Viitorul, octombrie 1919 (Anul 13, nr. 3478-3506)
1919-10-10 / nr. 3485
Teatrul LYRIC Compania feximuim^Daaid Miercuri 8 Octombrie 1919 orale 8 7» Wi din Cornsuilte Operetă în 3 acte (4 tablouri). Muzica de Franțo eUe. Joi 9 Octombrie 1919 MATINEUOMb din temmile Biletele se afla de vânzare la Magazinul BBetele ao álla de vânzare la Magazinul de Muzica «Mozart». Calea Veterisei 56 Biletele aes de Mario# îmM 1E ® M HARIA CuiD- SfflBMtkl B8L989RA «mil» Miercuri 8 Octombrie 1919 s,iepg op Zoom11 Joi 9 Octombrie MATINEU V AP AI A „Berg ® p 2ffl ® ssi“ Duminică 12 Octombrie MATINEU VIJELIA Biletele la Cassa Teatrului Teatrul Imlîna dramatică „HIlUM“ Azi Miercuri 8 Octombrie ora 8. 7/4 și în toate serile următoare : HiHilde H. BERNSTEIN cu D-nii: Storin, Manolescu, Mihalescu, Ian Covescu, D-nele, Elvira Popescu, Almajan Buzescu. Joi 9 Octombrie ore'c2. */» p. m. MATINEU cu preturi reduse G UIARA Luni 13 Octombrie PREMIERA " FERICIREA NEVESTIMI înființat cursuri grafuii<&ö ido limba mSă". Cu sau fără Leahi Acest nou „Drang nach Osten“ s’a organizat în «iftarä de etnice program politic. Germanii sunt deciși a coloniza Rusia cu oricine, cu Kolcaakoa și cu complicitatea bolșevicikor. Guvernul maximadist din Moscova, întreține la Berlin, agenți (Mici nu stau degeaba. Un fapt foarte semnificativ și care a produs puțină surpriză a fost hotărâria ai guvernului german de-a pune în libertate pe emisarii lui Lenin Axistrrad și Radek, ambii condamnați de tribunalele germane. Mai mult, în capitolul ÄeteA-ului au _*șnui loc masnifestații în favoarea, reluarii relațiunilor comerciaile între Germania și guvernul bolștvist. Se afirmă că acesta manifestții se vor repeta în lurha Septembrie și că ele sunt constituite pe sub mână de guvernul Bauer-Noske. Un ziar berlinat „Berliner Zeitung am Mittaig“ a anunțat chiar că o delegație bolșevistă a sosit în capitală pentru ca să organizeze biurouri de emigrare și să recruteze 800.000 de lucratori neocupați pentru industria rusească. Și să nu se creadă că junkerii cari lucrează la restaurarea monarhiei în Rusiasia și în Germania repudiază o colaborare cu bolcevicii. Doamne ferește! Pentru germani toate mijloacele duc la aioriaș scop. Căci, dacă germanii încearcă să îmbrățișeze pe bolcevici ei nu o fac, decât în speranța de a-i înăbuși și de a le lua locul. Oricât de hazardată și de nesăbuită ar părea o asemenitea politică ea este susținută cu aceiași căldură și entusiasm mistic ca și proectele unei Mittel-Europa sau pe românește a unei linii Hamburg-Bagdad. I ThnirCrmmn Sl I .^ma sterlin Maenescu Htorl twtaetsi B Mar*a CoC| dT r 1— nirau STEF«® vAsinescu 8 orier CISIHKlMnifkC. B ' w, 2îrviv«0« «' mm a hm n Superbă 9 In muhslsteflel ln« WMle » rail WíilittMSimtótl 11 Be!.IKL.-ISHHICSBN. to ’TsIPASIONE deTIGANCA^ I țra" wwte« I ä nana KARENNE V AvrUMI 1 .f.íi?!íax ymini . I ini ■ ■ M Casiv* ,si panam«dinn ««.-orchestra speciala. Ș SOCIETATEA COHOHIILA o TRfIHORELUN B8IOIM8EȘTI • PROSPECT In înțelegere cu Comuna București, Adunarea Generală Intraordinară de Duminică 13 Iulie 1919 a Societăței Comunale a Tramvaielor București A APROBAT SPORIREA CAPITALULUI SOCIAL MIA 12.0O0.0&3 LA 50.008.000 LEI și a împuternicit Consiliul de Administrație să hotărască datele și ofidițiunile emisiunilor de acțiuni ce se vor face pentru această sporire. Această hotărâre atrăgând și modificarea articolelor respective din Statute, a fost aprobată și de Consiliul de Miștri prin Jurnalul No. 1501 din 21 iulie 1919. Pe baza împuternicirii date, Consiliul de Administrație a târât ca în contul acestei sporiri să se facă o emisiune a IV-a de acțiuni, în valoare totală de 15.909.000 lei, din care omuna București își rezervă jumătate adică 7.500.609 