Viitorul, septembrie 1919 (Anul 13, nr. 3446-3474)
1919-09-12 / nr. 3456
m MOU Tige Hi Cinema „LUX“ I * * *«■ O CJ 18 titlu«! romanești U^J^L^j.lLE5=a1 titluri romanești | I f Tar4 CEÎFFONNETTE ää i S in făi^hnfief Tvffli S mareu artfefa ■w iTkesels.i« de la A pân« la 1 noaptea. Ovf l»*i«ie.4t*a «flastea* 1 | GitatiâîSA ZEFIRUL j phem Tera film pathe I § — STRADĂ PARS No. S — Extraordinară dramă sentimentală în 8 mari acte, în rolul principal frumoasa artistă 2>-ji?to. Bimonte Frevailes . IV LA SFÂRȘIT O NOSTIMA COMEDIE TRS •" - 1 " OrdMIU «teste* SOU taMiisr Ninnistrului IMNOPOti ...... --m jlfca*B6.--M* JMfewbs*«ag>ía»WB»MBMaBEwaÉ NwiMHawwaNMBP fiBw**asasteM«te««w»a«siii«Bin>*^ fSAl K.yiT^?Cr _ Sgigrai © suacciss Bl Ziwi, hioînduia cu mmmit -CINENIA -o-* « 'S»». 1'. " ' 1 j ...si11 k..... * ' ; sra. paris —-doamnei -M. 8^QL,L»lfaL Ml'ICl A'^are opera Americana după cele:%ym *** Omi Kö Illa 11 U6 Sală de spectacol complect 1 u^îci,isf''îî â?gi =r,T^sî iF*¥ t*tUj.fDFiî/JÎÎSiQJ Sf^g renovată ventilată automat I KlM MuLticULd 0U'DlE Astăzi ruleaza : I FILM în 1 CiCLimi, 9 eRsoa öe, ?6 ACTE. Ciclul 1. #pî-,oiîde»e I, 2, 3, l 'Captata treime «I vadă ■T», iști isîhi Kiasîstroi | MIM üli ii EMMI DESTET! „ w 4iraää ¥asil« 'Srtiiia fo. i,-i««ür8|ii CUH$ PfTMAH și SECUNDA« ^stuat In centrul Capitali, a[troape de toate liceele Satub' W TOOLî vmm STAT shtvii, primaseri» /N&T1T0T o bună însținere de familie și o notă educațiune, lângă elevii ca,■» urmază cursurile în INSTITUT teprimate si elevii cari urmează la școlile Statului. Șampania Lyric S i Mimilian-Issaard Miercurii ••Sej Hombrie 1919, orele 8. ANIȘOARA Oumipics 14 Septembrie 1919 matineu u imyc BOCCACIO InstifitB ii Me „MOTEAHO București Ralea Kisîofl8!' 190 Gum liceal cum,otect-Primar- Facultativ cu studiul limbilor străine Preparațîuni pentru Conservator. Se primește un număr limitat de interne pentru o conștiincioasă supraveghere. In fissai’8 seară la ASINELE ROMANE TTATORUL I ASCAT Mi pstfra sbfiigrea titiaini % ill lll P’ilifi Ilii rarei’ i ♦ 32 Lei. A fost ca o simbră aruncată asupra tuturor ceremoniilor și festivil.Molor. Taina înelinistă spre melancolice a fost grozav de impresionată și glasurile șopteau că a fost o prevestire g rea pentru Domnia care începea. Începută în sânge, zicea lumea, va fi sfârșită în sânge... 5 * In anii următori am fost de multe ori împreuna cu Țarul și cu Țarina. Deși datorită feluilui său straniu de a se purta niciodată nu s’a putut stabili prea multă apropiere, totuși sentimentele de afecțiune ale lui Nicky și ale mele rămăseseră aceleași-că m’au fost la înălțimea speranței ș1- pe care ponorul rus te pussese în ei -am aflat-o din ceia ce tratem de la mulți cari reprezentau toate clasele societății. Toți dearma când veștile acestea ajungeau până la mine mă întristau-Căci Țarul Nicodae a avut și înclinări bune însă totdeauna se păhrea că o intenă tainică îl oprește țu-i dărândă tot ceiace crezuse că poate eifid-i. Mulți ani au trecut ân așteptarea ■zitelor mii:' 'b-țS'-a. Ațmi șoapte 4.rt a început să se rispâmte-'i-spâ int potriva curții și a felului ei -de 'Viață. După obiceiurile străbune, Țarii Rusiei luau totdeauna parte la tearte evenimentele publice. Nici