Viitorul, octombrie 1919 (Anul 13, nr. 3478-3506)
1919-10-18 / nr. 3493
CRONICA ELECTORALA Sag*i. |Faijplice &n "wredeme-ul alegerilor Prima adunare O R3HASILORIM! Pentru cânte are puterea de a se ridica cu mintea deasupra micelor patimi este imposibil a nu înțelege cu toată puterea sufletească măreția și Adunărei constituante, chemată a pune pe noi și solide temelii România foare de mâine. După șapte sute de ani, acuma românii se întrunesc intr’un mănunchi, [$] pot să discute liber și să hotărască destinele neamului lor. In această adunare, prima adunare ,a tuturor românilor, se va conic,retișa visul de unire pe care sufletele românești îl hrănesc cu atâta dărnicie de iluzii și cu atâta entuziasm. Iar această Adunaire constituantă Sa va hotărî cum trebuie să trăiască e acum, încolo România, — să trăiască cu demnitate de stat liber și mare care și-a făurit destinele cu prețul unui martiriu aproape milenar și cu prețul enormelor jertfe din timpul războiului. Se va consolida astfel în această primă adunare a tuturor românilor inuiți, modul cum va trebui să se desfășoare viața neamului nostru în luptele nouăilor granițe pentru care a prrs atâta sânge românesc. Va trebui astfel o unire a tuturor Inimelor pentru ca printr’o solidarizare națională să se facă dovada Înaintea Europei a voinței nestrămutate a neamului nostru întreg de-a trăi liber pe viața lui, liber pe destinele sale și factor de propășire, cum fost totdeauna acușma, în orientul european. In această Adunare Constituantă va fixa apoi și organizarea iniimă a legiuirilor de stat, pentru ca trei românii de pretutindeni să trăiască viata lor independentă suibt sub aceiași deaceiași organizație și gira constitutional. In fața acestui măreț fapt istoric, pe care Primul Parlament al României Mari i1 va concretiza, abținerea dela alegeri apare ca un act necugetat, pornit din trio simțire ,prea rece românească. Atemieierea dovedește că nu s’a înțeles nici roM, nici menirea pe care o are la evoluția statului nostru, organizarea lui temeinică ce i-o va da adunarea Constituantă. Dar abținerile de la alegeri, isvorîte din calcule meschine politice, și cari voesc să meargă paralel cu acțiunile extra-legale și cu apelurile la revoltă, nu pot să tulbure conștiința poporului românesc care înțelege în aceste momente că e nevoe mai mare decât oricând de o matură realegere a energiilor și de-o îndreaptă rezolvare a marilor probleme de care depinde viitorul Întreg al neamului nostru. Se vor abține dela alegeri toți aceia cari nu Înțeleg rostul vreirator cari nu simt nimic în inimile lor din măreția momentelor, dar poporul românesc întreg va merge înainte pentru ca prin opera paces să desăvârșească ceea ce a făcut vitejia războinică a soldaților români , Rofed Adunării Constituante e prea mare și prea frumos, pentru ca să poată fi oprit de sufletele înguste și de vechii politician ai acestei țări. In aurora vremilor noi, preocupările mărunte nu pot opri mersul inainte al neamului nostru. La alegeri vor veni toți bunii români, și prin alegeri se vor consolida definitiv destinele României Mari. In Primul Parlament al românilor uniti după aproape un milenii de viață separată și asuprită. JUDECAȚI și apoi osândiți! Documentul pe care l am tipărit Igri așează în cea mai tristă lumin șie generalul Averescu. Cu drept cu pânt mulți cititori n'au putut s creadă în realitatea faptelor, atâ greu ele apasă asupra reputații.a fi cinstei președintelui „Ligei Poporului”. Ca om politic, generalul Averescu a fost luat totdeauna în serios speial cum a condus tratativele dela Buftea, când a cedat fără să știe c iscălește, munții și Dobrogea și s‘ a învoit să desființeze armata româ — apoi ieftina sa diplomație ci țiacovski, față de care s’a obligat a scris să dea înapoi Rușilor Baga ,vechia,—toate aceste acte arătau nepriceperea și puțina seriozitate a generalului. Dar în mințile