Viitorul, februarie 1908 (Anul 2, nr. 84-112)

1908-02-01 / nr. 84

21 dintr’o clasă, care nu este încă o­­ complectă unitate civilă. Atunci nu­­­mai colegiul unic va fi programul secund și hotărâtor pe care îl aștep­tăm și­­ î­l dorim, căci altmintrelea nu 8’ar dobândi alt­ceva de­cât a face să urmeze unui salt înainte două să­rituri îndărăt, ceea ce numai spre bi­nele adevărsat și serios al dezvolt­ărei democratice n’ar fi. Reforma electo­rală va fi atunci expresiunea necesară a realita­ței juridice și economice», nu credeți că d-l Take­onescu va avea să înregistrează de­fecțiuni, dacă va da programului un caracter pronunțat democratic ? — Take Ionescu are prea mult simțul realităței și al posibilităței, pentru ca să vie cu lucruri pripite, mai ales că e conservator prin tem­peramentul lui. Numai impulsiv nu este. A arătat cu prisosință în strălu­cita sa carieră politică că are o deo­sebită claritate în concepțiuni, o ad­mirabilă stăpânire de sine , și o rară preciziune atât în­ gândirea sa cât și în modul de a și-o exprima. N­ urmăm toți cu desăvârșită încredere. — Vi se pare posibilă o împăcare sau o eventuală conlucrare cu con­servatorii carpiști! — Totul e posibil. Eu însă n’ași face-o. Ar fi o încercare extrem de grea. Tot ce-am spus că decurge din ideile de față pentru partidul conser­vator și pentru țară, ar fi anihilat printr’o împăcare, care ar zădărnici această cerință de o politică mai des­chisă și mai largă, cerință ce de mult era latentă, și care a izbucnit cu a­­tâta tărie la cel dintâi prilej, fiind adâncă, generală și inevitabilă... PARLAMENTARE Casa Rurală.—Vineri va începe la Cameră discuțiunea proectului de lege asupra Casei Rurale. Până în prezent, s’au înscris nu­meroși oratori, pentru a lua cu­vântul. Aceștia sunt: d-nii Take Ionescu, Delavrancea, Iorga, J. La­ho­vary, din partea opoziției, și e probabil că și d-nii P. P. Carp și Al. Marghiloman vor lua cuvântul. Din partea majorității, sunt în­scriși până acum d-nii G. Panu, Em. Porumbaru, Alecsiu, Șt. Mei­­tani, Orleanu, Constantin Stoicescu, T. Frumușeanu, I. Vrabbiescu, Poe­­naru-Bordea, Graur, C. Banu, Alex. Seulescu, dr. Anghelescu, Z. Filotti, Moisescu, Borș, Bălănescu, Teodore­­scu și Zugrăvescu. PETRECERILE CARNAVALULUI Balul „T­urn-Verein" Excelenta societate de gimnastică din Capitală, Turn-Verein, a organizat Sîmbătă seara, în marele «Etablisse­ment Edison», balul anual, costumat și mascat, care și-a regăsit marele suc­ces din toți anii. Balul a început la ora 10. La mie­zul nopții, prințul Carnaval și-a făcut intrarea solemnă, înconjurat de o nu­meroasă suită, care a executat apoi, pe scenă, un frumos joc condus de maestrul de dans Naghy. O bogăție extraordinară de costu­me splendide, care prezintă un aspect feeric: doamne și domnișoare frumoase, cavaleri eleganți,—mă ’rog, petrecerea a durat pînâ la 7 ore de dimineața. Aceasta vă poate da măsura chipului cum s’a amuzat publicul. Iată numele asistenților și costumele respective: Domnișoarele Lory și Mizzi Emperle (sport modern), Dattelbaum (șah), Anna Heinrich (odaliscă), H. Krauss (postil­ion), M. Kraus (contrabandistă), Ver­­melin (micșunea), Bernhardt (național) moldovean, Spinka (național), Erb (asul de pică), N­etfer (asul de treflă), Krö­­tzer (asul de cupă), Str­insky (subretă pompadour), Mayer (Pierette), Frödel (mac), Grucker (napolitană), Paula Zim­mer (elvețiană), Hermine Beer (roză), Octavia Zimmer (curcubeu), Ronson SGeisha, costum veritabil importat din Japonia, Lucia Petrescu (rococo), Mar­­gulius (style empire), Riegler (călugă­riță), Vogel (directoare) Brandmaier iederă), d-nele L. Ressel (confetti), W. Laurenzi (romană), Schmettau (romană) Wotsch(rococo), Țărani (păstoriță), etc. Următoarele grupuri mascate au avut mare succes : d-nele Rose, Ru­mele, Kor­­tobius (fluturi)/ Finta (zână); d-rele Hochr­em, Budich (fluturi); d-rele E. Ressel, M. Ressel, Strieszinsky, Boschan, Ki ips, (zâne), Ceauș (fluture), Kortobius (prințesă). In toalete d« bal au apărut d-rele Elise Țetzu.Viki Schinde), Mimi Faust, Gagel, Schmidtz, Hnyer, Stycinski, Täu­fer, Obretcovici, Korn. D-nele Tzetzu, Mililer, Farads, C. Beer, Tonolla, To­­tisser, Gräser, A. Blum, Stratulat, So­­caciu, Patzak, A. Baer, Albrecht, Em­­perele, Hartei, Faust, Theohary, Korn, Waitzner, Beckmann, Paltsch, Hilf, Schindl, Törnek, Costescu, R. Pauli, W. Karnbach, Krips, Ressel, Schräger, etc. Dintre domni, următorii au venit mas­cați și în splendide costume :­­ Lau­renzi (ofițer japonez, grand de Spania), Resch (pescar neapo­itan), Romek (mus­­chetar), Durieu (cofetar), M. Faust Mohr (Mefistofel), Dressier (Ludovic al IV), Vogel (directoire), Ghioca (marchiz), Margulies (marchiz secolul al XIV-a), Alfred Hintz (mefisto), J. Blum (arle­­quinul din Pagliacci), Leon Jacobsohn (țigan din Ungaria), Ferd Gucker (no­bil rus), Szegiersky (ucenic, de cizmă­rie, foarte hazliu), H. Breier (prinț), Wotsch (paj), Țăranu (spaniol), Finta (negustor evreu ambulanți, Boveanu și Tzetzu (național), Eisenstein (țăranca), N. Poenaru (rus), Jean Riegler, G Pi­­ciofski, O­scar Medzirsky (clovni). Eu? B Theohary, S. Korn, Alb. Denhoff, Aug. Bernhardt, Victor Weiss și Alex Ru­melo (membri ai comitetului, în ro­coco). Grupuri de mascați: d-nii A. Georgi, Swicinsky, Czarmt2ky, Oct. Duma,Med­­zisky, Jean Frack (pescari), H. Labes, Kluch, H. Frank, Biciovsky, Marcus, Gartner (morari). In frac au venit următorii d-ni: Rose, L. Ressel, Cortobius, Alb. Baer, A. Beckmann, 1. Brâncovianu, I. Tzetzu, L. Schindel, L Patzak, Sigmund Pra­ger, dr Th. Witting, Solonann, Voi­­nescu, Sticinsky, Costescu, H Vogel, Antal, I Duma, Groell, Stratulat.Kirsch. Past«ch, Faust, H «rtel, Socaciu, Son­­nta, I. Pfennings, BLkaborn, Blattner, Holzmann, Danhaner, Sig 'tti, Vasiliad. Alb, Blum, Oelberg, Alb. Marcovici, Waizner, Sig Cohn, Emperle, Ștef. Tomek, E. Vermenlen, I. Drăgulinescu, Farada jr. A. Liszai, Szentpeteri, V. Pärvu, Spitzer, N eu Carissy, Beer, Schräger, I. Marcu, Zeisler, Soinka, E Lepold, Christian Curca, Maximilian Tonolla, G. Albrecht, L. Sänft, etc. Și acum, la revedere, la anul­ Frak. Ce se pretrece în țară (Dela corespond, noștri particulari) — Prin poștă — 30 Ianuarie fram­xra__ Alegerile comunale. — _ <our.1, m­inatia zilelor de pres­tație.—Scandal.—Serbare. Iată numele consilierilor cari vor prezida alegerile comunale: la 10 Fe­bruarie, în com­. Coșovenii de jos, d. T. P. Dianu ; în com. Fântâna Banu­lui, d. Petre Roșea; în com. Poiana Pienița, d. Șt­­ănescu; în com­. Giu­­bega, d. Th. Demetrescu ; în comuna Afumați, d. Niță Cacaliceanu ; în com. Intorsura, d Diaconescu. La 17 Februarie, în com. Simnicu, d. I. Stanovici; în com­. Predești, d. Titu Andreesc­u ; în com­. Pienița, d­­. Marinescu pentru secția I și d. Be­­lizar Cancea pentru sec. II; în com­. Poiana de sus, d. I. Ciocâlten ; în co­muna Silistrea Crucii, d. maior V. Alexandrescu ; în com. Cechet, jud. de ocol. La 24 Februarie, în com­. Braloș­­tița, d. C. Marinescu; în com Caraula, d N. I. Predescu; în com­. Grindeni,d. maior V. Alexandrescu; în com. Ru­dari, d. căp. C. Busuioc; în com.Desa d I. N. Dănciulescu. — D. inginer Rădulescu Amedeu a terminat situația generală a lucrărilor executate cu zile de prestație, în ju­dețul Dolj, pe anul 1907 și care este următoarea: din 111700 zile cu brațele s’au lucrat 681B0 zile ; din 549 zile cu o vită s’a lucrat 349; din 87171 zile cu două vite s’au lucrat 70­139 ; din 62362 zile cu 4 vite s’au lucrat 54109 ; din 345 zile cu 6 vite s’au lucrat 112 zile, — sau în mediu 73 la sută pe între­gul j­id­ț. — cel mai mare procent de achitări de la 1868 până astăzi. — V’am telefonat ieri despre scan­dalul din str. Cuza-Vodă. Iată amănun­tele , pe când d-na Viișoreanu, tăia un oțătar din curtea proprietății sale, fe­meia Lița Tudor Luța, servitoare la d. maior D. Mihăilescu, vecin cu d-na Vi­­ișoreanu, urcându-se pe gard, a început s­ă insulte cu cuvinte murdare pe d-na Viișoreanu; asemenea și d. Mântulescu funcționar, care locuește în casele d-lui Dincă Stoenescu, cârciumar, și care se găsea în curtea d-lui maior M'hăilescu. După aceea, au eșit în stradă și­ au spart geamurile de la locuința d-nei Viișo­reanu. Din cauza servitoarei Lița, de ale cărei scandaluri are cunoștință stă­pânul său, toți locatarii sunt în impo­sibilitate de a-și petrece viața liniștit, fiind expuși a asculta cele mai ordi­nare cuvinte ale acestei femei. Ceea ce este mai curios, e faptul că tot cei vinovați intentează procese, reclamând contra familiilor insultate. Nu știm care va fi sfârșitul acestor scandaluri să­vârșite și­ cu avocatul Eliu Popescu și cu cârci­umarul Dincă Stoenescu, și cu d-na Viișoreanu, din aceiași strada, și cu d. Mântulescu, cari au speriat și publicul și autoritățile noastre. — Sâmbătă, 2 Februarie, va avea loc la Teatrul Național, o frumoasă serbare organizată de societatea de gimnastică Viitorul. Ratăisim­i­­__împușcat.— Explozie. suiuș dm. bună Adjude. care. Individul"Dumitru Cernescu din str. Piața Ferdinand No. 29 s’a împușcat cu un revolver la locuința sa. S’a anun­țat medicul primar al orașului precum și procurorul. Se fac cercetări pentru a se cunoaște cauzele acestui act dis­perat.­­ La prăvălia fraților Ghips din ca­lea Națională 156, a exploadat o lampă cu benzină, care era așezată în galan­tar, distrugând toate mărfurile, ce erau expuse în acel galantar. Intervenind grabnic pompierii, focul a fost stins. Pagubele sunt de vre-o 200 lei, costul obiectelor, ce erau expuse. — Cismarul Leiba Segall din P. Ca­rol reclamă că un locuitor din Burdu­­jeni, ce cumpărase de la el o pereche de cizme și­ a uitat în magazinul său, un ceas deșteptător nou, ce părea a fi cumpărat chiar atunci. Ceasul a fost încredințat poliției.