Viitorul, mai 1920 (Anul 14, nr. 3635-3656)

1920-05-26 / nr. 3652

— 3 — • te at ftu-ciMM a I wov 2 pü^ jj& T. es m Jt Moü : • • I Iivm 8 ^ingmatografeSo STOjI <301.08 prc*ljj £ J £ ul>lj^.H celrața «bApelUm dvarte ft­anag« : * »k*­ ÄAMpcAi A IM­FI FFMFI MARITATFIMIM&g2 IFnE: î GRĂDINA­ CINEMA i “" 'tZILSZTM a.e­ ilKD^ALA. UilLi I CivlEii IflaUI 1AI Ij f á”.»ie?íá "' In rolurile principale: EMMY LYNN cea mai mare și mai frumoasă artistă a Franței; SI. JOURI marele artist din J'Accuse; JEANNE BRANDEAU, ' I „COLUR­I JEAN TOULOUT DE COEUR, ANDRE DUBOSC, etc., de la Comedia Franceză E Ștefan HABSMESCU și Marele concurs de frumusețe: A PLUS BELLE FEMME DE FRANCE­Z Român I B­ a LUX Orchestra I. P.I*.­ALMARA 13 COLOS Muzica Reg. 22 Inf. sub conducerea Căplt. R. SAVA >fts#aft##=fr#sfr­ftafrafrs frs frs frî fr^|$ tc-e OtittROAftBOOt BBOflfflOO— DODO ŐO0OOBOB®t&O<M)Ő0»DB0»08B00030BM>Q$OO»OCOaO BOOB»BOOOBBOBBOBOOOOB»»——OBOONUgDO—»BO WM—DfC9«WWW<)><We8WM#CWD*»M9>A EyfeWé9t9WMAWBflWHMMaWM>99MM clasic 1 c:h; Uriașul Samson üsi iunSeM C inema ! antmatogra/.c ^^TamHeL.ZiaTs raar. .«J .......................p°'Safp\ ! Ș unari acte S f cinematografic M-SP© €3P3HP3 »©©©©©©•••©•©©©©Si©©©®©©©®©®©©©©® ©©©©©'»©©©©©©©©©©©O©©© P©©©Q©»©^^©©©©©^»^©<>©'fc*‘-/Vi>'v'*v',-»‘ *<MI><>"!*‘,’>4V,>'*'**•** *' *”**V*-***i***+*»»+v>**«W>&9W ©©©© ©@«3 In urm­a nunilor evenimente din A» a iVarja oh­es­­tiun­ea turcă a căpă­tat o așa de mare importantă încât, amânarea, solii ținu­ei ei poate atra­ge conseaimpt de cele mai grave pen­tru Unga­ria și ordinea Europai. A­­cest adevă­r tnsp­ră ziarul lui­ „Jur­nal des Debate“ o «mie de“ apre­cieri pe care credem interesant alUt­roprovuce mai jes: „Termenul de o lună de zile fixat de Conferiț­ fă guvernului turc ca să răspundă la conditibil­­e Tie pare e pregț luăsg. Natural el nu e mai mare decât termenele ce s’au acordat pâ­nă acum celorlalte puteri inamice. Insă, în împrejurările din momentul da față, el constituie un cadou depla­sat ce se face guvernului Damad- Ferîd. Acesta s’ar fi putut ușor în­­«I­una în fața unei somatiuni gglego­­rfijev. Din moment ce e invitat să formuleze obsersiuni și are pentru aceasta o luna de zile înaintea sa, el se va crede obligat să prezint­e protestării elocvente și să aducă jun adevărat, ar sort­ d de argum­ente. nri, daotorii mncoltei Porti au devenit maeștrii in această cifr 1& Conferință va trebui să examineze în urmă pe îndelete răspunse, studiind un punct cu punct, ș­i să acorde un nou termen pentru acceptare. In răstimp sru­rfr Vele se vor înfierbânta Sultanul și miniștrii săi vor fi puși în una, d­n cele mai false poziț­iuni. Ei vor face poate fără voie unele declarați im­­prndentCj de care în urmă nu vor ști cum să se mai dezpare. Evenimente!