multora Președintele Ligei Poporului continua să fronteze ca o mare figură militară. Era încă un idol și un erou pentru naivii care judecă faptele buni (auzite și care n’au fost îm măsură si ftuicasea adevărata activitate maitară a generalului Averescu. " Iată însă că și această ultimă gloare se risipește ca fumul in vânt. Generalul Averescu, prin ptertoreta vinovată pe care nu găsim cuvinte și o calificăm, ese cu desăvârșiri compromis după documentul publiical Omul în care țara și armata trmusese nădejdea să o ducă la izbândiți la recucerirea Ardealului, generel Averescu, aibăa la o lună după declarația noastră de război, în Septembrie 1916, se pregătea să faehce In complicitate cu oapssnii Basxțj^s«, |!»acea cu vrăjmașii. La jumătatea lui August vitejii țloștri treceau în zbor de șoim Carpații, și după câteva săptămâni pe mai, în Septembrie următor, un pe jural român. Comandant de armată, jtwneltește cu Carp și Lupu Costache pentru a încheia pacea cu vrăjmașii. In Septembrie 1916,—notați bine!— cănd Rusia era în plină putere și mână armatele Țarului erau atât în Moldova, cât și in sudul Munteniei. Chrabul Averescu se gândea să dea pacea cu Puterile Centrale,pentru a revărsa apoi asupra României potopul răsbunărei Rusiei pe mare am fi tradat-o și care nor fi apșteptat decât prilejul ca să ocupe si Moldova. Toate acestea se petreceau, ajunul expediției de la Flămânda,pe care acelui general o pregătea în %lM. Faptul nu mai poate fi pus la înyoiaMă. Nu e un zvon, nu c o nâsc oșrîre. E scris alb pe negru de însăși mâna generalului Averescu. Nimeni nu mai poate tăgădui, nimeni nu are dreptul să se mai indocasec. Ne întrebăm acum, după ce cunoaștem cu cheamă mintii toate faptele. CE MAI RĂMÂNE DIN FAIMA, CINSTEA $1 REPUTAȚIA GENERALULUI AVERESCU ! Ca om politic ți ca soldat ,am văzut la Buftea, pierzând munții, Dobrogea și nimicind armata. Ca bun român, lam văzut stând de vorbă cu bolțevrad Raecnvsfii, dând înapoi sub proprie iscălitură Basarabia. Ca iubitor al târănirii S FOR văzut în cârdășie cu Take Ionoson și Scindler, împotrivindu-se din răsputeri la înfăptuirea Reformelor, a împroprietăririi și a votului obștesc. Ca militar, ca ostaș in slujba steagului și a idealului național. Fam văzut, CÂTEVA SAPTAMANI NUMAI de la intrarea noastra in RĂZBOI, uneltind cu slugete nemților care au fost mai târziu chemate la Curtea Marțială, PENTRU A INCHIRA PACEA CU DUȘMAN» ȘI A PI AVE CRUCE PENTRU VECINi SFANTULUI VIS DE UNIRE CU ERATII NOȘTRI DE PESTE MUNȚI, întrebai*-noi oameni buni, in evlavia gândului vostru, CUM SE NUMEȘTE FAPTA GENERALULUI AVERESCU t ----------ooxxoo — întruniră UM din IAȘS Memterii partinird national-liberul din Iași au fost convocați In adunare generală la dublu din prița Dninei, D-1 G. Mâneccu, teri smadim, președintele etobatei, a romAnn important expozeu asupra aiiisațtraai politice a țârei. Den a contirbrri acțiunea opozită, arâtând că singura politică națională am acces azistenței, precodmtă de partid la ți ofta-liberal și adaptartă de antragui neam românesc. D-l Mârzașen a expresa motiv«?« pentru carn d-nii Takelesenem și general Averesenu au hotărât că se abțină dela alegeri. £ S nu tec decât să uneltească și i ril agite spiritele, întrebuințând cele mai vehementa atacuri împotriva Coroană și a partidului natioznal-liberal. Fostul ministru liberal declarA oS alegerile se vor exccteza neapărat, fără nici o abânare. Aceste aregori care se vor face în cea mai mare libertate, vor da Parlamentul care va însemna reintrarea în toate libertățile garantate de Constituție. Frissedintele cu beteli liberal «fiu Iași termină cuvântarea sa, declarând că partidul națiomal-iberal nu va abdica de la politica sa de rezistență, declarație care a fost primită cu prațiuri de întreaga adunare. Cinstea sen. Averescu Tovarășii de agging, fie prietenii sfii fie astăzi La 1909 „Epoca“ acuza fățiș de necinste pe