptă sacrificând fără vrei o considerație­­«e oameni și materia» în timp ce conducerea militară germană con­duce lupta cu logică, între’egere S* m­ax'mum' de econom­ie în oameni și material. Este clar că conducerea mo­tară superioară germană fără să ia în seamă efectele momentane și prestigiul aruncă în luptă prin ma­­rm­ore Nseurits și chibzuite forțe pe cât posibil de ici pentru ca în acest fel să păstrase grosul forțelor pen­tru ope­raț­ionale ofensive care vor fi efectuate la rimoral determinat de ea.— (tp) 99 După c W­re primită Kiangsi, cercul în jurul diviziei din 89 a guvernului din Chengking, cu un efectiv de 20r­39 de oameni, e fost strâns și mai mult. Inamicul suferit di­n nou pier­deri grele. (Raffei). 9. Serviciul britanic de informa­­ți, anunță că în ședința de Jos a Ca­­merii Lorzilor lordul Woolton, mi­­nistrul agriculturii, vorbind în nu­mele milemului, a declarat că fără agr­icultori­ englez, populația ar murit de forme și Anglia a­r fi pier­si­dut războiul. I­n partea finală a declarației sale, lordul Wooden a spus că o agricul­­tură puternică este absolut necesară pentru­ prosper­atea economică a țării. (Rador). 99 Animalul Moreno, ministrul marinei spapmlc, s’a înapoiat în ca­pitală d’n călătoria de »isvecție pe care a făcut-o în baza navală de la Car­fagi»«­ Radori GLUMĂ $1 ZÂMBET Și după ce vrei sa știu eu că mă iubești? MEDICUL: Am să-ți dau o consultație gratuită, PRINCIPIILE F­UNDAMENTALE ALE NATIONAL -SOCIALISMULUI Conferința d-lui dr. Alexandru Vaida - Voevod In cadrul ciclului de conferințe „Germania de azi’’, organizat de A* soc. Rom.no-German­ă, prezidata de d. prof. Mihai Antonescu, vice-pre* ședintele Consiliului de miniștri, vorbit Ma­rți seara la Fundația Carol­­ I, d. dr. Alexandru Vaid­a-Voevod, fost președinte al Consiliului de mi­­niștri, despre „Principiile fundamen­tale ale national-socialismului. Au fost de față: dr. I. Marin­escu, ratm­istrul Justiției, dr. Dărculescu, ministru subsecretar de Stat al Mun­cii, C. Stoica, ministru plenipoterț­­țiar, prof. Nichifor Crainic, prof. Gh. N. Leon, fost ministru, prof. dr. N. Cordățeanu, fost ministru, Al. Bă­­dăuță secretar general al Asociațtiei Româno-Germane,, Al. Tzigaira-Sa­­murcaș, directorul Fundației Carol I. D. R. Ioanițescu, fost ministru, a­­miral Fundățeanu, general €. Da­­bija» general Georgescu-Pîon,­­ Petre Papai­ostea, colonel V. Petrovici, av. Radu Budișteanu, dr. Sever Dan, dr. C. Po­povici, prof. dr. George Dema­­trescu. C­­rista, Pompiliu Preca, cons. Lens Alexandru, conf. D. Pă­cu­­rariu, M. StamaHm ing. Teodor», Em. Grigorescu, dr. Grossanu, prof. V. Patriciu, dr. Laur Prăda,,dr. Au­rel Vaida-Voevod, precum și un sub­iect public. ...» D. dr. și a început Alexandru Vaida-Voevod, conferința citând din marele istoric și savant german Burckhardt: „Ii place câteodată is­toriei să se condenseze într’un „ sin­­gur om dintriodată, căruia apei lu­mea să i se supună”, după care, fă­­când o trecere asupra situației polia­tico-sociale a Europei de la pacea Westfalică până la războiul mondial ajunge la perioada postbelică, teatrul conflictului dintre lumea veche și lu­­mea nouă, pe a cărui scenă ilustreze­ză figuri burckhardisiene: Mussolini, Hitler, Salazar, Retain, Atatürk. Analizând stările de lucruri create în Germania după trecutul răsboi mondial, conferențiarul arată cum un om și o mână de bărbați tineri, a al­cătuit frontul care a strâns în jurul lui Întreaga națiune germană, găsind astfel puterea să se desprindă de marginea prăpastiei la care ajunsese. Făcând citate din „Mein Kampf“, pe care o numește enciclopedia na­­ționah socialismului, conferențiarul ins­fățișează lupta național socialistul care a prins în vâltoarea ei epocală întreaga rasă germanică. Din etnicitate Führend a făcut un principiu fundamental, luat în sensul comunității de sânge, de gândire și de simțire, iar din stat „un mijloc spre un scop mai înalt care este rasa"". D. Alexandra Vaida-Voevod își sfârșește conferința cu o impresie­­rnasită martorisares „Eram mame și d­e cela mai grele din viața mea și pentru noi toți. După cedarea Basarabiei, Bucovinei și Ardealului­ de Nord, îmi pierdu­sem Patria și familia. La momentele de deprimare ni-am servit c­a stă­fi­­t o am­emnorare răsfoind prin „M«te Kamnf’’ și prinzând nădejdi de vii­­*«r diffl cele ce le sfătuește Atoll Eitler pomraului său. In momentele de desnădejde și restriț­te. Acest sfat trebue să-l urmăm și av­ cn toții; „Eliberarea unei părți asuprit« de sl ivite a na ©­­vațtemt ort