lei, iar c cealaltă jumătate de 7.500.000 lei se oferă spre subscriere actualilor acționari, cari au conform statutelor drept de prefeință. In baza acestui drept revine din această emisiune, o acțiune nonă pentru una veche. Acțiunile vor fi nominative ca și cele de până acum. Ele se emit pe valoarea lor nominală de 500 le, iar subscrierea împreună cu prinul vărsământ la 30 % sau 150 lei de acțiune și o taxă de 10 lei ia acțiune pentru cheltuelile de emisiune, se prezintă la Cassieria Centrală a Societății din localul ■ Direcțiunii Generale din București, B-dul Domniței, Do. 12, între orele 10—12 și 16—18, unde se vor găsi formularele de declarațiuni de subscriere. D-nii acționari sunt obligați a prezintă acțiunile lor spre ștampilare sau a aduce o scrisoare de la Băncile unde le au depuse. In schimbul vărsământului depus se va elibera imediat certificatul provizoriu. Noile acțiuni iau parte la beneficiile Societății cu începere dela 1 Ianuarie 1921. Dreptul de preferință al acționarilor se poate exercita cu începere dela 15 Octombrie și se pierde de drept dacă s sbscrierile lor însoțite de vărsâmântul de 30 % plus 10 ci de acțiune nu se depun cel mai târziu până în ziua de 16 Noembrie 1919 ora 18. " Celelalte vărsăminte până ln achitarea complectă a subscrierilor se vor plăti la datele ce se vor hotărâ de Consiliul de Administrație și care se vor aduce la cunoștință subscriitorilor printr’o publicațiune în „Monitorul Oficial“ cu 15 zile înaintea efectuării lor. In caz de neplată la datele hotărâte a vărsămintelor, sub scriitorii datoresc o dobândă de întârziere de S °/0. Consiliul de Administrație își rezervă în afară de aceasta aplicarea dispozițiunilor Codului de Comerț ca să vânda prin Bursa București numărul de acțiuni necesar acoperirii răsămintelor întârziate și dobânzilor datorate. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE — Biletele la Casa Teatrului — Mo Mentalul Inteprinzătorilor de lucrări Publice și Particulare SOCIETATE ANONIMA CAPITALIEI 3.500.00 — București—Str. Marcei»i No. 7 — Aduce la cunoștința d-lor Acționari că Consiliul de Administrație în ședința dela 1 Octombrie crt. a Hotărât efectuarea acelui de al II-lea vărsamânt de 30 la sută asupra capitalului subscris și anume câte 150 lei de acțiune. Vărsămintele urmează a se face cu începere dela 1 și până la 30 Noembrie a. c. la sediul Băncii, București, str. Marconi No. 3. Pentru vărsămintele neefectuatei până la termenul de 30 Noembrie 1919, d-nii Acționari vor plăti S% dobândă de întârziere. Direcțiunea Menin 55 Caritatea pENTRU TRATAMENTUL UNELM Hirraid si herniase. București, Str. Plantelor 11. Singurul Sanatoriu din fard special pentru astfel de boale, condus peste 40 de ani de regretatul profilur dr. Sutzu, a trecut sub conducerea unui grup de medici specialiști. Săli speciale pentru agitați. Tratament după ultimile metode științifice ale afecțiunilor mintale și nervoase, ale sifilisului cerebral. Pentru condițiunile de internare a bolnavilor se dau informațiuni la biroul sanatoriului. CREM îl L’ANTI-RIDIlIE NE LA Preparatele Dr. CU. ROUSSEAU de la Universitatea din Paris. Reprezentantul general pentru Romania, Birou D. VIZ.ANTI, 18, Regulă, Etaj. "lurSiiáoinei Atelier special pentru cosirecționarea Mantalelor de cauciuc, din foi de corturi după ultimul jurnal, executată rapid. Strada Colței, 20 etaj. Liceul Particular de bisric BRANCOVEANi București, str. P&lade S8 Onis socatidan—■ programa statului înscrie elevi interni, serai-interni , externi. Primește în internat și elev de la școlile statului. Condiuni foarte avantagioase. "ISACTÎCÂWÎ cu sfiSi ® frumoasă angajeaza flilmlalstrat în ziarahii Viîierul DE VANZARE ARMNI, cam 16 H. P. 6 locuri, aproape nou, bună stare de funcționare 25.000 lei. ; 11 seara aparia „mercur”-Strada Sărindar 12. 