Viitorul, februarie 1920 (Anul 14, nr. 3589-3602)
1920-02-14 / nr. 3599
TEATRU-CINEMA „LCIX“ Direcția Ștefan Marinescu incargit «Chestra clasică sub conducerea maestrului I. POP.ALMA îi A Monopol SOARELE NUMAI AZI ȘI MAINE Inimi Zdrobită (tim) Superbă dramă sentimentală înăcute cu o acțiune și o montare extraordinară, în rolul principal cea mai frumoasă artistă din lume Jmim ramm mmmmm Seria filmelor De artă TEATRU-CÎNEIA CLASIC Direct. Ștefan Marinescu Offsh ® șifa glafică SeseBais 2—12 £ i ©aptea mmnj ! „ AZÎ MIERCURI EPISODUL I. | NOU Susses C@i@SlI ! MÂINE EPISODUL II. urmare și sfârșit. | Pr © dn«|ia 1919 VIATA Lui CRISTOF COLUMB ȘI DESCOPERIREA AMERICEI Principalii interpreți € la © ifg ©$ Wasjiâq profesor de mimică la conservatorul din Paris în rolul lui CRISTOF D-na â.@©|ffiBia ^SassafS de la Tetral Antoine în rolul CATOLICA. Grandioasă reconstituire istorică în 12 acte (două episoade , 6 acte). Premieră ICIMEMA „CERCUL MILITARI Premieră NAMȚI 1 111 11 cu"SE ajunge ply^lyplyl5 I Ä Lu^£ ii›NOÎXE cu frumoasa "artistă MARGARETA LUX. AP“ M^sie COLIBRI sosită acum în Capitală va debuta într’o comedie decoltată în 2 acte. MonOpela al Casei „Sferele*8. — © PCiESTRA CLASICA. — Monopol al Casei „Soarele“ MISTERELE PLANETEI 1ASTE De câtăva vreme aparatele telegrafice firi fir din apusul Europei înregistrează semnele misterioasa în formă de S, venite nu se știe de,unde, K"%<îoni inventatorul telegrafiei fără fir întrebat asupra cauzelor acestor fenomene inexplicabile a declarat că ele provin dintr’o sursa de energie extraordinară, produsul unui curent de un voltaj necunoscut pentru noi pământenii, așa încât e foarte posibil ca o planetă străină să încerce pe această cale corespondența cu toți-Vom trăi deci timpurii« descrise de marele romancier Wells într’unul din cele mai de seamă lucrări ale sale când omul cu ajutorul aeroplanului și al telegrafiei fără fir va putea voiaja și întreține corespondență cu cele mai îndepărtate planete ale Gosanosului Dar o problemă care preocupi, azi lumea savantă este felul în care viața sa dezvoltat pe aceaste planete fiindcă altele au fost condițiile existenței acolo. Unele sunt mai depărtate de soare altele mai apropiate cu noi așa că viața a îmbrăcat cu totul alte forme decât pe pământ. Care este forma acestor ființe ? Sunt ele ca nai, sau sunt niște alcătuiri bizare de energie condensată după cum susține Gustave Le Bons. * După ultima teorie însă, teorie revoluționar științifică a savantului indian Kha Gyiar viața după ceVela de planete are o perfectă asemănare cu cea pământeană și ei au istoria apropiată de a noastră. Ba mai mult decât atât, Kha Gyiar susține că sufletul pământeanului după moarte reîncepe o nouă viață pe una din planetele Cosmosului, străbătând însă mult mai repede Sru! evoluției. Din cauza apropieri de soare, gravitatea este mai mare așa că un suflet omeneac străbate fazele istoriei în decurs de două ore. In acest interval »1 străbate toată istoria civilizației. Totuși nimic nu poate reda mai bine noile teorii ale lui Khu Gyiur decât filmul VEIîITAS VINCIT, adevărul învinge, film alcătuit de o societate de savanți pentru propagarea acestei noi filozofii indicine. Teoria susținută de Kha Gyiar, pretind savanții Europei nu este atât de originală cât vrea să pară și e inspirată sau în tot cazul înrudită cu ale scluptorului filosof Michel Angelo. EE 111 fie in MI CALEA