® din Ana­tolia Evenimentele din Anatolia arată cum se pricep naționaliștii turci și pescuitorii în apă tulbure să tragă fo­loase din aceste amânări. Opinia de mai sus es(elmpa)Tăși­­fu chiar și de acele persoane care au trăit mai­ mult timp în Turcia și c­uosc foarte bine fye turci. O asemenea persoană care a ocu­­pait în Turcia, și fnu­esiunea de de­putat al natrinei a adresat ziarului o scrisore. * Greșeala sm­nării sem­­nării tratatului In această scrisoare corespondan­­tid ocazional după ce insistă asupra necesităței acordului Angliei cu Fran­ța în chestia Turciei, acord a cărui lipsă ar produce consecințe dezas­­troase în primul rând tot pentru An­glia, arată ce mare greșeală se co­mite de către aliați când se amână semnarea tratatului cu Turcia, amâ­nare care permite oamenilor partidu­lui „Uniune și Progres“ care simt ad­versarii declarați ai Antantei să se a­­firm­e cu din ce in ce mai mare în­drăzneală, în detrimentul operei de pace, Justiție și drept ce se urmărește. Aserțiunea că ar fi un guvern fă­­­­ră independență și fără autoritate nu poate scuza abandonarea acestui guvern de către aliați, căci tocmai această auto­­tate și independentă, caută guvernului Domrad Ferid pa­șa să se realizeze cu concursul Alia­ților pentru a asigura ordine și a impune respectul legilor. Amânând pacea și tergiversând în tratative nu se face altaceva decât să încurajeze pe revoltați a se organiza și se prepară noul complicații în Orient. împărțirea Turciei De asemenea, autorul senioarei în chesti­uni, găsește că e inopor­tun a se vorbi de împărțirea Tur­­citii, para n’ar avea alt efect decât ar agita dinaintea ochilor blondul naț­ionalist germano - turco - opute­vi,­ spectrul nemulțumiției musul­­maorilor din Indii. Or aceștia au ma­nifestat o pasivitate Imgyerturb­abilă cu prilejul apelului 03 H s-a făcut în vederea unui război sfân­t în contra Antantei. 1 .. Chestiunea însă mi e de a împărți Turcia ci de a constitui un stat turc, o Armenie independentă sî de a crei u­nui stat arab, iară concursul aliatHor necesar atât statelor meuii cât și în­suși statului turc“. Ziarul francez, spune că multi alti francezi din Covu­mboutpole au a­­celeaș­i jderi asupra chostiunei. Dar, ■mch­ee ziarul, aine se preocupă la Conferință păcci, de părerea oame­nilor cu o lungă e­vitevî&ntă perso­nală? Scumpirea traiului în America Wasington. 25.—Federate,­­ameri­cană, a lucru­lui a lansat un apel semnat de Samuel GomporS, preșe­dinte indicând că congresul și de­partamentele executive sunt incope­­tinsce de a remedia­ scumpirea vieței și schițează un nou program cu mă­suri drastice. .... • federația internațională a societăților de pace Lyon, 255.—Din Berna se anunță că eri a avut loc la Baie, adunarea­ gen­erală a asociației internationale a societatior de­­ pace, care s’au reunit pentru prim­a oară, deja declarația de războiu. Au fost prezenți ^0 de re­prezentanți ai societăților pacei din ■diferite țări. In primu­l rând al ondi­nei de zi se află chestiunea nouei ori­gani­zațiuni a relațiilor intre state, care au chuat­ part«-div războiul și sta­tele care au­ fost­e neutre. Adunarea a numit consiliutU pentru societatea na­țiunilor, pentru chestiunile financiare și economice pentru studierea unei revizii a tratatului de pace, noul guvern ticisua­tiumnirea subsecetarilor de stat Lyon. 25.—O telegramă din Roma anunță că printr-un decret au fost nu­miți toți subsecretarii de stat. Con­tele Sforza rămâne la subsecretaria­tul afacerilor străine. Tururi din Mexic Mexic, 25.