presedinele de azi al „Ligei Poporului“ ,bestiánat cedărei arsenalului Armatei In luna Martie a jarului 1918, d. general Avarescu, publica o scrisoare, rămasă de atenei faimoasă, prin care președintele „Ligei Poposadar" se ridica contrar nepriceperei, necinstei și ilegalitatet celor care guvernaseră țara până atenei Și cu toate acestea, d. general Averesen, care se pretinde azi reformatorul vechilor moravuri politice din România, are conștiința încărcată de tot fetist de afaceri necinstite, stigmatizate rând pe rând de toate partidele noastre politice. Nu vom face insă noi rechiziterii tmnerdutahii d-lua generări Averesen, fiindcă nu voim să fim acuzați că puneau patima în judecarea activitățe» sa te da mai tar «i om da atori. Vom lăsa și ea în locul nostru să vorbească altcineva, vom lăsa să vorbească bunăoară chiar ziarul JSpoeti a cârei admirație pentru d. general Averescu întrece de multe ori chiar sentimentele oficioase ale ziarului Indreptareaf. Cetitorii noștri vor putea ușor înțelege de ce este vorba ți vor judeca singuri dacă cinstea d-lui general Averescu se mai poate bucura de virginitatea decretată de domnii Take hmescu, Mille, Argetoianu, Dr. Filipesnu, Cocea, Schuller și alti misepsutfili(dki). care Pare 158 de vagoane grâu, cu urațul exorbitant de 2080 lei vagonul și cu ordin expres de a nu se putea reduce un ffert din această cantiate după cum sa proceda In asemenea căzuii și FIINDCĂ NU SE GASEAU BANJI DE UNDE SA SE PLATEASCA E-L GENERAL AVERESCU A LUAT FONDURILE ARSENALULUI ȘI PIfIOTECRIEI In acest scop. «†* ce nu e*a dat dar comanda ar* senaturii nostru pe câtă vreme in-jotorul acestei instalații și-a laat angajamentul să fabrici câte 250 pretsuie pe uu preț de 45 Ies bucata și la condițiuni absolut superioare ? „Dacă d-l general Averescu avea nevoie de urgență de un mare număr de proectile putea Împărți comanda Intre uzina da la Essen și Axcenalul nostru, lăsând arsenalului să fabrice atâtea cantiăți cât ii permite «zinele pe avera. »Dar deci odată, patent ce au fost aduși reprezentanță lui Krupp la București și de ce Ii s’a pus personalul nostru la dispoziție? Pentu ce nu s’a dat personagiul nostru partea de comanda ori care ar fi fost ea, ca libertatea de a lucra Independent fără controlul din Krupp? „Aci stă miezul chestiune!“. Nemulțumită de răspunsul dat de generalul Averescu „Epoca? scrie a doua zi adică lun 11, Februarie, următoarele : „Opinia publică este preocupată tocmai în aceste momente de o serie de afaceri ce se pun la calea ministerul de război, și de care ne-am ocupat și noi. Opinia publică cere dar să i se dea explicațiuni ceva mai serioase și asigurări ceva mai întemeiate”. Răspunsul gen. Averescanu satisfăcea pe nimenea „In chestie arsenalului, răspunând dat de <L general Averescu «’a putut să satisfacă pe nimeni. „Răspunsul acesta de altfel, da dovedii CA NICI NU ERA EXACT. „Ne vom ocupa altă dată ți de chestia grâului dela Manutanță. Deocamdată constatăm numai că insuși pseudonimul Ministrului de război (din ziarul „Voința Națională”) este nevoit să recunoască fără înconjur CA PRIN ÎNVOIALA S’A PLĂTIT GRAUL MAI SCUMP LA UCITATIE. „Dar nu oprim pentru an raeroent la chestia arsenalului și constatăm el A general Averescu care anul trecut *'a reușit să-d exceut» planul de a indarma fabricai Krupp Arsenalul, a voit anul acesta și U pasă la dispoziția gratis. „Este o fariiă««* generali In cospal effierese și toată lumea protestează Împotriva apucăturilor domnului general Aramneu. De când D-ea sa găsești la capul ministerul», la ribercai sa face «”n Era» de afaceri“* km părerii» !SpaceS4 data asupra cinstei d-lui general Avarezou. Ce z’o fi petrecut de atonei până azi, nu știm. In orice caz insă, mă credem ca d. general Averescu să fi descoperit răspunsul miraculos pentru, epși spăla trecutul, fie chiar cu bunăvoință a ziarului Japonet’, când ta gândești că aoataș general