MOȘILOR 1, 3, 5 (Piața Sf. film) Haynfienes% sau Henteil ci a primit diferite articole de Porcelan sa: serviciun sie Hase —ț e== Serviciul i de Laveli gg“—~== Serdeiur! de Ceai * m . Teate celelalte raioane s’au «© molestat v. ea și înainte de riiboi * YÍ —■------Prețuri aleS@iuf fiice Irr—n Hefteraum pjusfarl \0 ^ ^ ,..l [pentru reparația și refacerea de &î/ & e IS a. m*mr Imașini SE CAUT A pentru du 2 COrDUri da case Su rata lucrărilor de către o © fa* ^ ^ Sääfer«*a importamta «Un «u«*»r@ștî. Do_asemenea un m ® € B<A* și activ. sd fi ® l~€ m«âan tânăr Doritorii vor adresa cereri în scris cu arătarea antecedentelor și condițiunilor Agenției de Publicitate D ADANIA Str. Sărindar No. 4. Dwurl, BittfQBotMre Decari Mice ét ill ii 22i siti, Iot si Sima Mala amsrleane, precum și toate materialele necesare la Instalațiuni electrice se găsesc cu prețurile cele mai avantagioase la hașmei ®. 1» SOLQMIOfl București—Birou Tehhnic.—Str. Regală No. 14. OBSERVĂRI BINE ADRESA — Silfi VITICOLI A SîOMfiUJI» — SOCIETATE ANONIMA — Aduce la cunoștința generală că posedă, cantități mari dar« »SIMSE ALBE și NEGRE din toate podgoriile țărei și din viile celor mai de seamă producători mmmm chiar mai extins Decât Sun alte pârți DEPOZITELE pentru vânzare cu ridicata, sunt în Str. Petru I Mureș No. 2 si 11 (Intrarea prin Calea Griviței) .Bedu Zorilor* Calea Victoriei 167 (TEÍ 311fi/3) CEL MAI MARE DEPOZIT DE W- ¥enyR& DIN ȚAH — UNURIÂLEE ȘI NEGRE CU 9 LEB LSTfîUL dus la dcmiciliu Mferite alte specialități de Vinuri alese cu preț convensabil Pentru sticle goale se lasă garanție. Comenzi prin Telefon și scrisori 1 aia ar fi imasste situata In sîra Wit ©! WmH miucaci- InformatiutH in Magazinul Baraghian, Victoirial W* DIRECȚIUNEA să i implinim pentru instalarea depozitelor sale, caută în Bngurești spre închiriere și imobile care să aibă cel puțin 6 camere pentru birouri și cu magazii ■ necesare pentru depozitarea fabricalelor și ambalajelor sale. Proprietarii cari posedă astfel de imobile, sunt rugata a depune oferte la Direcțiunea R. H. S., serviciul vânzărilor, calea Victoriei. Imm I a sosit Un mar® trasss»©rt f £a j^agszisnl L IMIIIG Str. Gabroveni No. 10 Cy jpreturfle c@le - — mal a^asilapoae RIQADIN la» și « ,Adulterul' cu HENRY KRAUSS] Tată două filme cari bat recordul La CINEMA ZAHARIA . Afară din program. Alegerea noului președinte al republicei franceze în persoana d-lui SSaas! SS«selan««?3 DECLARAȚIE Prin care fac cunoscut că am pierdut recipisa de depozit liber No. 16.716 din 23 Iunie 1919 prin care se constată că am depus în păstrare la Banca Națională a României efecte în valoare nominală de lei 1.300000 în titluri Imprumutul Unirei 5 la sută emisiune 1919. Oricine va găsi acea recipisă o va considera ca o hârtie alba și fără nici o valoare. Eleonora Tremouroux d’Orbans. Prin procurator în baza procurei autentificată de Trib. Ilfov .Notariat la No. 26.247 din 1919 Inginer-șef, N. Constantinescu. 