'W <«*■ C3AirB.ssMca.ffia, „TTEtN Prețuri obișnuite. Fapte nu vorbe. LYDA BORELLI . MADAME TALLIEN far Drama în 6 acte TEATRUL NATIONAL. Pentru prima oară „Una dîntro m'e“ cormadie fiură în trei acte de G. Diamandy. De ce a montat comitetul teatrului rațional comedia „Una dintr’o mie“ are o întrebare pe care și-au pus-o toți oamenii de buni simț. Dacă fantasia buriească a luiîuâ scriitor, și-a îngăduit vreodată, pe lângă lucrările serioase, să dea la iveală și o adorație ca „Una dintr’o mie“ unde trivialitatea ajunge până la paroxism, apoi nu este îngăduit unei instituționi culturale ca teatrul Național, să dea publicului această grotescă inspirație ca să jignească cea mai elementară ioralia publică pe deoparte, iar pe alta să profaneze memoria unui scriitor respectat cum "a fost G. Diamandy. Comedia aceasta care nu șre nici scuza unei facturi meșteșugite, nici gestul unui spirit ales, nici humorul unor situațiuni comice, comedia aceasta, care poate trece pentru neghiobi ca sinteza unei societăți românești, trabise neapărat să dispară de pe afișul teatrului Național, așa cum „Bărbații Leontinei“ sau „Ginerele d-lui Prefect“, cu calități superioare și cu o mai puțin vădită pornografie, au dispărut din repertoriul primei noastre scene. Cu toată indignarea, pe care gestul direcțiunei a stârnit-o prin reprezentarea acestei comedii, se cuvine totuși să lăudăm actorii care au jucat cu o vervă și o volubilitate demnă de remarcat. D. Perla și Costicd Toneanu, d. Mărculescu, cum și d-nele Marioara Zimniceanu, Radovici și Zizi Petrescu au dovedit că sunt reale talente de comedie. Au jonglat de minune cu tot vocabularul picant al comediei, savurat îndeobște, de cei cu competința teatrală, care decid de soarta autorilor dramatici, rătăciți adesea pe sălile direcțiune J. D. Serban ---------toxxoo---------- li la Societatea Cultură Macedo- Română Societatea de Cultură Macedoromână, constatând trista situație, în care se află școalele și bisericile din Macedonia precum și restul de profesori și institutori ramași acolo, a întocmit un lung memoriu, semnat de d. I. Grădișteanu, prezidentul societăței și de d-nii I. Valînori, dr. Dudumi, Toma Denischiotu, membri ai comitetului executiv al acestei Soc. și adresat Onor. Minister al Afacerilor străine, rugând în mod stăruitor Guvernul Român de a lua de urgență măsuri de a se curma răul care amenință existența institutelor noastre naționale și intervenind pentru a fi menținute și în viitor școalele și bisericile române din peninsula Balcanică. Prin acest memoriu se mai cere asimilarea corpului didactic și clerical din Macedonia cu cel din Țară, singurul mijloc de încurajare al "Profesorilor și institutorilor de acolo, pentru ca acești apostolii să rămâne pe loc; în caz contrar sunt nevoiți cu toții a veni aici în Țară, unde"' fiind asimilați nu se mai întorc în patrie, fiind numiți pe la diferite catedre din Țară, astfel încât vom ajunge în neplăcuta pozițiune de a vedea o debandadă complectă în corpul didactic și bisericesc din Macedonia. , Domnul I. Grădișteanu, prezidentul Soc, va înmâna celor în drept, în persoană memorial în Chestiune, Expoziția o viticul în ramul CHISIHAU Cum va fi organizată expoziția. — Congresul viticultorilor. In prezent, în Basarabia, se pregătește o mare expoziție de viticultură, vinificația și horticultura, organizată de Directoratul de Agricultură, care va avea loc la Chisinau, în palatul Unirea în zilele de 27, 28, 29 și 30 Septembrie a. c. Expoziția se deschide cu scopul de a stabili situația viilor și gradinelor din Basarabia, a industriei vinicole, precum și a fixa nonile căi de desvoltare economcă și culturală. Expozițiunea conține secțiuniile următoare : VITICULTURA. 