­­ Moara din Popăuț a fost adjude­cată asupra d-lui I. Spanier pentru su­ma de 280.000 lei. D. Ionescu-Quintus, pentru a spul­bera aceste svonuri tendențioase, a trim­is eri d-lui Alexandru Radovici, următoarea scrisoare : Iubite Alexandre, In numele a 70 membrii înscriși în «Cercul Tinerimei» liberale, te asigur de neștirbitul nostru devotament și de calda nostră prietenie. M’ași fi dispensat de această decla­­rațiune, dacă nu aș fi crezut că unii cari și-au făcut o specialitate din in­trigi,’ț­ ar fi strecurat la ureche că ti­nerii liberali formează o dizidență. Recunoaștem și acuma ca în­totdea­una șefia ta și numai nevoia pe care o simțim noi tineri de contactul zilnic, ne-a îndemnat să închiriem un apar­tament. Solidaritatea face forța noastră și la această solidaritate nu renunțăm. Primește te rog, dragostea și devo­tamentul nostru I. Ionescu-Quintas. — Intre stațiile Câmpina și Băicoi, în dreptul kilometrului 34, trenul acce­lerat No. 54, a călcat eri pe o femee, a cărei identitate nu a putut fi stabilita până în prezent. Victima a fost luată în tren și dusă la spitalul din Câmpina, unde a încetat din viață . Eri a fost depus în arestul pre­ventiv, individul Paraschiv Pantazi din strada Buna-Vestire, care a rănit de moarte pe cumnatul său Gheorghe Cris­­tescu. — In strada Alecu Odobescu No. 22 a încetat subit din viață, aseară la ora 9, femeia Postelnica Vasile Dinescu. Cadavrul a fos transportat la spita­lul «Schüller». — Azi noapte a fost arestat solda­tul Păun Gheorghe, din batalionul 9 de vânători, care dezertase de mai multă vreme. — In fața unui public numeros d. dr. A. Urechiă, a ținut aseară în sala «Co­operativa» o conferință tratând despre «Alcoolism», «Igiena» și «Legea d-lui Costinescu». — In dreptul podului Teleajen, unde se fac săpături pentru linia ferată Plo­­ești-Slobozia-Urziceni, s’a găsit în pă­mânt o oală cu numeroase monede an­tice de aur și argint. S’a luat măsuri ca monedele găsite să fie înaintate prefecturi. — Băiatul Gheorghe Ilie Dumitru Drăgan, în etate de Î1 ani, din comuna Apostolache, a fost mușcat de un câine turbat. Victima a fost transportată la insti­tutul antirabic din București. Giurgiu înjunghiere.—Arestări. Bătaie. Copilul Ilie Radu Moldoveanu a în­junghiat ușor, cu briceagul, în partea dreaptă a coastelor, pe băiatul Cons­tantin Anghel Birjarul, în etate de 12 ani. — Azi au fost arestați Gheorghe Ion, țigan, și Dumitru Gh. Ion, bănuiți ca autori ai spargerii de la depoul de gaz al d-lui Anton Ștefanovici. — Din cauza unor certuri familiare, comerciantul Ilie Florea Stelian, s’a certat și bătut cu cumnatul său Gheor­ghe Boșman, în prăvălia celui dintâi. BoCon. __ Conferințele lunare ale­­ corpului didactic pri­mar. — Teatrale. In localul școalei No. 3 de băeți, a avut loc, Duminică 27 Ianuarie, a treia conferință a corpului didactic primar. După conferința intimă și lecția prac­tică a doamnei E Antonescu, care a vorbit despre «Iarnă», au urmat coruri și recitări, de către elevii școalei No. 3. Conferința a luat sfârșit cu dizer­­tația d-lui Chirvășuță «Câteva sfaturi», date oamenilor pentru buna stare a ti­­nerimei. — D. Vasile Leonesc­u, artist socie­tar al Teatrului Național din Bucu­rești, va da Duminică o reprezentație cu Strigoii, emoționanta dramă a lui Ibsen. — Ni s’a anunțat și sosirea d-lui Petre Liciu. Caracal Viață lungă.—Teatrale. In comuna Dobrosloveni a încetat din viață locuitorul Pătru Mitache în etate de 107 ani. — Joi, Vineri și Sâmbătă c., se va juca pe scena teatrului local piesele: Jud'tha și Halofern de Fr Hebbel, Othelo și Hamlet de Sh­akespeare, de trupa de sub conducerea d­nei Agatha Bâr­­sescu-Radovici. povești Politice. — Omorâtă de­­ tren.—Depunere.­ Moarte subită. —I­­zerior arestat. — Conferință. — O moară găsită.— Mușcat de câine turbat. Astă primă­vară, când liberalii locali au făcut unirea, au luat decisiun­ea, c­a nici unul dintre cele două cluburi să nu funcționeze. Cum însă , Alexan­dru G. Radovici, proprietarul hotelu­lui «Europa», n’a găsit atunci chiriaș pentru închirierea salonului unde era instalat clubul partidului, s’a convenit ca acest club, să funcționeze până a­­tunc­i, când d. Radovici, își va găsi chiriaș. Acum, cu ocazia sciziunei din parti­dul conservator, tachiștii au închiriat ca local de club, pe cel unde a fost clubul partidului liberal. Tinerii libe­rali, în frunte cu d. Ionescu-Quintus, pentru ca să poată avea un local de întâlnire pentru distracție, hotărâseră formarea unui club al lor. In acest scop, închiriaseră un salon la hotelul «Victoria». Răui­voitori, au început să comenteze acest fapt, în sensul că tinerii liberali, au început ostilitățile împotriva d-lui Al. Radovici. ȘTIRI SANITARE ■ D. dr. N. Stoenescu, a reînceput lecțiunile la școala samariteană a so­cietății de salvare, cu seria 2-a de po­lițiști. Lecțiunile constau în chestiuni de medicină legală și de ajutoare ce urmează a fi date în caz de accidente. ■ Au fost numiți: d.Iloan Florea în postul de revizor de vite la secția No­vaci județul Gorj, în locul d. Bărbu­­lescu Traian demisionat. D. Dima Gheorghe, revizor la cer­curile comunale Tulcea, a fost lăsat în disponibilitate pentru neglijență în serviciu, iar în locu­ i a fost numit pro­­vizori d. Epaminonda Colvocorescu. ■ Starea sanitară a comunei Iași până la 22 Ianuarie a