63, Str. General Lahovary București. Urmează autentificarea Trib. Ilfov-Notariat la No. 2326 din 10 Februarie 1920. on ea îblish USCA f IULIAN, «ictorill 38 fest fi scris minonim TUTOVEANU Academiei 19. Pas. Imobiliara Tel. 18/78. ©use Lecuții Centru și laterale de vânzare avantagios. Asemenea proprietarii găsesc cumpărători serioși Mia ledskd „CsMina“ Str. CAMPINEANU 39 Sț»WS»S«SJ»US«BÎBI «Mira»»~S GUȘTAR s%mențin«9«rS și mi bi, climpipi fabrica a Privita, luîîrfești, Straia fânării 1o, 9?. mmm In Banclita» pearale a ȚSrli St © mâșiaști? ff ® st Paela 1 ©Sâr. linscani 10, sunt mai mult ® priv.illi și îi par? tamante de închiriat. H l se adresa ofertele © crectkmM. mmm pmm&m A TARB* ReMANSITI.coxxoo[HM MIL IEI lili (eforie) Compania Lirică Română AVRAM NICOIAU Mercuri, 11 Februarie 1920 Marele succes al silei PHI-PHI Operetă lejeră în 3 acte. Muzica de Ghristine Cu: Elena Zamora, Valeria Melivan, tenorul Virgil Bărcănescu. Comicii N. P. Ciucurette, N. Kanner, Lică Rădulescu, M. Gheorghiu. Joi, 12 Februarie 1920 MATINEU ora 27, cu preturi REDUSE PHI-PHI și SEARA SI PHI-PHI Biletele se vând la Magazinul de muzică HANS JAEGKEL, Calea Victoriei 70. Seara la casa teatrului. Duminică și sărbătorile la Cassa Teatrului Carol cel Mare. Teatrul LIRIC ARE UZINA ELECTRICA PROPRIE Begoaia Lirică Maxim Kiia-LygaiPá Miercuri, 11 Februarie 1920 iimparareasa^ Joi, 12 Februarie 1920 MATINEU farmecul unui Halsineri, 13 Februarie 1920 pentru prima oară PARADISUL Biletele la Magazinurile Muzică Mozart, Calea Vieleriei, •eeeeeeeeeee&r^roe*®»»«**« Teatrul RE-SÉ HASIA ARE UZINĂ ELECTRICĂ PROPRIE Comp. Braffigtlső OlliätlORä Azi Miercuri, 11 Februarie 1920 „FROUFROU" cu d-na Marioara Voiculescu Joi, 12 Februarie 1920 MATINEU Jensm ¥ aisna SEARA „FROUFROU“ Duminică, 15 Februarie 1920 MATINEUF Monna Varna Biletele la Cassa Teatrului ¥ aairul H.deiHl laäatii iifi Hiia „HMM“ Astăseară Miercuri, 11 Februarie 1920 Imb08&fifii rmfom Comedie în 3 acte Joi, 12 Februarie 1920 MATINEU cu prețuri reduse Moartea civili și interprihi lmbog5fifii.de silsts ©! Duminică, 15 Fevruarie 1920 MATINEU Moartea civilă și interpreta — Biletele la Casa Teatrului — FEM AMIM SimțeazăM Februarie 132S al 3-lea și ultimul CONCERT al celebrului Pianist Misuunf Care după mari insistențe a consimțit a da acest ultim Concert cu un Program extraordinar în seara de Sâmbătă 14 Februarie 1920 ora 9 seara. Biletele la Agenția. „MOZART* MINISTERUL llilit li í Iiiiul Direcția Agriculturii PUBLICATIE La școala de Economie Casnică din comuna Buidistan-Miuscel, fiind vacant postul de șef de cultura, ministerul aduce la cunoștința doritorile de a ocupa acest post, să înaintez cererile acestei Direcțiuni, împreună cu următoarele acte : 1) Diploma sau certificatul de absolvire al tettei școli medie sau inferioare de Agricultură. 2) Certificatul de naștere și 3) Livretul militar. IMUECmWA €§ SEARA ÍiK zis reputată a esasasaa Um procet da mai fi supus deasemenea Condițiilor Voastre pentru organizarea după război a armatelor trogrndate și teritoriale și pentru regularea navigiațiunei aeriene. Printre alte importante prozele pe care Domniile Voastre veti fi invitati sa le votați, este și măsura ce se ocupă cui asigurarea mutra lipsei de muncă, reigularea orelor de mierat și stabilirea unui minimum de salariu., și cu amendamentul asupra asigurării asupra sanătății. Se vor mai depune proecte de profectiune contra vătămărilor aduse industriilor nationale prin refuz de lucru, și pentruu creiarea de sisteme potrivite de intre Imintare a puterei eftime electrică și le căderî de ape. Propuneri vor mai fi supin*». Domniilor Voastre in timpul acestei sesiuni, ce se vor ocupa cu reforma Camerei a doua și se speră, că timpul va porta iie trecerea lor in formă de lege. —ooxxoo- TEATRU-MUZICA PALATUL ATENEULUI - Al șaselea concert simfonicc