o sărbătoare mare nu putea să fie celebrată fără ei. Vraja neotortptă :prin Smuftatui ggiiC Timnaieai Primul concert simfonic Comitetul executiv al S. G. M. în urma propunerei dlui Jauraz Movarz, prezidente al Sindicatului .grav, muzical, a hotărât ca odată cu desfășurarea activităței „Oficiului Muzica] Central“ sa [rană bazele Casei de ajutor a Sindicatului. In acest scop și pentru a avea o primă manifestare artistică, s'a decis ca Sindicatul să dea primul său CONCERT SIMFONIC la Teatrul ,Cărăbuș“, Sâmbătă 13 Septembrie 1919 st. n., orele 5—7 p. m. sub conducerea dlui Nona Oescu, directorul Conservatorului din București. Orchestra, compusă din 120 membri ai Sindicatului, va executa: 1) Uvertura din Tandhaertser de E. Wagner; 2) Nocturne, poem simfonic de H. Rabaut; 8) Simfonia 5-a în do minor de Beethoven și 4) Bennevato Cellini, uvertura de Berlioz. Bilete depuse la Magazinul de muzică „Mozart“. -----------ooxxoo--------înconjura alcătuia .pumctul de legătură dintre cei de »n« și cei de jos, încetul cu încetul, azi dîntr’un motiv, mâine din altul. Țarul Nicolae și Țarina Alexandra au rennuntat la viața publica. De multe ori ,piedica a fost săinătatea Țatrinei. Și cum ea nu C rntea suporta &â-l știe pe Țar mergând singur, când nu putea merge și ea la o ceremonie încerca să-l rețină și pe © 3. Inaufie să dobândească un moștenitor al tronului a avut patru fete. Cu ambiția-i nemăsurată, bolnavă, șirul acesta de desamăgiri i-a accentuat și mai mult neîncrederea lui viață. Când s’a născut moștenitorul atât de mult așteptat, sănătatea îi era șubredă; o boală ascunsă și primejdioasă ii făcea viața nesigură. Aceasta a fost prea mult pentru o femeie înclinată spre tristețe și cu o atitudine defensivă în viață, față de toți. Nu poate fi îndoială că Țarina poartă răspunderea cea mare pentru drumul urmat de soțul ei. El Ie descurajat când trebuia ,să-l sprijine în hotăiârile lui, ea a întrebuințat toată influența ei c» să-l călăuzească pe o cale care nu era cea dreaptă; ea i-a ținut ce îoe când trebuia, să o împingă înainte, ea a strecurat și în sin]evo [> »imeiner adesea pe care ea ere ea în viață. Trebuie însă , £ pască că Țarina își închia pijia 0 'tre cafea dreaptă..ea nici odată s- a îndoit de puterea ei de -a judeca și că 'totdeauna a crezut este.i fie eare. Pentru _binele ș.a. 'pentru binele țării s’ a pun3 reconM ofer persoanai cum a găsit o cuverturi da dantelă pierdută pt str. floria Pisetti până la gridina icoane și o va aduce în stelari» rtosetti 17-La adunarea generală a negustorilor și consumatorilor, fcluaită Dumnnroft la Camera de comerț, d. I. Dumitrescu-Militari, președintele societății „Uniunea comercianților“, a prezentat un memoriu documentat, asupra cauzelor scmpetei traiului, indicând și masurile ce ar fi de luat pentru combaterea acestor cauze. După ce arată că toată lumea de la noi și din străinătate se planea de scumpete, d sa spune căi adevărații vinovați sunt producătorii, fabriicanții și negustorii improvizați, iar nu negustorii de meserie- Negustorii adevărați se maițiJliesc cu un câștig mult mai tiic decât SO La sută, cât a fost fixat de ministerul comerțului. Iată oare sunt, după d. Dumitrescu- Militari, adevăratele