Viitorul, martie 1920 (Anul 14, nr. 3603-3609)
1920-03-26 / nr. 3605
AZI Seria 4H=m Aventurile unei Regine ~ Extravagante peripeții în mijlocul oceanului Sala de sus SERIA 3-a Film Pattié Fréres Creditul Tehnic PRIMA SOCIETATI ROMANA Pentru însurajarea întreprinderilor Tehhnice si Industiale CAPITAL Lei 35.000.000. - BUCUREȘTI CONVOCARE Conform art. 38 din Statutele Societății, se convoacă Adunarea Generală ordinară pentru ziua de 28 Martie 1920, orele 10 dimineața, ce se va ține,la Sediul Societății, în,Str. Marconi No. 3 (Palatul Soc. de Asigurare « Agicola»). Etaj. II. D-ni? acționari, pentru a putea lua parte la Adunarea Generală, sunt obligați a depune titlurile provizorii la sediul Societății, Direcțiunea Comercială (Mezanin) cel mai târziu până la 25 Martie 1920. Procurile și orice fel de delegațiuni trebuesc depuse cu cel puțin 2 zile libere înaintea Adunării Generale, conform art. 35—37 din Statutele Societății. Dacă Adunarea Generală nu va întruni o pătrime din capitalul social, conform art. 42 din Statute, pentru a putea delibera și lua hotărâri, ședința se amână pentru 8 zile și anume pentru ziua de 4 Aprilie 1920, ora 10 dimineața, când se va ține cu ori-câți acționari prezenți, fără altă convocare, conform art. 43 din statute. Ordinea de zi a Adunării Generale 1. .Aprobarea dării de seamă și a bilanțului încheiat la 31 Decembrie 1919. 2. Descărcarea Consiliului de Administrație de gestiunea sa. 3. Distribuirea beneficiului. 4. Alegerea a 3 cenzori și 3 cenzori supleanți. 5. Fixarea remunerațiunii cenzorilor. Consiliul de Administrație (FUM de Pălării „FORTUNA“"' H.MOSCONA ------— sm 11 IUNIE No» 50-----— face cunoscut onor, clientele că a primit un mare transport de păleri în toate sorturile și culorile.| „Creditul Technic“ |>«JUNA SOCIETATE ROMÂNA PENTRU ÎNCURAJAREA ÎNTREPRINDERILOR TECHNICE ȘI INDUSTRIALE CAPITAL 35.000.000 LEI - BUCUREȘTI - STRADA MARCONI No. 3. ÎNȘTIINȚARE Se aduce la cunoștința d-nor acționari ai Societății noastre că m ședința din 18 Martie a. c., Consiliul nostru de Administrație a hotărât chemarea vif SimaSfty Stic)§ 2*lei de 40 la suta la Emisiunea 2-a a acțiunilor Societății noastre, adică 20-O t dova si a celei de fiecare acțiune. Depunerea acestui vărsământ urmează a se face în intervalul dela 15uni la 30 Aprilie a. c. la sediul Societății strada Marconi No. 3. . Odată cu depunerea vărsământului, Domnii aste ®*nari sunt ruse săi a prezenta chitanțele de SUBScriere ale acestei a 2-a Emisiuni, pentru a primi în schimb titlurile provizorii pe versa cărora se va face în acelaș timp certificarea primirei vărsământului de mai sus. Depunerile pentru acest vărsământ ce nu se vor efectua în termenul stipulat, vor fi supuse unei dobânzi de întârziere si 10 la suta pe an. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE VIZITATEIPOZIȚIA DE MOBILE A. GLUCKMAN üita Mifti k. 35 -Si fii|{ ta piefailla tala aiai tsian HgSBKEfiSB TEATRUL CAROL CEL MARE (EFORIE) avram nicolau J03 25 MANUTIE 1920 ■ PREMIEMA ■ SFÂRȘITUL PĂMÂNTULUI Operetă originală în 3 acte de Victor Efrimiu Muzica de Ionel Brătianu Cu. N. P. j Ciucurette, Virgil Bărcămescu, Leo Kalmusky, I. Brădulescu, M. Iofcaorgitiu, Elena Zamora, Dodel Stănescu, Puica Stănescu DUMINICA 28 MARTIE 1920 MATINEU orele 20 Sfârșitul Pământului Biserese la Hans Haekel, Calea Victoriei 70 COMPANIA LIRICA Teatrul ft SHfMBRA IN FIECARE SEARA ln orele 8/2 precis NOI !DEBUTURI NOI SERMONDT Vedetă Parisiană CLARA SIMS Dansuri, clasici' MARCO GODUN Dansuri de caracter — Pe lângă —Marele mm al zilei ROLLIN ISTEfEUA FRANȚEI [ 8 T UP 1] RAMACHOV Cei mai buni dansatori ruși din lume BASILICA Uri niai/ouu Italia iui BORSZEKY Si tapat