on <L George Georgescu. Concertele extraordinare anunțate cu d. Georgescu, după toate probabilitățile, vor ocupa întreaga stagiune. Neapărat, că acest lucru este îmbucurător, și demn de laudă, pentru d. Dintem. Ar fi și greu, ca după o serie de concerte alese, cari ne-au obișnuit uretania cu interprertari superioare, să ne mai reîntoarcem la clorofuziunile trecutului. S’a executat cu un sim. fon La No. 1 în .sdo minor#1 do Brahms. Maestrul cu arta lui a putut să înfățișeze cu multă claritate dificila țesătură a acestei simfonii. Trecută prin mâna lui Georgeescu — muzica lui Brahms — va putea, cred, să fie din ce în ce mai accesibilă, publicului nostre care păstrează încă oarecare indiferența pentru ea. Finalul simfoniei, a atins momente sublime prin măreția imprimată coralului, pagină care întrupează cu adevărat geniul artei. Aplauze nesfârșite, pornite din inimi sincere și pline de admirație, au răspuns darului făcut de maestru publiculul In al doilea număr a stat concertul în ,-mi minor*’ de Mendelssohn, pentru violină și orahetiră. Alături de celebrul concert în,rol al lui Beethoven, ambele opere ocupă locuri de frunte în literatura violinei.< • Fecundul și variatul reprezentant al școalei, romantice germane, au• ■tins tot genul de compoziții. Sonoritatea lui orchestrală este de un pitoresc neîntrecut. Poatee, voie 1șie, seninătate se găsește, în Mendelssohn, în abundență. Viciina în concertul de eli a fost încredințată d-lui Socrate Barocci, concertipt bine cunoscut publicului. D-sa este un interpret de seamă. Expresia îi este preocuparea de căpetenie, gingăișie, finețe grație și alte multe calități se găsesc cu prisosință, ceea ce însă îi lipsește aproape în total, este tonul mare, este energia care se impune unui concertist. Există cava Memiemin“ , chiar în cele mai energice pasagii în interpretările d-lui Barozzi. Bănuisc, că și instrumentul e de vină, dar sunt aproape, sigur, că felul acesta de a concerta este infiltrat în caracterul, în fteea d-șase. Tehnica și stilizarea îi sunt în plină evoluție, repet, păcaut că nu segăsește, ceva,eva mai multă vigoare. Orchestra a acompaniat, merg înl pină la exces cu menajamentul conoertistului. Maestrul Georgeseiu a plasat cu multă grije nuanțele indicate de autor și mai ales de d. Barozzi. Succes general și aci ca și în eleganta uvertură „Egmont“ a lui Beetoo van, care a încheiat programul, în aplauzele și urajele Unanime ale puscullui, mulțumită prisosință de cele ce a ascultat. MAROT. ----------ooxxoo—-----— J^imsîeniile fetei © Rradia VI-a SanalSari Pii isni rațiune In serviciul Parmaceutic al Armatei fiind nevoe a se angaja farmaciști diurnoiști titrați, doritorii ,se vor adressa prin carera Direcției 6-a Sanitară, din Ministerul de Război. Șeful sectiei Ulm farmaceutică Farmacist Sopot. - Covnigî r Grințescu. No. 21.251, 4 Februarie 1920. schimbat. Cât vezi cu ochii, în apus de soare, apusuri slăvite prin bogăția de culori, sușinițele lungi de ogoare, nu sunt decât un mosaic de smalțuri bronzate și argintate. Vântul mângâie coama grea a spicuirilor pline sau face să tremure frealizele făcute sili, ale păpușoiului, final t ea trestia de zahăr. Secerătoaicele stau gaz, că culce la pământ,cu aripele tor întinse, mana câmpului în snopi presărați în calea lor, iar din loc în loc batozele așteaptă să-i scuture de comoara ascunsă în stocuri. Alai mult decât cri ur