1) Exporatorii procur poama (strugurii) diferitelor varietăți pentru vin și pentru masă (desert) precum și colecțiunile producătorilor diecți, cel mai puțin câte 10 struguri din fiecare varietate; 2) Tufele de vite tipice, în lăzi sau în jgheaburi cu forma tipică a tufei care se aplică în gospodărie ; 3) Uneltele și mașini model, aplicate în gospodărie ; 4) Copii fotografice, planuri și darea de seamă a gospodăriei. VINTITCAȚIA. — 1) Modelele vinurilor, productul fabricărei gspodăriei câte cel mai puțin 3 stilele de fiecare varietate, cu explicarea varietăților și anul recoltei; 2) Produsele rneșiite din utilizarea restului de la vinifipație; 3) Elementele întrebuințate zilnic în pivnița gospodăriei; 4) Darea de seamă a pivniței, felul comatesticiei, etc., apoi extinderea întreprinderilor comerciale, etc. MATERIALELE SADITOARE DE VIE. — 1) Vițe de vie altoite, pregătite în diferite metode și diferite vârste câte cel mai puțin 15 butași de fiecare varietate. Ar fi de dorit ca pentru ilustrare să fie alăturată și copia fotografică a școalei; ; 3) Materialul de port altoi: cârlige de viță americană a 35 cm. și 100 rm. în lungime rate 25 bucăți de fiecare varietate. PARTEA TECHNICA. 1) Mașini, instrumente și unelte aplicate în viticultură șidmficație, ca: obeatee fabricate personal, sau ca reprezentanți ai firmelor cunoscute și iau încredere. POMOLOGIE. 1) Diferite varietăți de fructe și broboane în cupatități destule pentru a se putea aaprecia la expertiză ; 2) Materialul de sădire al planuri ; 3) Uneltele și măsuri luate și aprioabe în gospodăria poimologică ; 4) Copiele fotografice, planurile și diferitele module de planuri ale gospodarilor de seaară ; 5) Proplanatoarele de uscare, de fierbere și de conservarea fructelor; 6) Vinuri dim fructe. PARTEA LITERARA ȘTIINȚIFICA. — 1) Monografiile cercetărilor știinifire din ramura viticultură, vinif și jomol; 2) Descrierea varisitățiilor de pofrilă, (struguri) își fructe ; 3) Mamrekil praeti): pentru vitiiculturră, vinriitate și pomologie ; 4) Lucrările de entomologie în aroena.și ramură; 5) Rezultatul observă trai relativ la lupta contra insectelor Ș) vietlăților de orice fel odhi fac stricăciuni. Garnbtotul expoziției va avea la dispoziție premii constâind din medalii, diplome, particificate, ajutoaire in bani,instrumente pentru tourat via, etc., pe CarVl le va acorda ca recompensă celor mai bune produse, aduse la expoziție. Locuirile la expoziție se pun la dinspoziția expozanților gratis. Pentru aranjarea tocaturilor ce se vor expune, s’a început organizarea pavilioanelor speciale cu vitrina. Expozanții doritori a Vin de la expoziție produsele lor, pot să con Stniiiiao să dbiioșicuri dim mClilmaoele lor. Totodată cu această ocaziune se va ține în aceleași zîte și un congres al specialiștilor în vfiiicultură, vinificație și feorhiculturi. Programul acestui congres estee : 1) Ajutorul statuluii [la disvoltarea Viticulturei. Vii ratifficației șd. Horticulturei în Basaraba la. Principiile fundamentale ale rodului de conducere și spurma ajutorului : credi lt ameliorativ, instruțLuoile, consultația, pentru populații și insființarea depozitelor pentru vânzarea uneltelor și a to Stmanentelor aplicate în Vitibulturăi Vinificațiile, Organizarea muzeelor speciale transportante, prevăzute cu instructori și cu ajutoarele neceisarii pentru scoi,ctâțile obșteștii : ; ■ 2) Rolul organizărilor (Zemstvele, Cooperativele, Unaniito) pentru desvoltairea Viticulturei. Verificatării și Hiorticulturei, rolul aetiiy a instructorilor și ajutoarelor diate populat boi, țxiopite, ioo»operfi^rive, falutii de conserve, irtliolizairea toonofirică a fructelor și legumftoa*, 3 n.ființarea urabelor de Viticultori, VeiUfilciaitori ș) Houflricultori . 