icul i ta i tutor ALEXIA Dans acrobatic. HELLA SCHATZ Cete t anotimpuri și alte 20 numere Bilete în permanentă la Cursa Teatrulei Micul REGINA MAMA ARE UZINĂ ELECTRICĂ PROPRIE Comp. Dramatică BULSHDRff Azi Joi, 25 Martie 1920 MATINEU si SEARA PROMETEU Vineri, 26 Martie 1020 PROMETEU Duminică, 28 Martie 1920 MATINEU SCANDALUL Biletele la Cassa Teatrului MM TEATRUL LYRIC Are uzină electrică proprie Compania Lyrice Maximilian Leonaru •foi ZIUA, 25 Martie 1920 și SEARA CHIMII Mire Colăreanu Demcirc T«M MODERN _ fliduația dramatică...EMISM“ Astăzi MATINEU cu prețuri reduse CULCUȘUL MIRESEI FINUL CONIȚEI * Vineri, Sâmbiti și humini. 1 seara FINUL CONIȚEI Duminică MATÎNEÎ Moartea chila si, Interpretul viitoarea premiera Si nu si fass idoli Film dramatic în versuri de d. Arm« Tercet Biletele la casa Teatrului Vineri, 20 Martie 1920 "SEARA ■ uiaiui: decât’ o bună-donă. după urmat irevitabilul erak Am văzut, t • 11 i. catgermania a putut trec față chOilechjo.r. dop. nu dispunea ele rezerve sufita, cute de metal prețios. Cum ne explică această anomalie financiară ? Germania făcea imijoritatea abierațiunilor ci bazându-se ■pe credit, lui, nu ne rezerve, și a putut să reziste finam iarminte tot atât de bine ca și adversarii ei, căci toată lumea este de acord. sare a recunoaște că fosta împărăție a fost doborâtă nu din pricina, lipsei de banii, ci pe de-o parte din cauza boicotului economic, pe de altă parte din aceia a mișcărilor revoluționare ce au izbucnit în sinul poporului german și a superiorității militare dobândită de Antanta. Din toate acestea sântem reiluși a conchide că bogăția și forța unei țări nu rezida atât în acumularea de aur, ci în buna organizație industrială. Bogăția o face nu grămădirea de monetă ci bonul utila.) industrial, adică, predarea de cat mai multe și mai perfectionate ,mijloace de producție. P”U- . I. —--------ooxxoo--------- BantnRomlneiiscî SOCIETATE ANONIMA CAPITAL 100.000.000 LEI Domnii acționari subcrtitori la emisiunea IV-a a Băncii Românești sunt invitați să depună al doilea și ultimul vărsământ de 400 lei de acțiune (lei 250 capital și lei 150 fond de rezervă) până la 31 Martie 1020. Asupra vărsămintelor efectuate după acestă dată se va calcula o dobândă de întârziere de 8 la sută până la alte dispozițiuni. Acest vărsământ beneficiază de dividend proporțional, egal cu începere de la 1 Aprilie 1920. Domnii acționari vor prezenta certificatele provizorii ce li s’au liberat, spre a face mențiune pe ele de efectuarea vărsământului. Vărsămintele se primesc : In București: la Centrala Băncei, Str. Smârdan No. 5; In Provincie la sucursalele noastre din : Bazargic, Brăila, Cernăuți, Chișinău, Constanța, Galați și Tulcea ; la Băncile Iașilor din Iași, Bacăului din Bacău și Banca Pitești din Pitești. Consiliul de Administrație I LEMNE CER și FAG Lei 350 mia de kilogr, tăiate și transportate la domiciliu I. ZWIEBEL Str. Bursei No. 2 (Palatul Generala)) camera 21) SE CAUTA Cu chirie o magazie spațioasă și o hală pentru expoziție de mașini. A se adresa oferte la Oficiul Economic al României, Calea Victoriei No. 1- Vindeți Bijuterii, Briliante, Diamante, Perie, Platine, Danturi și Antichități — SSupă cursul și Sei — La Rubini* și Calea Victoriei, 77 DOCTORUL Diffirbie larinescu Medic-șef al serviciului de boale nervoase din Spitalul militar „Regina Elisabeta" Consultațiuni dela 4—7 p. m. pentru boale nervoase, mintale și sifilis nervos. Str. General Berthelot (Fântânei No. 92) 8*23EIBÄ-‘ - DISPARIȚIA milionarului Veleanu Alte amănunte— Am fost singurul ziar care am povcrstnții cetitorilor noștri, încă, de acuim trei zile dispariția milionărului Aurel Veleanu din calea Călărașilor din