de atei, mașinele agricole dau ajutor omului ca să dovedească lacrei pământului, nășt te ătuit încă de hrana din belșug, adunată în el de atâta vreme de nefolosință, El așteaptă fimcă revărsarea mulțimii care să de scoată cu hărndete, tot ce mai poate Ldia. El e îndeajuns de larg, ca să mai poată primi înzobit de câți îl sgăsind naște astăzi. Bărăganul este iebama nnundii dbsfășurată pâmă ori; el ne arată totpdlabi pe loc nemărginit de imrrcă. i în toate privințele, mai este în țara aceasta, fără ca să fie nevoe, de a micșora valoarea ostenelilor din Ine «ut, spre a pune mai in rvidență, fugări înelii de viitori ale celor cari vor să aplice fite metoda în politica economică a țării. % I. STMTONEȘUD Profesor la Universitatea din Iașî ----------ooxxoo------— Mutruirea proprietarilor Duminică 8 Februarie c. a avut loc o mare întrunire a proprietarilor urbani la J Palais de Glace. Un public foarte numeros și select umplea, până la ultimul loc sala, lojile și culoarele. Un avocat POPESCU TUDOR a chitiit, în uralele și ovațiile nesfârșite ale asistenței, adresa președintelui Sindicatulu Proprietarilor urbani către d. colonel Ștefan Slăniceanu, prin care s -o face cunoscut că adunarea generală extraordinară a sindicatului de la 1 Februarie vol. l’a proclamat membru în comitet, în mod excepțional, peste numărul de membri prevăzut în statutele Sinichicatului, precum și răspunsul ^le coloniei Ștefan Slantecamu la aceași‘ă adresă I Dăm mai jos textul acestor adrese: București. 2 Febr. 1920 Domnule Membru. După carm vă este cunoscut, aseunarea generală a Sindicatului Proprietarilor urbani în ședința sa extraordinară de la 1 Fobruarie din sala „Palais de Glace“ v’a aclamat în unanimitate ca membru în comitetul de administrație ia! Sindicatului paste numărul actual prevăzut în statutele noastre. Această alegere spontaină și expedițională este un omagi ce se aduce omfism care în elanul său generos pemttru cauza ce apără și scopul ce mamăiriaște sindicatul nostru, — scop pe care dv. I—ați sesizat foarte bine — a venit în ajutorul comitetului — care luptă, din greu cu toate nevoile vreunei — cu frumoasa sumă de 20.000 lei. In numele comitetului nostru vă mulțumim adaogând că el se simte onorat avându-vă în mijlocul său spre ai-i da diminice și «faturile cliv pentru reușita scopului ce urmărim cu toții și vă rugăm să luații pare la toate lucrările noastre. Primați asigurarea distinsei noastre considerațiuni. Președinte, General Al. I. Stoenesci Director, Em. Iochimescu. Domnule Președinte, Am primit adresa d-voastril No 65 din 2 Februarie 1920, prin care îmi comunificați că aim fost alea membru în comitetul de administratie al Sindicatului Proprietarilor , urbani.i Am fost adânc mișcat de manifestațiunea de simpatie și de încrederi [cu care am fost onorat în ziua de 1 Februarie 1920, de adunarea generală extraordinară a Sindicatului proprietenilor și nu gătiane cu vinii , spre a-mi exprima mulțumirea recunoscătoare atât adunărei cât și comitetei lui. I Vă mng, Domnule Președinte, af intexpulși acestor simt'minte pe i lângă acei care mi-au făcut aceastiă onoare. j Voi căuta din toate puterile mele să lupt pentru apărarea proprietate ' și a ordimei sociale, așa de gravamenințate în aceste vremuri tulburi și agitate. 