3) Metoda giavamizate pentru procurarea materialator altoite de vie penulim popiuliații a Basaraibiei, pe partea Inftiințăției de pepilnieri locale sau a procuriírra vieței de vie din strahl totat ®, în acest ultim caz, organizarea agențiilor cerstetuative a Statului pe piețete Viiticol ® în străinătate ; 4) Principiile care vor garanta ce mai bună desvoltare, a ’industriei nationalo a vinada’i . 51 Volmoto cregulamiraiului pmt.ru Înota iombeai în lișii fiicăi lai viirari, lor.' ^."■ [UNK]"W4p^»)ii»psl7Ț7fr^gg -ooxxoo- WnMeZ 21 MSERGUR1 8 OCTDMiBiRiIE TEATRUL NAȚIOtNIALz Una dintr’o mie. TEATRUL REGINA MARIA: Borg- op-Zoom. TEATRUL MODERN: Gujara. TEATRUL LIRIC: Clopotele tK? Cerneviiîle. TEATRUL CAROL CEL MARE: Cinematograful Rose Amy. ----------ooxxoo-------- raEES^?.i.mw^.® sîse?sskî>® kij'':4 ‘Ado flatse «pro întunecM partea fruațioasa a sufletului tronului și să chiim pe toți ia 1 «îspeota și a so jceb&ut în derminitatea cu cairo el m ‘■e imprime. Și pcum se cuvine să ajepdjetm kstrobaaiaa deka începutul. ' , «cestul stridia, dece mi s’a mani 1 ..festot nici o apropiere părțil adwn ®. într» populîția nuială și conducă. lorii' ci și de ce rurală nur a trok ia noi .niĭ o putere •eotfită și eouGwnnieâ. j Cred că întăriri» vieței imuiica'■imitso și eaMidaiizaam populației pa' mie .1111 -O poiate câștiga numai ixrin • 'faptul'odyfiiicfonei acestor «organis■Bc după anumite clișeuri, oricât de idwmo ori Jijbo ar fi reformele ce am introduce. E necesar să se trezească în întreaga popultatii eie nevoile ‘assultimet organaizate și să i se ascultă simțimântul de prevedere. Reemoneöa noos sitatii' trezite, ușor ce va deștepta o conștiință mumiquipală și cai dânsa, se va impune și e Solucția municipală adică respectul, reolabotrarea și nteresul obștesc pentru binele public. Asemenea transfomări sufletești tetera ultri’nei se hră’luențoa.oii de ealtatea indrivizilor, dar numim această ralitate mu o de ajun« ea să © om stiituiasc M 'Orgiaai&mul mîmwrix wuL ’ fîi soara a? aici stă răul, și diaoeebi r n înftîi»o pere. 2 TnentuUăți: po Jpilația fiind încă individualistă iar : . . tarai voind să conducă o t' polidauianță, ciair inexistent:. 'rnle vurare în care Ljirosji Chir.a. íj Nu-i de mi >r, că în asemetea condiții ■ > 'rlim ■ nici an pro alte popoare, unde există o viață Stmui Ctețpu Lu câtă binefacere nu revarsă asupra populației acest organism social. Mecanismul desvolțarei acestei Viei-o nmiiiieipare, s’ar putea compara cu pirosasul, prin c ire se tri&aște și se întărește conșttința copilului și cu modul cum el a cixinge prin educație și instrucție să-și ocuif sintariască o anumită individualibaltic. După eam lui mintea unui copil o noțiune noulă prin asociațiun noile idei și prin replbi.Privine desvoti la conștiința fenomenului ,respectiv să i deteruin» în copil o linie de conduită, căpătând astfel un prim început de educația și de disciplină a voinței, tot așa i printr’un procedeu analog trebue să se deștepte conștiința Și educația municipală la țară — la , țărani. S Voiu cita printre primele noțiuni ,ce interesează mulțimea numai pe cele mai principale și voiu începe "cu sănătatea. Apărarea sănătății și în consecință a vieței impune municipalitâtei , prescrierea mlăteniilor igienice și îndeplinirea unuor nenumărate obligațiunii sanitare, referitoare la protegurarea copilăriei, îndrumarea învățăturei în școală în sensul conservărei și reavoltărei bunătății publice, la regulamentarea muncii în fabrici și la câmp, la susținerea bătrâneței și a invalidității, etc., etc. Numai o întinsă activitate oficială și particulară