Capitală.. Afacerea pasionează in cel mai înalt grad publicat. TotC adevăr ca un om de a.v&am, bine cunoscut în toate cercurile, cu avere de milioane să dispară intre bună zi , fără, urmă, e un fapt din cele mai rare. Dr. N. Pop, inspectorul șef al siguranței, a chemat ori în cabine liniil sale pe Vasiliu-Bozești, eroul cunoscutei afaceri de sub ocupație, care a fost achitat de Curtea cu Jmi. El a declarat că nu are meu o cri noștint'â (lmpro di separi ti* t u'i ' I caim , pe* oare im IjDivă?sut ck* thui’ t timp. . p ». Politia, ba imobile Veraim a fost sechestrat, spre a se stoarce paralelii schimbitd ]>tmerii sale în libertate sau a fost asasinat din spirit de razbunare. Parchetul a autorizat toteschiderea fastulur converilor locuinței lui Veleanu. Comisarii Ioan Ionescu și Popescu, do la sortiei i lsuffurantiei tapitalei, au răscolit toate apartamentele lui Veleanu fără a găsi unPărintele d-lui Aurel voleaira a fost neurastenie și faptul acesa mărește Kiemerile cu privire la aceata curioasă, dispariție. Corectările continuă atât în Capitală cât si i împrejurimi. Vom tine pe cetitori m (curent cu tot ceea ce se va mai deeaceastă senzaționali, a facopen 1 n cere. -------ooxxoo---------- Mu Naționala „Banca primește cu începere de la 25 Martie a. c. subscrieri la împrumutul Intern 5/ 1920, atât în București, cât și la sediile sale din județe, indiferent dacă plata se face în bilete Banca Națională sau Banca Generală Română. Pentru subscrierile integrale, subscriitorii vor plăti 85 în loc de 87 pentru suta de capital nominal, iar cei ce subscriu în rate, vor plăti 86 în loc de 83 lei pentru suta de capital nominal“. Banca Românească Primește de pe acum, atât la Centrala ei din București, cât și la sucursalele sale din provincie, subscrieri la noul ÎMPRUMUT IMVERIt 5 la sută, bonificând în întregime tuturor subscriitorilor săi comisionul ei de 2 la sută asupra sumelor subscrise. Cursul efectiv plătit de fiecare subscriitor revine la 83 la sută pentru vărsămintele integrale și S3 la sută la vărsămintele in mai multe rate. „Mitul Extern“ SOCIETATE ANONIMA BUCURESTI Strada Smârdan no. 13 D-nii acționari ai societății „Creditul Extern“ sunt rugați a face vărsământul al doilea de 49 la sută, adică lei 200 de fiecare acțiune, cu începere dela 25 Martie 1920 și până la 31 Martie inclusiv la sediul societății în str. Smârdan 13. Pentru vărsămintele ce s’ar face mai târziu, se va percepe o dobândă de 8 lei sută. Consiliul de administrație -----------ooxxoo--------— Orele 8—9 jum. a: m. 5—7 p. m. MUTUL REFACBH3 Ä^^nistals pa cari le v^r avea subscriitò rii Aiurea cei cari au agonisit, după urma muncii lor, oare care economii' se fac reinlieri. trăesc din jon ă, adică din iabanda banilor economisiți. La noi n.iai toată lumea, e obișnuită să-și strângă banii .Jg ciorap“ gră-j. păstreze cu o stârcenie neroadă A neștiuți și neproductivi,— iar în clipa când mi mai poate trăi de pe urma muncii începe să nu?năuce «lir cruialul economisiți care prea adesea, admițând că ajunge, se sfârșește cu zilele omului , el lăsând nimic pentru urmașii nevrâși.nici Azi Statul dă din nou putința tuturor ,e-și facă o rentă și aceasta în condițiuni atâțt de avantajoase in cât e sigur <el nu se va găsi nimeni care să lase să i se avm prilejul. Căci iată ce socoteală trebue să-și facă oricine azi când s-a deschis subscriptia Ia împrumutul Intern. Avantajele noului împrumut împrumutul dă o dobândă de 5,88 la sută. Când Statului cu împrumut de pildă 50.000 lei, se va avea și fiecare an câte 2940 lei dobândă, aSând câtă 2940 lei pe an. Statul ln 17 ani dă înapoi, sub formmul de dobândă toți cei 50.000 lei subscriși iar căfiJitațul prevăzut în titlurile de rentă, rămâne intact. Ținând soco_ leala că’ pentru un titlu de 100 lei nu se plătește la subscriere decât 85 lei, pentru 50.000 lei Statul — cu toate că numai în 17 ani va fi plătit, dobânda de 50.000 lei va fi dator 58.8*25 lei, bani pe cari va trebui să plătească la ieșirea titlurilor la sorti. Cu 50.000 lei azi nu se poate cumpara o casă convenabilă iar deoă áe timpura, ea nu va mai face peste 4 ani lile cu 20.000 lei nu fiindcă va fi mai veche ci fiindcă preprile ar reveni la normal. 