1 ] Principiul proprietate, respecte , din timpurile cele mai îndepărtat până astăzi, a trecut în drenul gintitor: ,CA SACRU ȘI INVIOLABIL“ și datori suntem a păstra această sfântă moștenire și a o trata , mi țp nealteratg posterităteT noastre. î Daca acest principiu, care stă 11, fundamentul oricărei organizațiun ', de stat s’ar prăbuși, cea mai_nmr ! desorganizare s’ar produce, și în tot să urai trăim sub imperial ordine ’ * soldare, oatie iai sigură draptatea Și libertatea tuturor«, ama cădea sub dominmatiunea celei mai desăvârșit anarhii. . Pentru țara noastră, nudeoseb , care în decurs de o jumătate d veac, sub conducerea înțeleaptă a fruntarșiloir generației cand ne-a precedat și a celei actuale și-a văzu îndeplinite, rând pe rând, ode ms scumpe idealuri: UNIREA PRINCIPATELOR INDEPENDENTI REGATUL și ÎNTREGIREA NEAMULUI, ar fi o adevărată nenorocire să c și din vechilii făgaș sănătos și din Pcoperitul vechilor princi pi, cari au prezidat la așezământul nostru de stat, și a porni în haosul căilor necunoscute devenind u câmp de experiență tristă, după exemiplul Rusiei și Ungariei. [I Ia loc de progres și civilizație. în loc de consolidare a României-Mai suntem împinși spre intrinerie, ignoranță, și anarebie. In loc să fim îndemnați să muncim cât mai mult și cât mai vrad mic în cea mai mare armonie și unire pentru refacerea grabnică a partei noastre devastată de război ■ suntem din contră îndemnați la ca mai teribilă luptă de clasă. — LUPITA FABRICIDA — în care forțele și energiile poporului nostru se vor topi într’o operă distructivii. In aceste grele momente, «inter datoria ne frânge rândurile tei . acei care in mod conștient înțele. . că propășirea și înflorirea unei națuuni se bazează pe respectul și întărirea ondinei sociale și, pe respectul principiilor fundamentale care guvernează viața de popor civiliza i De aceea domnule președinte «asi primit cu o vile luxurie, dar ei e adâncă emoție, postul de miare răspandire ce mi s’a învredințat. Vă asigur că îmi voi face datorii fără frică și fără teamă, pornind de la convingerea adâncă și nestrămutată, că nici o jertfă, nu este prea mare atunci când suntem aclamati să apărăm proprietatea și ondinea. ® p'di)aia. i) Vai de cai cari, neînțelegând ^îr © empătațrva vremurilor, vor rămân "nepăsătorit în fața acestor incanși toate atacuri ce se dau contra proprietățîi, și im vor veni alături de moi să facă un zid de nepătruns, lu Irând contra tor. " Daică nod, vom cădea în luptă ? , proprietatea va fi detetinsă, odată e ca Vă înceta și ordinea socială de ai mai exista în tara noastră, și aburcă în toc de CONSOLEDARIA ROMANTEI MARI în, Rn 3o respectul și diamrtro legilor, vom lave» mi mai o chios roșim TIRANTA ÎNFRICOȘATA A ANARSIEL Și a turmei toate jertfeste seddjine făcute de «roii neamului în aieast război ac t d» sângeros se vor masfoi în zadar și scumpii noștri! morți se vor ridica din morminte spre a ne blestama că am fost nevrednici de marile lor jertfa Mai mult, strămoșii și părinții noștri ne vor blestema că fi am știut să păstrăm naioștencrea sacră ce ne*au lăsat, iar clipul și posteritatea mioastră ne vor privi ca o generație ticăloasă care fi am fost în stare să sa transmitem o țară mare și consolidate, ci din contră o mină și un laborator de experiențe jalnice. Sunt însă plin de speranță că generația care a înfătpirațt IDEALUD NAȚIONAL va o fi din amorțeala momentană prin care trece astăzi și va găsi întrînsa destulă forță morală și arerge pentru k s,pulbera vânturle pustiitoare