fost: 26 cazuri scarlatina, 14 cazuri Fe­bră tifoidă, 10 cazuri tuse convulsivă, 3 cazuri difterse. Mișcare In corpul telegrafic In corpul telegrafo-poștal s’au fă­cut următoarele mutări: Elevul gr. II Gh. Boureanu de la oficiul Brăila la Galați, Oficiantul Manea I. Cons­tantin de la Corabia la Caracal, e­­levul Cordas Sterian de la Vaslui la Dorohoi, elevul Popovici Gh. de la Lespezi la Vaslui, elevul Const. A­­levra de la Galați, m­anipulant la o­­ficiul Cudalbi, elevul V. Ștefănescu de la Ploești la oficiul central tele­fonic din București și auxiliarul Gh. Pârîu de la Dorohoi la Săveni. Groaznicul atentat din Gara de Nord Un impiegat e lovit cu toporul de către un bulgar beat Marți, pe la orele 5 p. m., în sala restaurantului de cl. III din Gara de Nord, un atentat oribil, s-a săvârșit în împrejurările următoare. Un bulgar macedonean anume Ilie Alexe Popoff în etate de 50 ani, pe când aștepta în restaurant trenul cu care voia să plece din Capitală, într’o complectă stare de ebrietate, confun­dând restaurantul cu cabinetul de ne­cesitate, se servi de el în consecință. Un om de serviciu al C. F. R., a­­nume Manole Călin în vârstă de 32 ani, văzând necuviința bulgarului, îi făcu observații, amintindu-i unde se află și cercă să-l scoată afară spre a-l îndruma la locul de care avea nevoe. Drept ori­ce răspuns, bulgarul, a­­brutizat de beție, ridică unul din cele două topoare ce avea cu el și aplică omului două lovituri puternice, una în pept și alta în regiunea intercos­­tală dreaptă unde-i făcu o tăetură de vre-o 20 centimetri și destul de pro­fundă. Nenorocitul a căzut într’un sac de sânge, iar criminalul a fost prins de cei dinprejur și dat pe mâna jandarmilor și comisarului garei cari l’au înaintat poliției de siguranță. Victima a fost transportată la spi­talul Filantropia. Starea ei inspiră serioase îngrijiri. Mișcarea de la Instrucție La ministerul instrucțiunei s’a fă­cut următoarea mișcare: în persona­lul interior al minist­rulu­i D. I. Teișanu sub-șef de biurou în direcția 111-a a învățământului secun­dar, se mută în aceeaș calitate la di­recția II-a, a învățământului profesi­onal în locul d-lui Șt. Eftimescu, care trece în locul celui dintâi. D-nii Al. Ivașc­u și N. Leobeanu, copiști de la Casa Artelor, la regis­tratura generală, în locul d-lor V. Totolici și M. Lăzărescu, cari trec la Casa Artelor. Noua societate fores­tieră din Vrancea Marei s’a autentificat la tribunalul de Covurlui actul de constituire a so­­cietăței forestiere «Carpați», cu un capital de 2.500.000 lei, deplin vărsat. Consiliul de administrație se com­pune din d-nii Nicu N. Albu, preșe­dinte, și d-nii Alex. Maxim, Jacques Braunstein, Heinrich Rubinstein și frații Dinermann. Vineri 1 Februarie 1908. Exploatările acestei noi societăți se vor face în munții Vrancei. îmbucurător este că, de unde a­­cum, în munții Vrancei tot lemnul se lucrează cu oameni streini, trecân­­du-se brut, transit, în Ungaria, un­de se fasonează, rămânând acolo aproape întreg capitalul, ceea ce este o mare perdere pentru țară,—noua societate, t Carpațh, este prima care va fasona lemnul direct la locul exploatării, ast­fel că elementul românesc din loca­litate, va putea profita în întregime de această importantă industrie. ȘTIRI UNIVERSITARE Societatea «Junimea Studioasă Me­dicală» d­e ține ședință ordinară în ziua»de«Duminică, 3 Februarie, ora 2 luni. p. m. CORPURIUL== sUGAJíIcffIRE CAMERA Ședința dela 30 Ianuarie 1908 Ședința se deschide la ora 2­10, sub preșidenția d-lui M. I’h“rekyde. Pe banca ministerială d-nii Spiru Haret, V. G. Morțun. Prezenți 104 d-nn de­putați. D. N. Enășescu, roagă pe d. preșe­­dinte să pună la ordinea zilei pe mâine, Joi, interpelarea adresată de d-sa d-lui președinte al consiliului cu privire la măsurile ce guvernul crede necesare de a se lua pentru protejarea expor­tului vitelor noastre. D. președinte, spune că d. președinte al consiliului nefiind de față, nu poate fixa pe mâine dezvoltarea interpelării d-lui Enușescu. D. I. Branu, roagă Camera, în nu­mele co­misiunei de indigenare, ca în ședința de astăzi și în cea de mâine, să voteze câte­va din proectele de re­cunoașteri distribuite, de­oarece de ani de zile sunt mii de asemenea cereri cari se aglomerează din ce în ce nu­meroși români de peste hotare, cari cer recunoașterea, sunt în armată, în învățământ sau în alte servicii publice așa că întârzierea cu care li­ se acordă cetățenia îi pune în grele situațiuni (A­probări). D. președinte, arată că la ordinea zilei de astăzi sunt numeroase aseme­nea proiecte. Se intră în ordinea de zi, proiectul de lege pentru modificarea și abroga­rea unor articole din legea învățămân­tului secundar și superior. D. G. Dragu, raportor, dă cetire pro­iectului de lege. Necerând nimeni cuvântul, legea se ia în considerar­e. Se începe votarea pe articole. Se votează fără discuție articolele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, I1 și 12. La articolul 13, d. Nestor Cincu spune că prin acest articol, d. ministru își rezervă