81 ai oi casei îi trebuesc reparații, foneieră și elice și mai cale. Cu dobânda pe care Sfatul o dă la banii șiJiiscriși la împrumut se poate înslă lua cu chirie o casă convenabilă, iar capitalul in loc „i scadă la *20.000 Ici, ca în cazul, âmi s-ar cumpăra casa, se face 38.825 Ici. Statul oferă cal mai ban pîasam««t < Dacă se țin banii în castă, ei nu produc limie ba încă se riscă a fi furați. Dacă sunt depuși la vre-o bancă, lasă că, nu se ia o dobândă mai mare ca, la Stat, dar se va suferi asupra lor, toate impozitele cese vor aji peste câștiguri de război, pe venit sau chiftie și un capital. Dacă însă sunt subscriși la Stat ei sunt asigurați și asupra lor nu se va pune nici un fel de impozit, vu se riscă în nici un fel iar cu doi.Andra lor, care face 250 lei luniar, se va putea trăi foarte bine in vremurile normale pe cari chiar acest împrimint te va aduce. Dacă un subscriitor înainte de ieșirea titlurilor la sorți va avea nevoie de banii subscriși, nu are decâ să vândă trilurile și desigur că se va lua parte un preț mai ridicat decât cel plătit, în afară de dobânzile se va fi încasat papă atunci. Să nu se piardă deci prilejul de a face cea mai bună operație financiară cu putință. Mare Crucic Comercial Se prevede cu siguranța un mare erael comercial, deoarece comercianții noștri ne trai ținând seama de valută sau de orice alte eventuale jene financiare, au început să viziteze în fiecare seară Teatrul Alhambra unde râd cu hohote de Rollin', și Naplanda frenetic pe Ram »ohovi. ÎNGRIJIREA " Mormintelor eroilor Comitetul județean al societății „Mormintele eroilor“ din București, muncește stăruitor și fără vâlvă pentru aflarea tuturor mormintelor "răsliețite în diferitele cimitire din Bucureștii, prin «ațele, drumurile și potecile din județ, pentru împodobirea acestor sfinte morminte cu grilaje, cruci,, flori și tot ,are recunoștința și pietatea sunt lătoate să mai facă rămășițelor glorioase ale voinicilor noștri dispăruți. IPertru cuvenita lor împodobire, trebuind bani mulți, comitetul mulțumește călduros tuturor bunilor români când subscrie pe listele cu care doamnele din comitete aleargă din casă în casă cerând a eest ajutor. Comitetul județan a hotărât, ca o pioasă datorie să facă pomeniri și rugăciuni în zilele anumite la mormintele soldaților răspândiți prin cimitre. Sâmbătă 27 Martie ora 10 a. ms, rugăciune întru această sfântă pomenire este porÁul cimitirul Ghencea din Capitală, nulele sau prietenii eroilor ce odihnesc în acest cimitir sunt rugați să ia parte laaceastă pioasă rugăici line. Este un prilej pentru ei de a-și arăta simțimântul de adâncă recunoștință. -----------ooxxoo-....—— îngrozite linte fle seraflă la Berlin Berlin, 22 er.