ar putea contribui la solidarizare armittonei în aceasta materie In satele noastre doctorul abia este cunoscut de nume, moașele sunt rare, iar în ceea ce privește igiena și celelalte sanitare nici mi se vorbește de ele. Mulțimea rurală nu simte imperios nevoia lor și nu a făcut încă mare lucru pentru a-și satisface singură aceste nevoi sociale. Puținul ce s’a făcut, din inițiativa statului nu a acoperit decât o mică parte din aceste nevoi și de aceea influența sa e șubredăl, dar rodul său poate fi considerat ca steop. O altă Îndatorire municipală e educația intelectuală, școala. Alături de sănătate, școala infăișoară gradul de superioritate al unui popor. Dacă fizicul trebue să fie robust și sănătos, mintea trebue să fie luminată și înțeleaptă. Doctored și Spiscalul domnesc în chestiunele de sănătate, învățătorul și școala în chestiunele de inteligență, de minte sănătoasă. Cum învățătura e cea mai mare bogăție a omului idiuipä1 sănătate, cu aceeași râvnă trebuie să ne ocupăm de chestiunele de școală ca și de cele de sănătate. Ce constatăm însă în centrele noastre rurale ? Că școala, acest izvor economic ,latent nu este prețuit îndeajuns și că numai munca imediată ia copilului înseamnă ceva pentru sătean. De aceea s’a lăsat totul pe seama statului, care are și el acelaș interes, ca și comuna, să ridice nivelul intelectual în popor. Cum însă conștiința de stat a procedat la noi pe acea munitipală, după renașterea noastră, numai statul a soluționat până acum nevoile cultturale și aceasta numai în mică parte, pe când centrele mu- i uior pate nici azi nu par a fi încă convinse de necesitatea lor, fiindcă nu sslăteesc nici o cale a le corecta prin prop?1''1,'' W mijloace. O a treia îndatorire municipală e cultura religioasă. Biserica și preotul stăpânesc domeniul sufletului, și putem spune că ceea ce e școala pentru tineret, biserica este pentru maturitate. Biserica prin învățămintele ei, și prin intervenția representanților ei întăresc pe omul matur în toate adversitățile vieței și-l isbăvesc de toate descurajările și greuitățile ei. Ea stabilește legăturile de comunitate și fixează relațiunile de reciprocitate dintre inldlivid și comunitate, punând în suflemul mulțimei tot ceea ce e mai nobil, mai Leal, mai drept și mai cinstit. Această nevoe, așa cum ea este azi satisfăcută în vechiul Regat prin tutelarea Bisericii de stat, ceea ce a representat desigur o măsură necesară și poate și bună la înființarea ei, nu mai satisface pentru interesele comunității. Cu o biserică autonomă și educația municipală ar progresa. A nega însă existența imperioasă a acestei trebuință sufletești e a negat constituirea și inexistenta comunitații, totuși și pentru satisfacerea acestei nevoi constatăm același tipss de interes în conștiința noastră municipală. Dacă trecem la nevoile economice, forma modernă ni le înfățișează ca închegate în cooperative, neverațiuni, sindicate, bănuri, credite, ateliere, fabrici, elevi "acest domeniu de puțină eddlatritate constatăm în centrele noastre : rural« !' ! In fine ultima îndatorire a manicii pălității e cea de ordin politic, care capătă azi o importanță remarcabilă prin vot «1 vai vei .cl. piin »««"••parea femeei și prin influența minorităților de neam. Nu-iertat aai nimănui a nu avea o părere și a nu se educa politicește. Iată clar nevoi bine simțite, care impun oricărei comunități o organizare socială complexă- Nu mă mir deloc că municipalitățile în format ® din Statele-TJruite debutează chiar j din primele lor momente cu biserică,1 școală, poștă și bazar. Ce organizare mai reușită ar putea închega solidaritatea municipală decât prin aceste 4 instituțiuni un solidaritate a maturității, a tineretului, a legălturilor