facultatea de a putea face mi­zerii profesorilor a căror numire fu­sese anulată de d-sa și cari au fost reintegrați de contencios. Votarea a­­cestui articol ar constitui consfințirea unei nedreptăți. D. Spiru Haret, ministrul instrucțiu­­nei, spune că nu are nevoe de a recurge la represalii, de­oare­ce represaliile i le-a făcut chiar Contenciosul, căci din 130 de anulări, numai 4 profesori au fost reintegrați Dar articolul de față are de scop de a face să înceteze nedreptatea ce se făcea altor profesori, cari, pentru ace­­laș număr de ore, erau plătiți mai prost de­cât alții, deși cei dintâi reu­șiseră la examenele de capacitate pen­tru ambele specialități, pe câtă vreme cei din urmă n’au reușit la aceste exa­mene. N’au decât să repare această in­suficiență, prezintându-se la examenul de capacitate. (Aplauze). Articolul se votează. El are următo­rul cuprins : Art. 14 devenit art 13. — La art. 36, la finele ultimului aliniat, se vor adăugi cuvintele : «Cu toate acestea, profeso­rii de gimnazii și licee, numiți după 23 Martie 1898, cu titlu provizoriu, pentru­ o singură­ specialitate, după ce au căzut la examenul pentru o a doua specialitate, și cari nu vor avea în specialitatea lor numărul de 12 ore de curs pe săptămână, vor fi plătiți pro­porțional cu numărul de ore pe care îi vor avea in această specialitate. In caz când, afară de specialitatea lor, vor fi însărcinați cu suplinirea vreunei materii, deosebite de specialitatea lor, orele astfel suplinite le vor fi plătite după norma pusă la alin. VI din acest articol. Se votează fără discuție cele alte articole. Legea pusă la vot cu bile în­trunește 62 voturi pentru, din 70 vo­tanți. D. Emil Costic­escu depune următoa­rele proecte de legi: pentru deschide­rea unui credit de 12 milioane lei pe seama ministerului de finanțe; pentru modificarea și complectarea unor arti­cole din legea contabilității generale a Statului și pentru mărirea fondului budgetului pensiunilor pe exercițiul în curs. I­. Ath Ath. Gheorghiu, raportor, ci­tește proectul de lege pentru recu­noașterea calității de persoană morală societății de binefacere Moldova din Iași. Legea se­ votează. Votul pentru recunoașterea calităței de cetățean român d-lui Nicolae Per­­șoiu e nul. Ședința se ridică la ora 3. ȘTIRI ARTISTICE — Luni 4 Februarie viitor 1908, se va da în sala Băilor Eforiei o repre­­sentațiune extraordinară de cinemato­graf în folosul săracilor, sub patrona­­giul Primăriei. Programul va fi cu totul (schimbat) nou­, în care va fi de remarcat: O sce­nă din răsboiul civil în Ame­rica. Visul unei bucătărese; Furtul la poștă (scene dramatice foarte intere­sante), din viața unui căutător de aur; Soția bănuită; Su­ple chasse în Ame­rica; Răsbunarea femeii. Prețurile sunt cele obicinuite. Biletele sunt chiar de acum depuse spre vânzare la Agenția teatrală de la l’­Indépendance Roumaine». Primăria roagă să asiste la această reprezentațiune pe toți aceia cari voiesc să contribue la sporirea fondurilor sale destinate pentru ajutorarea săra­cilor. ■ Astă seară are loc, în sala Băilor Eforiei, o reprezentație teatrală urmată de cinematograf. Representația se dă în beneficiul bă­­trînul artist I. Ordloga. ■ Henri Fursy, directorul celebrei «Boite ă Fursy» de la Paris, va sosi zilele acestea la București, împreună cu toți artiștii săi. De prisos să insis­tăm asupra succeselor pe care tîtăre­­ții acestui cabaret artistic le-au obținut atît la Paris cit și în marile orașe ale Europei. Intr’o scrisoare pe care Fursy o adresează Bucureștenilor, celebrul cîntăreț ne promite cele mai de actua­lizate cîntece, precum și cîteva piese de teatru de cei mai spirituali scrii­ tori ca Courteline, Tristan Bernand, Max Mauray și alții Dar vom reveni. ■ Luptele de la Circul Sidoli, pen­tru championatul României continuă a atrage din ce în ce mai mulți a­­matori de asemenea spectacole. In fiecare seară un public numeros urmărește cu multă atenție luptele de la Circ. In valea Lotrului O importantă transacțiune a inter­venit, după cum am anunțat deunăzi, între societatea de păduri «Oltul» și societățile «Lotrul» și «Forestiera Ro­mână», cari, precum se știe se aflau de mai mult timp într’o luptă extrem de învrăjbită, în valea Lotrului, unde ambele grupuri posedă întinse ex­ploatări forestiere. Transacțiunea aceasta este în toate privințele de un eminent folos pen­tru industria forestieră în genere a țării, și în deosebi pentru industria forestieră din munții Vâlcei. Dacă n’ar fi decât faptul că soc. «Oltul», prin energia cu care și-a a­­părat drepturile, a obținut ca printr’o lege specială să se emancipeze apa Lotrului, liberând’o de toate banu­­rile artificiale și de orice monopol, și deschizând’o sumei întregi ca oricine să se folosească de dânsa după tre­buință, și încă meritul acestei socie­tăți ar fi foarte însemnat. Dar societatea «Oltul» a făcut mai mult. A ridicat valoarea pădurilor, dublând’o și î­itreind’o, ceea ce a fost o adevărată fericire pentru moșneni, cari înainte, din cauza lipsei de