—In seara zilei de 21 ort. numeroase forțe spartachiste s’au adunat la Brandanbungerihor cu mitraliere și automobile blindate baricadandri-se pe Tbulevardele Berlinului și concentrând un foc înspăimântător asupra, trupelor guvernamentale, ce esieeră de asemenea innarmate în întâmpinarea lor. In vârtejul groaznicului măcel, au căzut peste 3000 de morți de ambele părți. Mai multe edificii au fost complet dărâmate. _ ■ Din cauza trepidațiunilor tirului de a., i scrie miiele gnarduri și acoperișuri de case s’au prädușit. Panica a fost îngrozitoare în timpul nopței. Se socotesc că loviturile de tunse ar fi de cel puțin 2500. Luptele de stradă au durat cu înverșunare, până în zorii zilei. In prezent, minează tratativele între ambele părți. Revolta a fost potolită numai din mina priniei uniei exprese din partea guvernului că toți nemulțumiții să fie transportați cu Trenuri speciale la București spre a asista la premiera filmului „Ademenita“ (Prin sacrificiu pe calea desfrăului) i se rulează actualmente la cinema „Cercul Militar“. Dr. L. Friedmann Membru al Societăți de Dermatologie si Sifilirafie din Paris) Boule de piele, Sifilis, Generice Strada Cămpineanuț no. 21 Intrarea prin strada Valter Mărăcineanu telMn injial spion german .El a făcut mărturisiri complecte — O arestare sensationala în Capitală , a fost prins vestitul client al politiei, fost agent al politiei germane Mihail Constantinescu- zis si Viei, care în timpul ocupației germane a făcut numeroase victime in rândurile românilor rămași în teritoriul ocupat. Constantinescu Viei era omul lui Pineyfssi Insen însărcinat, in special, să denunțe pe agenții de poliție rămași cu anumite însărcinări în teritoriul ocupat. El a dat ocupanților liste întregi și victimele erau imediat trimise în lagărele cele mai aspre din Bulgaria și din Turcia. Onorabilul Viei umbla în timpul nemților cu joben și redingotă, dând ordine în dreapta și în stânga. El care fusese înainte de ocupație, un supplu pungaș de buzunare. Viei are niște degete lungi pe care le arată, spunând : — Acestea sânt armele anele ! Cu toate acestea în timpul ocupației s’a servit și de alte arme, mult mai primejdioase. Prins de Siguranță, Constantinescu Viei a făcut mărturisiri complete, alătârd cum opera sub nemți. Cercetările continuă. — C. Fonflai tie premii al Team national Suntem rugați mi publicam,simtU tonica scrisoare, deschisa : Stiiriale d-le Theodorian și scumpe Confrate, , Ca membru în comitetul de lectura al Teatrului National, reprezentând pe autorii români, te-fu străduit din răsputeri și ai izbutit să reconstitui fondul de premii prevăzut în Legea Teatrelor și întrebuințat în timpul războiului pentru alte scopuri. Cu acest prilej mai jos semnații autori dramatici, ținem să-ți exprimăm mulțumirile și simpatia noastră atât pentru reconstituirea fondului de premii amintit, cât și pentru râvna cu care aperi totdeauna interesele noastre în sânul comitetului de lectură al Teatrului National. Primește,Scumpe Domnule Theodorian, încrederea nestrămutatei noastre prietenii. Cincinat Pavelescu, IM. Sorbu, Zaharia Bârsan, î. Peretz, Agena Florii, Liviu Rebrea-raț, Alfred Moșoiu, Claudia Minulescu, Mrcea Ăidulescu, C. Râuleț, V. Al. Jean, D. Ionescu- Viorel, ——COXCO-Mari război ‘ DINJUNGARIA —Comisiunea centrală și stsc«e misionale pentru utilizarea materialelor — S’a instituit o comisiune mixtă centrală compusă din câte un delegat al ministerelor ele lucrări publice, domenii, industrie și război și un delegat al consiliului diligent, cu misiunea de a cerceta toate mașinle_ și materia de pradă de război din Ungaria, ce se găsesc în curs de transport în trenuri sau in depozite provizorii în cuprinsul Transilvaniei și Banatului și a lua cele mai mune măsuri pentru utilizarea lor imediată. Comisiunea centrală de mai sus va ports» înființa pentru accelerarea lucrărilor sale și subcomisiuni compuse tot din câte un delegat pentru fiecare din ministerele de mai sus, cărora le va ceda o parte din atribuțiile sale și cari vor lucra sub controlul și răspunderea generală a sa. Comisiunea centrală și a videomisiunile ee sub controlul acesteia vor decide: a) Cari mașini si materiale urmează a fi reținute din depozitele provizorii sau din trenuri pentru a fi aduse în orice caz in vechiul regat, rămânând neatribuite până atunci nici unui minister. b) CaxL mașini și materiale pot fi înpărțite intre diferitele ministere și atribuite de acestea petec ,și în mod desteitiv diferitelor instituții publice,au industrii particulare din cuprinsul Ardealului și Banatului. c) Cari mașini și piese pot fi preluate în mod provizoriu de către d liferitele ministere ri atribuiite de acestea cuțilute de împrumut diferitelor instituții publice sau industrii particulare rămânând ca statuarea destinației, lor definitivă să se facă mai târziu. Nici o autoritate militară sau civilă nu va putea prelua, sub nici un cuvânt și pentru nici o nevoie cât de urgență vre-o parte din materialele pradă de război in curs de transport, sau din depozitele provizorii, fără avizul și ordinele comisiunii centrate. Comisiunea centrală și subcomisiunile de sub controlul acesteia, după închierile ce se vor stabili de comun acord între membrii săi, vor funcționa și ca organe executive, îngrijind de descărcarea, depozitarea și predarea mașinetor și materialelor lor. Ministerele respective vor fi datoare să preia imediat materiatele și masiune ce s-ar atribui scăzându-se din depozitele comune. —-------ooxxoo----------- -------—ooxxoo---------Iiiversiîofoi IM — Programa cursurilor — Universitatea liberă și-a reluat activitatea, cu începere de Luni 13 Martie, tulii noua programă a cercurilor-LA CASA OCOALELOR Joi .25 Martie orele &—I p. m., d. D. I>răghicescua facciolo(fia) de la 4 jumătate 5 jum.; d-l P. Antonescu (din istoria arhitecturii). Vineri 26 Martie dela 3—4 p. rn-'d-l prof Chartas (La fitterature el la vie eu France ou Motjtin-Age). Dala í jum. — 5 jum. p. m. dl-1 profesor Borcea (ParasiHsm-Transforniismt. Surabaja 27 Martie dela 3...4 p. m. d-1 profesor Iulia Vateori (Omer SÍ Virgil).u) dala 4 jum. — 5 jum. d. profesor Titeica (Principiile fundamenti Je ale stiinței matematice). Luni 29 Martie dela 3—4 p. m. d-l profesor Burileanu (Condușiadea Cursului de istoric); dela 4 jum.— 5 jum. .d profesor Speranța (literatura populară). Intrăm număr viitor v.»mi>uniica restul programului. •——*——ooxxoo-------— uigiil [iiiaiiî mmMmiwmamKuesm^smssti. msmeg&am sleia SATE Comercianții săteni s-au înlrmuife în congres la sala „Dacia”. Toți vorbitorii au cerut desființarea legei monopolurilor atât la țară cât și la orașe, restindirea pentru compilata libertate a comerțului. Intre altele s-a discutat și chestiunea cooperativele împotriva cărora s-au ridicat d-nii D. Jintui (Dâmbovița), G. Petronu (Bacău), Crețescu (Mehedinți) și C. Miclescu. D. V. Dumitrescu-Militari a arătat că, cooperativele sunt necesare dar că rezultatele sunt dele stabite din pricina conducătorilor lor. La urmă s-a constituit griparea națională a comerțului. ----------ooxxoo--------— ftrüirra Societate! Scriitorilor Români Joi 18 Martie, ora 5 .p. m.„societatea scriitorilor români, a dat la școala Centrală de fete din str. Icoanei, de sub direcțiunea, d-nei Deja.yra-no&a, o prea frumoasă serbare literară și artistică. Au dat concursul d-nele: Nina Petrescu (voce), Elena Lascăr (violină), (l-rele Iliad Românii (piano), și Nina Macedonski (declanație). Au citit din scrierile lor d-nii G.. Caii*. I. Dragoslav, A. Mândru și Alfred Mușoi. ^ Au mai declarat d-l lăncint Macedonski. (slicv la Conservator mre s dovedit un promițător talent. Atât ecourile literare ca și producțiile muzicale și artistice au stârnit cu tuși aste manifestații atât din partea elevelor cât și din a coipulaS profesoral și a publicului aeist -----——00X00--------- V