Averescu, care in 191S se ridica contra nepriceperei, necinstei și Uegelitătei altera, te anul 1909 era silit atât de liberați cât și de conservatori să părăsească ministend de război pe care îl ducem de râpă prin vicuria administrației sale în care amicul de azi col lul Schulleiter întronase și ilegalitatea și nepriceperea și neristea. Generalul Averescu__gl ^ ^ £ HTM O“ ! cedarea arsenalului La 7 Februarie 1969, când _ rated Aveareeco, un&cm întrebat în Senat de doctoral RSmmcaami, ca «ate cu cedarea arsenalului nostru TJ2i ®«fewr Krupp. JEțpooa“ din 8 Februarie, scria usanatoarele: „Răspunsul d-lui general Averesen, ne a multumi lumea, cu toate că ministrul de război e negat că ar fi vorba de cedarea arsenalului fabricat Krupp. D-sa a confirmat insă că trimișii Kd Krapp vor fabrica «buze la arsennal". AJmagcea «caasta falsă „Epoca o> explică mai pe larg în numarul dă 1« 10 Februarie gab titlul de „Che jstva rrtrenalului — Cei de la Krupp , instalați în Arsenal? și In wraOHot web» Jeane: „Chestie cedând arzenalodai adelmet la ordinea zilei. Ceea ce ar a putut face generalul Averisem pe față, a îndrăznit să facă pe căi piezișe. „Interpelat la Senat asupra prezentări delegaților uzinelor Krupp la ars senat, de general Averescu a răspuns de instalațiunile noastre pentru facerea obuzelor nefiind suficiente, a comandat obuze și Casei Krupp, cu condiția ca aceasta si falrice o parte din el la arsenalul nostru. Ca aceia sa venit azi delegații lui Krupp. Chestia obuzelor Insă, iată cum stă: „Instalaținunile pentru fabricarea obuzelor au fost făcuta la arsenalul nostru după cum am mai spus—la urma unei licitații — de Casa Skoda. Kin au fost primite de cei mai de seamă ofițeri ai noștri și au reușit perieri la toate experiențele. „Conservatorul" dând anele amănunte spune că s'a impus ca incercare de probă acestei case, să execute ca aceste instalațiun d te Arsenalul și Pirotierda noastră 10.S39 de pspect’la pentru care s’a plătit cu preț de lucru 26 lei 85 bani 5antra un șrapnel și 22 lei pentru un obuz. DACA SOCOTIM ȘI VALOAREA MATERIALULUI, PREȚUL UNUI ȘRAPNEL REVENE LA 45 LEI, PE GATA VREME CASEI KRUPP I SE PLATEȘTE 83 DE LEI ACIUA 23 IAZ MAI SCUMP. „Acum opt luni s’a terminat și fabricarea celor 10.900 da proectila. Arsenalul a cazat atunci să i va dea comande pentru a aaesneedia lucrătorii care sa dsfariaissm eu fabricarea. Cu toate cS aveau trebuință da muniții, nu s'a din totuși nări o comandă renalului, cum nu varia să permită reprezentanții lui Krupp care posedă baghete magic* ea est* ta» ce, vor un minister. „Dacă aman opt hrai dar ti da* o comandă, preaS acum —dacă socotim numai 259 zile hicrtoaan — am fi avut fabricate la țară 50.05?® de procet?lata foarte bune condiții, la care Statul nostru ar fi realizat o economia la 1.830.060 de kt — diferenți de pet|, I« lucrători» raional care «sătece impozito șrolo Statul nostra, ar fi câștigat un milion pe din plata de lucru. J Dacă s’a adnea argumentul ridicol că acum opt luni nu aveam fonduri la aceasta răspundem: Țara de muniții și ministrul de zărimi trebuia să ceară bani „PENTRU ALTE GHELEFTURÎ INSA SE GASEAU BANI“. „Ap* bunioară acum de curând, când stocul, de grâu și făină necesare manutanței ca complectai, FARA GAMANTITANTA SA CEARA, FARA CA SA FIE NEVOIE, FARA SA SE ȚINA LICITAȚIE, s’a dat asmoai«Iar la 12 Fiebrarime, pocă" vorbind de aceiași «prin: același JB I Am ce&tdt iotr^namnafir tronat situația nenorocita a județoferi Tuira, — unul din județele cete încercate -te pe urma ráahoorii. Lipsâți de mităîpostenapi, fără vite și temințe, ca să poată începe aoamea câmpurii, cu avarii distrus, toenitoriu, aceebai nenorocU județ sa tel dreptai la «Atitudinea autorităților, și Statul e hotătrât să le vie la ajutor, cu precădare asupra altor regiuni ale țarei, cari au avut mai puțin de șoferii decât tușlenii de pe urma războiului și a ocupatmnei. Orație