cauze ale scumpției traiului, precum și măsurile care ar fi de luat pentru a ajunge la o ușurare simțitoare a traiului. Exercitarea ««»ulei Una din primele cauze ale scumpetei este speculațiunea, care nu trebue confundată cu comerțul profesional, practicată la noi pe o saură foarte întinsă de o sumă de trași cari, dispun de capitalui mari Aceștia se ocupă cu tot felul de întreprinderi comerciale în porturi și în principalele centre de disfacere «an au «redate asigurate în băncile străine, de unde aduc mărfuri pe care le vând angrosiștilor de aici cu câștiguri enorme. .... indfucența valutei în»^«6semMnWHm*ww»«»cea«e«! A doua pauză este valuta sau mai bine zis deprecierea banului nostru pe piețele străine. Comisia valutei nu poate da certificate de valută, tuturor negustorilor astfel că negustorii sunt nevoiți sau să ft*și procure moneda streină de pe piață "sau să cumpere mărfurile de la speculanți. In primul caz negustorii sunt nevoiți să plătească francul francez cu 3 lei, francul elvețian cu 4 lei. Ura engleză (de 25 lei 70) cu *1K) lei. ■peseta spaniolă cu 3 lei, drachma grecească 3 lei, etc La aceasta se încarcă apoi costul transportului, asigurarea și celelalte cheltueli plăzite după aceiași normă. Se poate vedea deci la cât revine prețul de cost al unui articol și de unde provine marea diferență între ■ prețurile dela noi și cele din străinătate, pentru aceleași articole. O a treia cauză a scumpetei mărfurilor este datorată crizei transporturilor, care mai este complicată și cu alte cheltueli iffitura- - - căi piezișe și care au devenit o regina generală. Im sfârșit o altă cauză a coapetei traiului o vedem la restricta liberăței comerțului, care departe de a folosi terei, folosește numai unora în paguba mulțimei.Pentru înlăturirea acestor mari neajunsuri, negri,stafiii cer luarea următoarelor măsuri: Contra speculanților să se ia măsuri pentru a nu se mai vînde în porturile noastre mărfuri pentru Odessa, Bulgaria, Polonia și alte destinații străine de țara noastră. Ori se tin cont de mărfurile sosite din străinătate în porturi seau în principatele centre ale țării și acele marfuri să nu poată fi vândute decât numai comerciantilor de profesiune, prin intermediu C Camerei de Cerneri respective și pe baza calculării facturilor originale, cu un beneficiu ■tate pentru importarea poporului. El era slab,a avea vointa mai puternică și de aceia l’ai dus pe calea întumericului, socotiți de ea lumina. Țarina era aqpa din personalităție !ăiranii cari se ivesc rar în Istorie. Puterea lor tăcută stă la pândă și 'mprăștie nenoropiri împrejurul lor. Liurad fi mirarea necunoscând de unde poate e și tainica lor forță. Poate că Țarina Alexandra îsi rund soțul e Hișnit că isi adora copilul însă atitudinea ei fată de oameni era plină de numereueri și restentimente. Fiind așezată în fruntea tuturor și fiind stăpâna soțului ei, avea în mâni o putere neobișnuită. Dacă în inimă ar fi sădit iubirea ar fi putut face minuni, însă ea judeca și -o îndoia de ceilalți oameni, tot dea trac cântărea bob cu bob pe fiecare om ca și cum fiecare ar fi voit să-i răpească un drept. Simotindu-se pe ea cu alții unerioarii celorlalți, își închipuia că a fost așezată atât« de «nu numai ea sa affin oamenilor' greșelile lor. Și fiind ©* felul ei de a fi nu putea să atragă iubirea, am Înnceput să urască Aparținea femeilor acelora nefericte care se socotesc veșntie neintelese și trăiesc în credințată .S uîletul lor este de -o esență atât de eu s sperioară, încât lumea nu poate să priceapă nici idealurile nici gândurile lor. C©nîlnu?,rga !