a imm provin ©.» ele unui stat nu se reg­izeze pe baza u­nei dorințe a celor asuprit,­ori ® «nul protest « celor rămași, ci prin mijloacele de putere ale resturilor rămăs«. Astfel, premisele pentru redobân­direa unor teritorii pierdute, st­ tot in­tensiva promovare și întărirea res­­tunii de Stei rămas. Avem norocul, a spus d. dr. Ale­­s&entru Vil ds«­­eu îm­poraies* tele grd ® prin care trecem, Dumne­zeu ne-a hărăzit și­ notă un bărbat care să întruchipeze istoria. Dintru mocr­v și în tot timpul răsboi­ului, am avut norocul excepțional să-l a­­vem în fruntea țării­ .» Conducăto­rul Statului, pe Mareșalul Antones­cu. Cine Pare dintre noi rămâne ne­­împresionat când vede câte o­«ț­ ti­nere »o jertfesc pentru salvarea ță­rii și neutru un viitor asigurat gesto» rațiilor de după noi? Dacă ne dăm însă seama că ni­ciodată nu a fost epocă pe care nu­mele peperului nostru și «I Reanl U­niei să­i, circulai to mod atât Sfe strălucit 91 glorios pe întreg fotogen­iul pământului, această luptă titani­ că nu ofensivă ci defensivă, trebue să ne facă să simțim o înălțătoare încredere in viitorul Westului. Trebue să avem recredere te­ore­mata noastră și un Mareșal, cere concentrează în sîne toată voințe, hotăireea, lealitatea și simțul de da­torie al națiîni teteegî, pentru că *•­ este n­eînlocuibil. Pentru că suntem datori să mat­­părțim răspunderea cu dânsul, prin deplina demnitate corespunzatoare mărimii momentului istoric, să ne grupăm cu toți tineri și bătrâni te țarul Mareșalului nostru­ a închinai d. Alex- Vasila Voevod conîerfețe d-sale, transformată astfel tetii ® manifestare de solidariitate și con­știință românească- Tehnicienii: eroii anonimi ai aripilor românești­ ­ Urmare din pagina î­ar uzinei ® din țară. Chirurg,« de ur­­gență a avioanelor de luptă, a rea­lizat câteva recorduri care pot sta «Lături de cele mai vrednice fapte de armă ale sburătorilor pe front A demonta două motoare de aui»m la­trina fiind de trei ore și a trimite, a doua zi, avionul cu alte moto­are pe cer, este o măreață realizare tehni­­­­că, le cinstește pe realizatorii ei. A­­ceasta s’a întâmplat în atelierele din. W., într’o zi când fiecare aripă româ­­nc îansă trebuia să fie la datorie, dear­supra dușmanului.­­Este im­­posibil un asemenea ram­­dement, dacă nu există o sudură to­tală între oameni și mașini, dacă deasupra lucrului înfăptuit «u plu­tește măreața conștiință a patriotis­mului. Aceasta o găsim la N. pro­­tutinfie»,, de la lucrătorul cățărat cu cheile lui complicate. La imensu^ și« redări © ® motorului, până la fugi­­sieru­l-cină*,, murdar uâpă în «Ai de ulei, robotind alături de oamenii lui, să de» gata cât mai­ repede, lucrul necesar. Repede, reped»... dar !«­«­­celaș timp corect, de ® certitudinee impresionantă. Aviația eșeînd« câr­­pe^a, imunovîrs­tia. Aceasta o știu tefi^de alei, este regula lor de lucru, deviza lor.' Wimte nu e^uitet, nimic lăsat la voia m­timulăriî, totul cos« trezez, verificat, oemetat. Ostași în salopetă Ar trebui să-­ auzim pe toți _»■­cești ostași ai acestei uzine, răsărită pe locul unde acum câteva­­ săptă­mâni era hardughie, pustiită de bombardament și roasă de 1 grasi ®. Acum totul strălucește curat. In dormitoare paturile se aliniază co­rect, iar difuzoarele așteaptă ora bi­nemeritatului repaus, de seară, spre a picura melodie din patrie. Totul e alb, prietenos, cald. Boar sălii, de montaj, imense, sunt reci. Mon­teur­, îndură frigul, degetele lor a­­bile se rosesc de frig, dar ei conti­nuă! nu stiau jderiți, lucrul lor, româ­neasca ier datori» de ostași. Am spus că ar trebui să-i cităm pe toți acei care lucrează «ic!, ca tafi’un ordin de zi al celor meritu­oși. Sunt atâția eroi ai acestui război: infanteriști, tenari, aviatori. Tehui­­c­ emit­eriuilor românești se alătură cu cinste lor. Prin mâinile dibace ale maeștrilor, planul înfăptuit de șefii lor devine realitate, arm­ii, o­ bestie de luptă se întorc în năpras­nica lor datorie, viituroase st­at? — purtând în ele entuziasmul ce­lor ei le-au lucrat ca un duh de nouă via­ța Mecanicii, sudorii, lăcătușii, triff­­ebigh­, vânzării, tâmplar­ii vopsitorii, toți acei care fac parte din persona­lul tehnic al acestor ateliere se în­trec ln­a da­tării, în datoria lor de oșteni, între»­ ? dar al moaie­? lor. E o trim­esie nativa cursă a patriotismu­­lui și a perfecțiunii, care eu trebui aș servească de pildă nume HorOet din *ntregul cuprins­­ d țării romsA. »ești. Ser», t. •*. Bowîțkian I. P« Reporter ds răzise în S. HL ” peetra Aer ® a ® ffitfeS

Next