comunei cu exteriorul și ale nevoilor economice. Noua comunitate americană fiind constituită cu elemente conștientiștii cu o educatiune municipală solidă ea se manifestă chiar din primul pas al organizărei sale. In cursul acestui războiu am aivut prilejul să cercetez două centre rurale : centrul de internați Răducăneni din județul Fălciu în 1917 și centrul industrial forestier din Nehoifu, județul Buzău în 1919. In satul Răducăneni am văzut o adevărată inundație de inteligențe rechinii», muncândLe și artistice. Timp da mai bine de un ani cât a durat regimul de iuifce mai ® acolo pasterea liniotextuală, teohnică și artistificä ar fi putut revărsa ca Nitul orodinie) |3 abundență «le energii și de inițiaitiv © în folosul tuturora; în schimb am constatat izolarea și indiferența generală în mindienl dușmănos care predomina și nimic nu s’a ales de pe uria acestei lungi viligiaturi silite. Istoria citează cazuri tipice foarte interesante în asemenea împrejurări. In pstn) Who hi grentf suprapus© trei mentalități deosebite: băștinașii, meseriașii importați și funcționarii și tehnicianii industriei în marea majoritate străini de neam. Fiecare din aceste grupe se închid în cercuri izolate de activitate și gândire. Am încercat o apropiere a acestor mtențtaliități și faptul aiceeta 'îmi părul ușor de îndeplinit, căci localitatea dispune de o organizare de comornitate aproape complectă având biserică (ortodoxă și catolică), școală tip urban cu patru învățători, poștă, bazar, bancă, fabrică, etc., posedă o inteligenței complexă și intensă în teoknic a diferitelor meserii și a industriei locale are o populațiune flotantă crescută în exigențe municipale, cu un cuvânt am avut a face cu o localitate sat-oraș. Mijloacele de apropiere s’au referit la cultivarea inteesece alfr. Analizarea de apropiere a acestor trei mentalității m’a făcut să văd că, cea rurală se caracterizează, prin insolarea în care scrăește, acea a meseriașilor e turburată de intervențiunea sindicalistă și de sch impestea vieței să ne leagănă «lela cooperație prin interese economice, la sindicalism, prin interese politice, fără a încerca să-și deapsteneala unei organisări locale, care ar fi pus-o cu altă greutate în barlanța intereselor generale și în fine menltalitatea străinilor trăiește în rezervă, uitând cu ghreu trecutul apropiat» In toiul acestei încercări de educație municipalii tehnică a tineretului pur» școli post-primare și profesionale, Sfinți s’au impus în Nehoiu, aceea a preotului și aceea a învățătoarei. In asemenea prilejuri se impune o figură fie apostol care prin prestigiul culturei sale superioare, să știe să dea prin sfatul său al mnarei și prin persoana sa susținere celor slaibi și împilați. Asemenea figuri abundă în preoțimea ortodoxă din Transilvania, în preoțimea protestantă, unde cultura și prestigiul corespund gradului general de doctor în teologie; in preotimea catolică din Statele Unite, unde clerul s’a apropiat atât de popor, încăt a devenit susținătorul cel mai părintesc, precum și în cercurile de cultura religioasă din Anglia, care în mai puțin de 8 secole a contribuit la sporirea neamului englezesc de la 14 milioane la 430 milioane ! Gât e de mare importanța acestei apostoli în mijlocul comunelor! Când vom putea spera să-i vedem și la moi ? Ineheiu acest studiu cu dorința ca mișcarea din Nehoiu să se continue, și să trezească curând conștiința și educația municipală și să servească de exemplu pentru toate comunele din România. Atunci marea politică întronată aai odată cu închegarea României întregite ne va întări la viața noastră națională și ne va ridica cu importanța cuvenită în concertul popoarelor alese. Nehoiu, Sepsi. 1919. G. SO. PANAITESCU ,V vi