«-Jfo. viifer j ferii fi ceia da valuta In privința valutei ar fi necesar ca Comteta valutei să dea de preferintă certificate de valută pentru importul de alimente Pe de altă parte Guvernul ar putea face inprumuturi în țările aliate și neutre pe un timp de câțiva ani, iar în comaptul acestor îpiPTismuturi -să r vândă scrisori de credit megustorilor, pentru a-și aduce mărfuri din acele țări, în condiții convenabile. Cu chipul -acesta costul mărfurilor -s’ar micșora foarte mult fără un statul nostru -să piardă nimic. C9» Umnso^TSîî»Hortu privința transportului-să se ia măsurile cele mai severe, pentru ai negustorii să nu mai fie vexată și diferitele servicii de care comortul are nevoie să se facă, fără nici o dificultate, ținându-se seamă de data și de ordinea înscrierilor si formându-se chiar tablouri afișate Vagoanele in special sa fie date de preferință pentru transportul de alimente iar ia corntea acelora cari traficâ an autoritatea serviciului ,pentru mare sunt plăt-it, să se ia măsurile care mai severe. "USNurls»t‘*Ä «omHutul In interesul general si cere ca guvernul sâ acorde depliră libertatea comerțulii, căci nu,mai aceast libertate va putea nrovoca stimiuteți și concurența în comerț, ceea ce avea ca urmare inevitabila teste-mici a traiului. Luându-se aceste măsuri cshearmcter general și cesiniectate cu altele cu caractir Sunciar, traiul se va iefteni cu 200—300 la sută! Cu privire la stabilirea apeturilor maximate lansarea trebue făcută în producători și 1« fabricanți, fixânduse apoi negustorilor beneficiul necesar. Memoriul aprobat de adtunarea de la Comma de Camall, a 'fost remis ministerului indimriei ș i comerțului —“——ouxsroe——— Știri afr*t«&t £ r Miercuri 17 Septembrie ora 8 4 trei sferturi direcii va avea loc la Teatrul Ibyric deschiderea steanmasa de damă a Ottob Daniel Lvrie« Jann ximimlinn-Leonard” cu opereta ,,Mict I Rege“ de Kalman. Rolurile prime sunt în* mâinile d-lor Leonard, Maximilian, Gh. Popescu, Gheorghiu, Simion Stefu, Petroviotișan, Dinescu și a dnelor Zisly Roșianu și Natalia Macri, -----------ooxxoo----------CRONICA SPM&tVA f ®%:WÍStli8* í '8K ® LP i «t'l F ;P1 ll 111» Litml saara în mijlocul unei mar afluențe de spectatori s’a dat a doua lpta cu Mascatul. Lupta a fost cu Blceneo, care a fost trdnutit într’un Mîmur prin cantura Rebus. Cu acetș mister cu care a venit ’Mascatula și dispărți suiindu-se untr’un automobil închis în uratele publicului. A doua liuiptă între Ștefănescu - Ispirescu a durat 4 minute. Cei din Urmă a fost avarrtit prin rotile de braț In a treia luptă și Ultima din trt Niculescu si Kirtop care a durat 11 iîiraite.Lupta a rămas nedecisă. La box, după 4 rânduri Vasilescu, obținut mai multe puncte asupra te Dumitrescu. Suedecalßls -MINIEIRIOURI Ist SfAPTTEMDW TUATRL- 'JATIONAL : Catund* PAteCî ), OTfcTV* RSA%’U: Aii Unt