care bat dinspre Ungara spre țara noastră. Cu această speranță și credință nevrămutată îmi iau locul de onoare în rândurile d-voastră, spre al lupta până la ultima suflare pentru apărarea proprietăței și a o ciniei sociale. Sunt sigur că alături de d-voastră ,care ați luptat ca niște apostoli până astăzi strâns uniți, vom da în curând bătălia cea mare, d'n care va a fi triumfătoare a 2-a victoria poate tot așa de mare ca oca dinții: ..CONSOLIDAREA ROMÂNIEI MARI“! înainte de a termina, Domnule Președinte, țiu să vă mulța mese d'n nou, di-voastră și onoratului comitet al Simifiâcatului Proprietarilor, pentru măgulitoarea adresă ce sfințî transmis, care întotdeauna hm va aduce aminte de neuitata zi de 1 Fe‘brejaria 1920 când adunarea gemerală extraordinară m’a ales, prin te’® ’mișcare spontan eă și gereroasă, membru în comitet, alături de d-voartra. ( " Primiți vă’ rog. Domnule Președinte, asigurarea distinsei mele con. st. st.AXlin.wr fi 3889. -------:—ooxxoo— ----— toifflBifi laiiiai ig gîgii iiiiif Srauli — O scrisoare a Să Ion Teodorian — Domnule director, Un domn, care are o piesă respinsă de Teatrul Nafion.fi, se întreabă,prin câteva ziare de dimineață, cine și în ce scop se dă balul ,mascat și costumat în seara de Sâmbătă Ii î jr larie. Dar toată lumea care citește zist», rele știe încă din Octombrie, că bălul acesta se dă, după propunerea și stăruințele mele, prin votul unanum al comitetelor reunite fie Teatrului National, spre a se reconstitui, măcar în parte, suma de cincizeci de mii de lei ce, dimpreună cu alte excedente, urmează să se distribuie celor mai bune piese originale, jucate ■ în ultimii cinci ani, —fond care a fost atribuit unor scopuri de războit* în anull 1918, la Taisi. E natural dar, ca domnul care nu* va concura cu nîmîc alături de autorii ca d-niî: M. Sorbu, I. Peretz, Mirceal I Bodiiescu, C. Râuleț, N. Belâcean, Claudia Minudescu, AM. Moșoiuț, Igea Ina Pioni, A. Văitoianu, L. Robreanuu și alții al căror nume nu-mi vine în minte numaidecât, să ureze ca acest , fond să rămână nerefăcut și nu e dar mirare că se ostenește a pune« bețe I în «roate celor ce se gândesc mai muți , la alții decât la ei ; la ce privește „Societatea Autorilor Dramatici“ de care se pomenesc în scrisoarea acesta drum, nimeni nu știe de existența ei Ci înobștem o singură societate, a „Autorilorr drama« fici români“, constituita în Octombrie 1919, dar în care nu pot butea decât autori dramatici de origină și naționalitate română. Deci acel domaj — a cărei naționalitate, are s’o clari«« ■ fice camerele — nu. Primiți, etc. Catol Theodorian! Membru în comitetul de lectură al Teatrului Național : 0 groaznica furtina ; pe Decanu! ^tlantic I, New-York, 10. — Furtuna ^ pe A»tlantic dăinuiește ca furie. Vaporul „Princesse Anne“ cu 32 pasageri^ și 72 marinari s’a împotmopt. Oricc în»cercare de ajutor a fost zadarnicul ‘ Nu se știe nimic despre soarta vaporului deoarece stațiunea radio tele*grafică a încetat de a funcționa,. ’ Dt. D. D. Niculescu, Pompiliu Dl ’ i Niculescu, Alexandrina Dumatzesc** ■, și Dt. C. D. Niaolescu, au durerea sa S ■ anunțe încetarea dirijată a scumpei lor mame jackUBtf ă ! I Săvârșită în seara, de 10 Februarie (28 ianuarie st. V.) 1920, ora 19 j I și 30. (I înmormântarea va avea loc Joi 13 f Februarie, ora 2 p. m. lai cfod*artfi$esil, ban-Vodă. • I Coifiul repauzatei pe apă depus fe* i! capeSa cimitinouî.