etăruințelor neobosite ate martaștior partidaSia naționaliberal din Tulcea, ei au putut obține o întreagă serie de «Elesmr» și ajutoare, cari vor contribui la refacerea economică a acestui județ, odinioară atât de înfloritor. Vitele de muncă și semințele negreșit, prima grije a cek» cari Și-au teat sarcina de a «ajuta pe concetățenii lor, a fost «S asigure vităoarea revoltă, prin putința de a sa înfăptui te timp, muncile agricole. Inacest scop s’a intervenit pentru ca din «tocul de vite adus din Transilvania, să se distribue în județul Tuicea o pantifcate inderidătoare. Vitele au început să sosească și distribuirea lor ne va fac» te curând. De asemenea «’« rezolvat ca biria chestioTiea aducere și distribuim semințelor. Atât Fafetate Băncii«» populare cât și ministerul agriculturei «a luat măsuriile necesare și în câteva zile sămânța va începe a fi distribuită în județ. Reconstruirile și despăgubirile Odata lucrările agricole asigurate, o altă grije însemnată a preocupat pe frantașii tulceni: aceea de a grăbi reconstruirea satelor distruse de itamie, inainte de sosirea timpului rău. După cât suntem informați materialele de construcție au început să sosească, și se vor pateri din41mu la timp, așa încât oamenii să-și poatat reface norii la toamna «ceasta gas» podăriile distruse. In cheatiunea desp figurimfear, avându-se în vedere tatuațiunea in torid exceptuomață a sintetului Tideea, Fu revenit asupra ordinului care raspetufase deocamdată plata ar oo-vefpoimefia 2 ® la sută din despăgubiri, hotârându-se ca ea să se efectueze la administrația financiară de Tulcan, unde se află chiar urnele da bufa necesare plătei acestui acont. Îmbunătățiri de transport O atacă doteauța a takfenilor «ram dificultățile de tmnsport și cam«uni«oație cu reetud țârei. Și în aceastră. țrivănță stau obținut reale imbimotatiri. Oanea vaporului Brăila, Tulcea-Snälina, care așa nu se face decât de două ori pe săptămână, va fi sporită cu încă una sau două curge săptămânala Afară de aceasta, stau si d*tor ficide necesare pentru înființarea unuor curse zilnice âaîtae Tulcea și Ismail, ceea ce va așura simțitor comunicațiunile. Negreșit, reflacenea num județ care a avut nenorocul să fie cu deosebire distrus de vitregia vremurilor (prin, cari am trecut, prezinte dificultăți. Grație muncei și stăruințelor depuse fașă de fruntașă Isboralb din localitate, ca și a solicitadHtnett guvernului perifam această nenorocită regiune, este sigurate pe «curna că îmbunătățiri serioase și reale se vor realiza la «el mai acurt timp. —~——ooxxoo—------Refacerca MARTIA JUD. TULCEA Agncegwfig saHraa vitelor si seamaițeter. Reconstruirea te<uviteter il despărți» chirila. — ImlMHiâ găsirea comunicațiilor. Canti festmile particulal Național-Liberal DOROHOI CAMERA: D-nii Cupitreanu G. Lascati N. Stefan, Holban Nicu, Florescu Gh., Pillat I, Ion, Romanescu Omnifern. SENAT: Preotul Coama Petrovici, Stavri Artur. —--------ooxxoo-------— ' «J D-nii Take I<n««eo «i general A Teroare frânt pentru acordarea concesiunilor economice la •trai’U. (ZIARELE) SSä ® D-l TAKE IONESCU.—Ce zici, să i-o dăm ? D-l GENERAL AVERESCU. — Ce mai întrebi, ești meșter In chestii de-astea, doar Susmann reformelor Taklsfil, Averescanu și Reformele Acum un an, în Noembrie 1918, la Iași când n’au înfăptuit pe calea decretelor-legi Reformele — împroprietărirea și votul obșteaccare aveau de fapt să alcătuiască temelia Unirii tuturor Românilor și totodată să aducă la îndeplinire făgăduința făcută eroilor-plugari care plecau din nou la război pentru recucerirea țării și întregirea neam«* sud__Partidul conservator de sub șefia d-lui Take Ionescu s’a rostit în potrivă, comunicând prin »Evenimentul“ următoarele: „Rămânem surprinși că Infăptuirea Reformelor se face, fără etici © nenea» pe o cale care este în afară de Constituție*. Iar «Liga Poporului» a dlui General Averescu a dat un comunicat