öRca-BDva- BLANDUKliA: Vladimist» TEATRI C:4RASU$: Revista Sittens Vlayton: GRADINA ASTORIA: Lână ’ti LaM liceal particular : băieți BRSHCOVEJSU stratis Pillau» 58, (lângă țineai Cantemir -BBCl'REȘÎi-1» apropiere de liceele /Steazul Matei Pasarab fu aproliere de tramvaiul electric și de cotru. Curs liceal complect ess oraleiori distinși de la stat, în spire de tema "«țevi Imerni, semi-interni » txtarni. Primește In Internat elevi de la școlile statului. Conclud rune avaitajoase. Internal îboiern. Instalație perfectă, lumină e iectrica, camere spațioase, luminoase,etc. îngrijire parintească si educație aleasă. I MOU I Mii*«CLASSC“ S nou mina românești » w^JPg^ilgsgpRgg-i enorm -e PENTRU prima OARA rom akia — 3 Copilul Parisului Senzaționalâ dramă la 7 mari acte La sfârșit O nostimă comedia cu inti % •» ym ^Deschis 2—12 noaptea. ^ Orchestra clasică. ^ %Da\^zm Mlclala PUSTe ® MISTERELE CASTELULUI NAVICAT . ^ a C| FILM 1919. — film de avansuri $€-nsatin»® be în 2 capitoli ® șî 12 «acta. — FILM 1919. m fiul Wasiwawm pe lume «sasa cinema „cercul Militar B Prorgramul începe cu PBTHE JURNAL «s ® cmm%rm Wy .[ € reprezintă pentru a 29-a oară !a ! 4TKC1L „CARASCIL“ " I f J ... . .ff—■—■ ..l..l^-v.^r..rT...... —— r-ri-nrs ■—i->Wir mu------li »»»I. k->-TS îrnrrm wWi-T-Jl.n'te util —li—Il li: i r I 'Il'ril .....mi ................... IIP...sum Itel filmus aparțhte Casei »Cito-Cinema* Roma, reprezentată exclusiv prin Soc. „Șarpe" Lipscani 8, Bucur. ! Ma BLAND’JIIA 1 1 _ Coempaarte H.cică AVRAM NICOLAU II Astă seară Miercuri 10 Septembrie psv-?a a 6-a oară ! ■sar S VIOLONISTUL 1 I (DER fidele: GEIGER) I 1 ter ©P«r®tá in 7 acte. §®~ Muzica de BVSLEÄ I m POLUftiLä PRINOntLE 1 I jhrieara C'isky, Visile Iskji, X. bcirtHh I Sím M ämi imn Mat, ím ;mch- 11 I lim, Kalmuslp, l j®ng n I Bcufe K^klnli !•: 1 Biletele lg Harm .misei, Calea Fierariei 2 Vo. VO. I ! ^KKWfe» ©» *~mmmMmmms0mmaaanmmmmmesaj ■' Informițătmi și consultatiuni comuniste, industriăte și findaliare. Studii rmcMe mmmkt. Import și Eu^port» Expediții și vămuiri. •Agelura. comision of representanlt 1 Meclama ptblücitate și afișaj. Recnffara și plasare de personal tecnic și agricol . $tudii technics tbntendoe economie 4uissasffo.j Biurau spesial pgrsif u fer avetsiîîirol da’febrica.disfuns impers industriala Jisimen economic. „** Repreyenttusfe MMstenaAi StraiĂm. M$i, 641A|I,s«“”3'*'îffiwiîn M. BRA1IA. SIBîL. r tote • . j , ^îapow • ^ , j « L ‘9toftfdMto*M.W*YORK* ■“* *> f' v Â!>M!H!8 TflÂibfi0ae54r b DIRECT09 GENERAL i.PAHfilKU I. MalietfSCU - STRUÎÎ5I 'fbcf'brefde* «* 'ÄS^ufoftTS' ^»érterai ® o Siéul*. . <Doctor *n >ti»hife«s economic* ei fflömbr*« u> Sipódíiki ^upeH<H*ndrî în H»ii,«îia Fost ^«putar r,ffleÍ Mifit EmháÉim mrekmai nmvenss $mű sâ saässim mir emlek ‘Domnilorűfmerrimisi și Mușinași Din lom la ce privește mmpá• mm de miifuri.produse nEustrifik. awșiri. de orice fet și materii prime in condițiumte rele mai muntajimse și se insarcineaza ca aducerea lor in țară, precum și cu îndeplinirea formațiilor și operațiunilor inimate și cu experierea lor la âesimnire. L8FÎS PIU IffKlISEi ISIIK) C&urss?«» scompster șî misuHl* pentru ****** - ------ -- - — -r-ntrrm —.t-TnwininiTwrriiiim mmm cefttbdtnte« t.î. !