con­curență, erau reduși a-și vinde pădu­rile cu prețuri derizorii. A ridicat sa­lariile lucrătorilor, tot prin introdu­cerea concurenței, și mai cu seamă a făcut ca regiunea «Lotrului» să-și poată valora enormele bogății fores­tiere pe cari le adăpostește. Grație societăței «Oltul», monopo­lul ce atâta timp a apăsat greu asu­pra regiunei Lotrului, ținând jos de tot valoarea pădurilor și salariile, ceea ce echivala cu o adevărată dic­tatură, a făcut loc unei concurențe sănătoase, contribuind puternic la naționalizarea industriei forestiere din acest ținut, căci această societate se compune din d-nii Teofil Roux, Ște­fan Gaillac, Alex. Maxim, Dimitrie N. Simion, toți proprietari de fabrici de cherestea, în frunte cu d-nul Nicu N. Albu, care se află în capul a trei mari societăți forestiere. Astăzi, mulțumită acestei acțiuni curagioase și neobosite a «Oltului» precum și arbitragiului intervenit între el și soc. «Lotrul» și «Forestiera», prin care s-a pus capăt tuturor dife­rendelor rezultate din indiviziunea atâtor păduri, pacea și liniștea au intrat în regiunea «Lotrului», unde înainte domnea lupta și vrajba, și a­­ceasta va fi mai ales în folosul moș­nenilor și al lucrătorilor, în spre bi­nele cărora se va desfășura de aci înainte o concurență reală și sănă­toasă. Socotim de asemeni ca un punct fericit al acestei transacțiuni faptul că «Oltul» de o parte și «Lotrul» și «Forestiera» de alta, se obligă reci­proc a nu-și sustrage una alteia lu­crătorii, urmând în aceasta întocmai prevederile nouei legi a învielilor, care deasemeni stabilește că nu-ți va fi îngăduit să angajezi săteni cari nu și-au îndeplinit aun­ea angajamen­tele de muncă. din R. Sărat al Epitropiei Sf. Spiri­don, dăduse în judecată Epitropia pentru­ că îl permutase la Focșani, în interes de serviciu. Instanțele de fond au condamnat Epitropia la 9000 lei despăgubiri; dânsa a făcut recurs iar Curtea de Casație secția l-a, a admis acest recurs, a casat decisiunea Curții de apel, hotărând că Eforiile pot permuta pe medicii lor, în inte­resul serviciului, fără a fi expuse prin aceasta la daune. Starea mintală a Loti Berno­­vanu. — Eroina atentatului de la Iași, a cărui victimă era să fie atât dânsa cât și fostul ei amant, locot. Pruncu, a fost examinată ori, pentru ultima dată de­­ misiunea medicilor alieniști. Dânsa va fi declarată res­­ponsabilă, deoare­ce nu s’a găsit o stare morbidă patologică cu caracter precis și indem­abil. Totuși i­ se acordă circumstanțe atenuante în mare mă­sură, ținând cont că la 15 ani a fost părăsită de părinții ei, în voia soartei, că având ocazia să aibă re­­lațiuni cu locotenentul, s-a înamorat de el cu toată aprinderea simțurilor ei de tinerețe, ceea ce a făcut-o ca să se decidă la sinucidere văzându-se părăsită pentru una mai puțin fru­moasă. Momentul atentatului ar putea fi numit inconștient, produs fiind de o gelozie exaltată, moment pe care a­­ban­donată l-a regretat și îl regretă neîncetat vărsând lacrimi de câte ori este nevoită a răspândi la întrebările puse cu privire la împrejurările a­­ten­tatul­ui. Diverse. — D-nii Gh. Nicolaevici, profesor de matematică la liceul Sava și Sterie Gh. Enăchescu, profesor de latină-franceză la liceul Lazăr,­­și-au retras Marți recursurile făcute contra ministerului instrucțiunii. — Procesul escrocului Const. Pâr­­vulescu, despre ale cărui isprăvi am vorbit pe larg, se va judeca la 11 Februarie de tribunalul secția 4. ȘTIRI ADMINISTRATIVE Prefectura județului Buzău a făcut cunoscut ministerului hotărârea consi­liului comunei Mizil, prin care se în­ființează niște­ taxe pentru pâine. PALATUL JUSTIȚIEI Fraudele dela grefa Secției 2 a tribunalului. — In urm­a inspecțiu­­nilor făcute de d. Th. Cudalbu, pri­mul președinte al tribunalului Ilfov și d. Eftimie Antonescu, primul pro­curor, s’au descoperit la grefa și ar­h­ive tribunalului secția 2-a, un nu­măr nesfârșit de fraude și matrapaz­lâcuri, săvârșite în cursul ultimilor patru ani. *. Cercetările urmate în secret și cu cea mai mare stricteță și cari au fost conduse personal de d. primprocuror, au stabilit până acum că arh­ivarul D. Petrescu, își însușia aproape fără escepție, toate corpurile delicte ce i se predau de parchet, odată cu do­sarele corecționale referitoare la in­culpații cari urmau să fie judecați de acea secție. Parte din obiecte le vindea iar pro­dusul îl împărțea cu ajutorii de­ grefă și chiar cu copiștii, iar parte și le însușia în natură sau le dădea ceLr­­lalți funcționari complici, după va­loarea lor. Când corpul delict constă, în bani împărțeala se făcea pe loc și fără multă discuție. Furturile nu se măr­ginea numai la corpurile delicte, s’au constatat disparițiunea de acte, polițe și chiar bonuri atașate la sau depin­zând de dosare de succesiuni. In urma acestor grave fapte, des­coperite in sarcina lui Petrescu, par­chetul a deschis acțiune publică con­tra fraudatorului și l’a deferit spre ins­tituire, d-lui judecător de instrucție Popovici dela Cab. 4, care a depus ieri pe vinovat, emițând mandat