prin ziarul ,îndreptarea, declarând categoric că înfăptuirea grabnică a Reformelor este „pa atât de nefolositoare, pe cât da piiUnejdioasa, în momentele grave prin care trecem ®*. Iată oameni care se bat astăzi cu pomnulte piept și varsă lacrimi de crocodil pentru binele țărănimii! UN APEL către Românii din răpitejilegoate Stabiliți in vechiul regat DA Simion Mândresc», profesor universitar ne trimite stin publicare următorul apel: Frațiior Când marii noștri «aliați de tisASl» au «chemat popoarele oprimate la luptă pentru instalarea libertății și dreptății în lume, noi Românii din țările liberate stabilită în vechiul Regat «ne-am pus în fruntea măscărilor caii aveau de scop să pregătească intrarea României în războiu în contra Puterilor Centcrale, împreună cu frații noștri din vechiul Regat ne-am făcut în decursul războiului toată datoria față de frații noștri de acasă și față de Puterile filostre împreună am jertfit 10 la sută «zis populația, am «pierdut miliarde din bogăția noastră s' am suferit «tin partea cotropitorilor mizerii și umilințe de nedescris. Trădați de vecinii, în cari ne pusesem încrederea, am fost nevoiți să primim o pace demnă de timpurile tale mai barbare. Am stat însă cu arma de picior și la cea dintâi lovitură de tun. Pe care aliații noștri au putut-o da peste cadavrul Bulgariei în contra năvălitorilor, am pornit din nou la luptă, pentru a nu lipsi de la lovitura de «moarte ra era să se dea Puterilor Centrale și pentru a alunga definitiv dim ținuturile noastre româneai «pe dușmanii noștri seculari. In timpul cest România a fost prizonieră de razboiu, legiumi «te Ardeleni, Bănățeni și Bucovineni s’au organizat în Italia și Frânteni .3 luat parte glorioasă la apărarea frontierilor din apus și te înfrângerea definitivă a Puterilor Centrale. Războiul nostru n’a încetat un minut. Fam purtat și în timpul cât România oficială a fost nevoită să renunțe la luptă, și îl purtăm și astăzi pentru a apăra Europa de bolșevismul rusesc și «unguresc. Drept răsplată pentru ajutorul dat, drept răsplată pentru atâtea jertfe făcute și pentru atâtea suferințe și umilințe îndurate, în Congresul Păcii dels. Versailles «•'e *:<sit cu «ale să nu uiore»mc:« prepterii« nossime asupra unor titrateri românești și de viteaza jrital pentru apărarea și eu«momia noastră nationalâ, drepturi recunoscuta «prin tratatul în baza căruia am intrat în războiu; s’a găsit ca care să se dea drep>tarii dur« ^ ou&oritațîlor cuprinsul Români«! Mari,făcându-i jsetățeni români și supuși ai Ligei Națiunilor în acelaș timp. S’a făcut «i încercarea să pună mâna pa căile noastre de comunicație pentru a nu răpi independența economică. N-a fost cu atât mai ușor reprezentanților marilor puteri încerce aerat lacra, cu cât e’au găsit și Români refugiați la Paris cari să spun* mă prin grain și prin scris că delegații «noștri la Conferința de Pace nu reprezintă poporul român, care ar fi gata si primească pacea ea sa înțelegeau cei mari că nu-o impui». Spre fericirea noastră delegații noștri la Conferința de Pace au refuzat iscătirea mnea păca, plansa «căreia «am fi pierdut teritorii localte de sute de mii de frați b»oi și prin care uister S răpit, redependea* ța politicâ și ^rimomică. Primul nostru delegat, dl Ion I. C. Brâtianuu a părăsit Parisul și s’a întors în țară, sărbătorit în trecere de frații noștri din Banat «și Transilvanui. Sosit acasă, fiind și «ef al guvernului, a demisionat împreună cu întregul guvern, lăsând ca teri prim alegeri prezidate de un rurer* de oameni neamestecati îm lupte« politic» să se pronunțe, dacă inte* lege să continuăm rezistențe noastră sau să ne plecăm cepul în sate ca* mavolmciei ralor mari. La ajirbirile pe cari vi ie-am a dresat» de câte ori nevoia a cerut, ați răspuns cu încredere, știind bine că în team acțiunea mea un«aîi fost compus «decât de maril © interes« ale neamului. Dimfiiniarea fu padina IV 4