de arestare contra lui. D. primprocuror Antonescu, conti­nuă anchetă în ce privește pe grefier care a săvârșit de asemenea mari a­­buzuri. D-sa are de cercetat peste 500 de dosare spre a stabili exact toate de­lictele celor vinovați. Vom ține în curent, pe cetitori de tot ce se va descoperi, treptat cu înaintarea an­chetei. Un sergent de stradă hoț. — Gar­distul Gr. Antonescu, postat în strada Sărindar, și-a îndeplinit cu conștiință misiunea față de toți, nu însă și față de el însuși. Antreprenorul berăriei Sărindar, arătându-i lada cu ghiață în care ținea șuncă, carne, icre negre etc , cu rugămintea să le păzească de aproape, numitul gardist tura în fie­care noapte din delicatesele conținute în acea ladă. Nenorocirea făcu ca gardistul să fie prins asupra faptului și înaintat parchetului în stare de arestare. Afa­cerea se instruește. O jur­sprudență interesantă în procesul Dr. Chinezu cu Eforia Sf. Spiridon. — Doctorul N. Chi­nezu, numit prin concurs la spitalul CĂRȚI ȘI REVISTE A apărut: Pe urmele lui Hristos. Tra­ducere după preotul Petrov de arhi­mandritul Nicodem Munteanu. Prețul lei 2, AGITAȚIA CÂRCIUMARILOR Comercianții de băuturi spirtoase din Capitală au fost convocați aseară la d. I. Mihalcea-Vrânceanu, pentru a pune bazele unui cerc comercial. In această consfătuire s’au format statutele și s’a hotărât ca pentru Du­mineca viitoare, 3 Februarie, comer­cianții să fie convocați într-o întrunire publică, când se va declara constituit cercul comercial. Mișcare in Corpul didactic In corpul didactic primar din țară, s-a făcut următoarea mișcare: D. Vasile Cornescu, învățător la Pașcani, Suceava, a fost trecut ca institutor și director al școalei de băeți din orașul Herța. D-șoara Maria Georgescu, a fost numită învățătoare în comuna Pro­­vița de Jos, jud. Prahova. D-șoara Constanța Alecu, condu­cătoarea gradinei de copii din Med­gidia, a fost mutată în aceiași cali­tate la Babadag în locul d-rei Bălă­nescu, care trece la Medgidia. D-ra Margareta Dumitrescu, în­vățătoare la școala din comuna Cos­­tești, se mută la Văideni, județul Vâlcea. D. M. Iliescu, se numește învă­țător la Talea, jud. Prahova. D. I. Mitrescu se numește învă­țător la Caraomer, jud. Constanța. D. Gh. Slăniceanu, a fost numit învățător la Slobozia Galbenu. R.­­Sărat. D. Gh. Vasiliu, învățător în co­muna Burdușelu, se mută la Motâlna, jud. Ialomița. D-ra Aneta Pârlițeanu, a fost nu­mită învățătoare în comuna Simi­­leasca, jud. Buzău. Baluri și concerte Societatea impiegaților auxiliari din corpul telegrafo-poștal va da, Vineri 1 Februarie, o serată muzicală dansantă, în sala germană din str. Brezoianu No 17, cu binevoitorul concurs al domm­­­nișoarelor Eufrosina Abramescu, Sebas­­tia Săvulescu și al d-lor Aurel Atana­­sescu, Pompiliu Atanasescu Frederic von Kesteloot și al Alex.Poplaski pianist Intrarea de persoană 2 lei — Asociația generală a absolvenților școalelor de arte și meserii din țară, va da un bal în sala băilor Eforiei, Vineri 1 Februarie, sub patronagiul d-nei și d-lui deputat Constantin Ali­­măneștianu. — Duminică 3 Februarie soc­etatea «Umanitatea» a coaforilor, va da un bal aniversar cu un mare cotilion mas­cat în saloanele «Liedertafel». ȘTIRI ȘCOLARE Vineri 1 Februarie, se încep la Bră­­nești (Ilfov) examenele de diplomă ale absolvenților școalei superioare de sil­vicultură. Comisiunea examin­ătoare se compune din d. inspector silvic N. G. Popovici, directorul școalei, ca preșe­dinte, d-nii profesori C. Miclescu, in­giner N. Saegiu și P. Antonescu, ins­pector silvic, ca­­ membri, iar ca dele­gat al ministerului de domenii este d inspector silvic C. Ionescu, șeful regi­unei Vil­a silvice din București. MODIFICAREA Legei Casei corpului didactic Personalul. — Condițiunile impru­mutului. — Ajutoarele D. ministru al instrucțiunii a depus în senat un proect de lege prin care se modifică legea Casei de eco­nomie, credit și ajutor a corpului didactic, înlăturându-se confuziunea de drepturi și de atribuțiuni ale Per­sonalului Casei, modificându-se dis­­pozițiunile privitoare la împrumuturi și ajutoare, etc. Iată cum­ sânt principalele modifi­cări introduse în lege : Conducerea Casei va fi încredințată unui director, ajutat de un consiliu de administrație. Directorul va fi numit prin decret regal și pe termen de cinci ani. El va fi luat dintre membrii Casei, cari au titlu definitiv în învățământ. După expirarea celor cinci ani, el poate fi numit din nou. Consiliul de administrație se va com­pune din trei membrii, luați dintre membrii Casei, cari au titlu definitiv în învățământ. Ei se numesc prin de­cizie ministerială. Ministerul are dreptul de a schimba pe câte unul din membrii la 1 Apri­lie al fiecărui an. Afară de director, Casa va avea un cassier, un contabil și personalul tre­buincios. Cassierul va fi numit prin decret regal dintre membrii Casei cari au titlul definitiv în învățământ. Conta­bilul și personalul inferior vor fi nu­miți de director cu avizul consiliului de administrație și cu aprobarea mi­nistrului. In fața instanțelor judecătorești și în toate actele sale civile, Casa va­ fi reprezentată prin directorul său, ori prntr-un delegat al lui, autorizat în regulă.♦ a Membrului care are deja un împru­mut contractat la Casă, nu i se poate acorda un nou împrumut mai curând dec­ât după o trecere de cel puțin patru luni de la data contractării celui dintâia, afară numai dacă pri­mul du a fost deja achitat. Ori­ce împrumut contractat va tre­bui achitat cel mult în 12 rate lu­nare, începând din prima lună ur­mătoare celei în care s-a acordat îm­prumutul. Ajutoare se acordă membrilor Casei în limitele puterilor ei, în următoa­rele cazuri: a) Pentru cazuri de boală grea, plătindu-se leafă suplinitorului pe timp de cel mult două luni în cursul unui an; a) bis. Pentru întreținerea copiilor în școalele publice; b) Pentru a ajuta la măritișul fe­telor membrilor casei cari au cel puțin patru copii; c) Pentru instalarea unei mici gos­podării rurale pentru orfanii fii de învățători, sau a unui mic atelier pentru orfanii fii de institutori sau profesori secundari, în anumite cazuri; d) Pentru diverse întâmplări neno­rocite de cari ar suferi membrii Casei. ȘTIRI MĂRUNTE — In curând se vor termina lucră­rile pentru construirea localului de vamă de la Constanța. — Prefectura județului Buzău, a ce­rut ministerului aprobarea unui îm­prumut de 150 000 lei pentru mai mul­te lucrări de executat în comuna Mi­zil. — Primăria comunei Bârlad a înști­ințat ministerul că a redus taxele pen­tru marcat de la 30 bani la 25 bani. — S’a luat dispoziții, ca în primă­vara anului curent, să se repare aleele de pietoni, cicliști și călăreți, de pe șoseaua Kiselef,’de la rondul’II-a până la Hipodrom — S’a hotărât construirea unui ca­nal, care să rectifice cursul râului Bârlad. Acest canal va începe de la podul de pe șoseaua ce duce la Vaslui și va merge pân­ă în drep­tul kilm. 70 al șoselei Bârlad-Vaslui. Întâmplări din Capitală Gardiști pungași — D-nul Dionisse Dinu, antreprenorul restaurantului din str. Smârtian 14, reclamase mai de mult siguranței Capitalei, că de 7 luni îi se fură regulat carnea ce o avea păstrată într’o răcitoare din curtea restaurantului. Până în noaptea de 26—27 ale lunei c., nu s’a putut descoperi nimic, cu toate cercetările făcute. In acea noapte însă un servitor al restaurantului în ches­tiune surprinse pe sergentul Antonescu Grigore, în etate de 40 ani, originar din comuna Urziceni, în momentul când, cu chei potrivite, deschidea lacătele de la răcitoare și fura carnea, pe care avea grije s’o ascundă sub pelerină și să dispară în urmă. Sergentul pungaș a fost înaintat par­chetului .Un individ în etate de 26 ani s’a pre­zentat în noaptea de 26—27 Ianuarie la cofetăria Ionescu din piața Sft. Gheor­ghe, cerând să’i prepare mai multe pa­chete cu prăjituri și bomboane. La ple­care făcu un semn grav băiatulu­­să’l urmeze cu pachetul, spunându-i că îi va plăti acasă la d-l Cămărășescu din str. Clemenței 11, în numele căruia făcuse târguelile. Ajunși aci, suspectul individ spuse băiatului," să’i dea pache­tul și să aștepte puțin îi va trimete banii prin servitoare. Băiatul pricepu și nu dete drumul pachetului, iar pun­gașul se făcu nevăzut. Tot eli s’a prezentat același individ la cofetăria Riegler, cerând sâ’i împa­cheteze prăjituri și bomboane în va­loare de 24 lei «pentru d. deputat Io­­nescu», zicea el Plecând cu băiatul, a intrat în curtea hanului Mercur și luându-i pache­tele, i-a spus să aștepte banii După 10 minute pungașul se întoarce spunându-i că în curând­ îi va da banii, însă băiatul pricepând, a anunțat ime­diat pe sergentul de stradă, care re­cunoscu în pungaș pe camaradul său , sergentul Dumitrescu Alexandru. Pachetele s’au găsit în curtea ha­nului. Pungașul sergent a fost înaintat parchetului. Mare fort de bijuterii. — Femeia Constanța Hristu, originară din Ogre­­zeni, jud. Ilfov, a fost găsită Marți pe.la 5 dimineață, vagabondând pe stradă cu un mare pachet în mână. Un agent al siguranței oprind-o și făcăndu-i semn sa desfacă pachetul, a găsit în el mai multe perechi de ghete și haine femeești. Transportată la poliție, s’a procedat la o percheziție în urma căreia s’a gă­sit următoarele bijuterii: un ceasornic de aur cu lanț de aur și brelocuri în aur cu diamante, un inel­ de aur cu dia­mante și o vereghetă. Luată din scurt, pungăsear ca a măr­turisit că le furase deja d-na Zoe Gă­­nescu, din str. Olimpului 15, din ser­viciul căreia fub­ise era la 4 dimineața. Spargere. — Marți noapte niște indi­vizi râmași necunoscuți au spart ușa din spatel­e tutungeriei d-lui Ștefan Bibi, din Calea Victoriei No. 36, furând suma de 50 lei și niște pachete cu ți­gări regale. Se anchetează. DIFERITE ȘTIRI Cunoscutul publicist, I. L. Cara­­geale aj telegrafiat din Berlin d-lui Take Ionescu, că se înscrie în parti­dul d-sale.♦ Unul din județele în care d. Take Ionescu nu are încă nici un fel de organizare este Muscelul. De aseme­nea forța takiștilor e aproape nulă în jud. Bacău.* Consiliul de administrație al Crecii-

Next