—Din cartierul genera­lului Obregon se ar­ată că numai ge­neralii Morans și Caranza au fost uciși. în prim­a zi­­ de alegeri, o raită pe la localurile de vot­,­­ci din Capitală, nu este lipsită de interes. De dimineață dau prezintat la urne foaite putini alegători. In fața fiecărui local mult­ mai mulți ap­en­ti electorali de­cât vo­tanți Dacă întrebi pe vreunul din acești agenți cum merge venirea, fără să­ se sinchisească, îți răs­punde : — Până acum, liniște: In timpul prânzului, când vor veni să voteze funcționarii și mu­ncitorii de prin a­­teliere, vom avea mai mult de lucru. In așteptarea alegătorilor agenții beau cu nemiluita în cârciumile ve­cine locatorilor de vot. Cari conform ordonanței primarului au tras obiect nele la ușa din față, dar, au uităt să închidă ușa din dos. ” Pe zidurile fiecăruit local de vot, noian de afișe : „votați steaua în ș­ase coifuri, a generalului Averes­en“; „votați inelul d-lui Marghilo­man, șeful partidului... tuturor plu­­gor­or­i__1,votați ciocănele“; „votați ochiul lui Dumnezeu”; „votați dra­pelul independenților“; „votați tunul lui Mateesău Schals“ sau „trompeta lui Constantin Mile”, „votați secera d-lui N. Lupu“ etc. etc. Din toate aceste liste strigătoare, roșii, albastre, verzi sau stacoji, se impune o crice simplă care spune a­­legătorului conștient să voteze can­didații partidului liberal. Acest afiș nu reclamă votul alegă­torului în numele teței persoane, ci în numele unui partid care are la ba­ză programul său bine cunoscut și re­zumat prin formula: „PROGR­ES PRIN DEMOCRAȚIE ȘI ORDINE“. * Înăuntrul locațiunii de vot o unu­I, mare, albă, sigilată. Judecătorul ca­re-o păzește are în fața-i un vraf de liste din care dă alegătorului rând pe rând cu recom­andația : „Votați cu ștampila sau cu creio­nul. Dacă întrebuințați creionul ștergeți din liste numele celor pe care nu vreiți sft‘i votați și lăsați optsprezece ,au mai puține persoa­ne care credeți că v-ar putea repre­zenta în Cameră“. Alegătorul ia lista, intră în ca­bină și fără întârziere se întoarce îii dă votul judecătorului. Aceasta e cea mai bună dovadă că diri eatura prea multor liste de condid,­dați, cei mai mulți alegători se tmiL­­timnesc să voteze cu­ ștampilă, e&d­ar armia să piardă preia multă vreme sau să se încarce la socoteală dacă ar trebui să șteargă cu creionl, mal la contra gravelor muncitorești —Ajutorul dat de uniunea civică din Lyon —­ Lyon 25 Mai­ — (Telegramă trn­­cnbără). Lumea dacă alte pentru libertăți­le d­uhlo­ ara’tic­e șil­ipen­tru au­wlicatele profesionale ot prusia publică se d­e­cl­ară co­n­tra dictatorilor extremiști, câni alimentează grevele. InUț­ial ce s-a declarat greva căil­­lor ferate, Uniunea é­ined din Lyon a pus la dispoziția căilor fanate 2400 tineri voluntari­ și 201 ingineri cari au­­ condus mașinele. De asemenea s-au improvizat chattmani cari să asi­grure circulația cef­lor șase Linii­ de tram­vae, îndepli­nându-ei cu sc­rupu­­lozitate slujba. încă o ech­ipă de 30 voluntari cari lucrau câte 12 ore e’au prezintat la uzinele de gaz. Onoarea Un'lunei civijif eglo un ■s­lman'con foarte caracteisticc al n­oiei mapalii­ăți. Fiecare ce­tățean s-a oferit, în minul­­vol­untar, să esigare vi­a­ța­ norm­ală a tânji toți s­au convină de nece­sitatea acțiunei. Până acum puținii cetățeni au r&apuma apelului, dar a de sperat că ti>a“ă Hirnea va răspun­de țipoewilăt’' fh">­>nlu:" Toți Fratxi­­cozii, fără deosebire de parte, de ideliigie și de rasa, t­rebue să ia lo­pata șil mătura în locul condeiului, ca­ pw>gi*sau de acțiunia, la caz de ne­voie. Suntem pentru o luntipo socială dar nu putem privi tirania umei minorității, bine de trei sute de candidaturi. # Până acum­, opoziția se plângea de voturile morților pe caree gardiștii le aducea ca zestre guvernului. A­cum, a venit și rândul guvernului să se plângă imp­o­tri­va unora din O,, poziție, cari au prilejul să voteze de­ două ori. Acești votanți norocoși sunt socia­liștii. Du­pă o veche dispoziție, lucrăto­rilor li s’au dat cărțile de alegător la fabricile sau atelierele in care lu­crau. Cei mai mul­ți din aceștia s’au în­scris și la circumscripțiile polițienești din cartierele unde își aveau dom­i­. Ciliul Cu­ chipul acesta, sunt numeroși lucrători cari posedă câte două cărți de alegător, pe care le întrebuințea­ză, votând DE DOUĂ ORT. Din cauza aceasta, delegații liste­lor de candidați, trebue să su­prave­gh­eze cu o deosebită atenție votarea lucrătorilor din fabrici, și guvernul, cât mai a vreme, să controleze lis­tele date în plus. Job. ELECTORAL Dumetria Iorga-Mi­halache-Lupu­- Cocea-Vaida-I. Teodorescu­, se poate concreti­za printr-o schemă,­, electo­rală, cam în modul următor: La ILFOV: Lupu-Iorga-Vaida-Teo­­dorescu-„Lumin­a“. LA CHIȘINĂU: Lupu­-Cocea, etc. IN ARDEAL: Mihalache - Vaida Iorga. DECI: Iorga-Cocea-Vaida. SAU: Vaida-I. Teodorescu-„Lucri­­na“-Cocea-Mahalache.. Așa­dar, în actualele alegeri, asis­­tăm la această extraordinară situa­ție ca d. Iorga, șeful naționaliștilor, să candideze în tovărășia internațio­nal­is­tu­lui și ai­arl­stulM Cocea, și a­­lătu­ri de fostul redactor a­l „Luimänen“ nemțești; apoi, ca d. Vaida, fostul președinte al consiliului care a repre­zentat țara la Paris și Londra, să candideze­­ pe aceeași listă cu omul care apăra poliica nemțească In „Lu­mină“ și atacă pe aliații României cu violentă; apoi, tot d. Vaida, ca fruntaș al p­artidului național-român­ din Ardenii, ce figură face alături de Cocea, amicul lui Racovsky și adep­tul lui Leahi și Trotzky și al Ind­ist­­r­ationtalei a treia?... $ccta în­ k tren al Fratedik­telui Re­­publicei Franceze Lyon. 25. Președintele repub­lic al, d. Deschanel, plecase aseară dat Pa­ris la Montbridon, unde trebuia să ai­­bă loc azi inaugurarea monu­­nentu­­lui ridicat în memoria senatorului Raymond, aviator, m­ort în serviciul Fr­ației. Călătoria președintelui a fost de­ranjată de un penibil accident, care, din fericire, nu a avut urmări grave. D-l Desphaneff a fost, în noaptea de Dum­inică în spre Luni cuprins de un acces de gripă violent; totuși n’a voit să schimbe dispozi­țiunile luate, iar timpul călătoriei președintele s’a sim­țit incomodat de căldură, s’a sculat și s’a dus la una din ferestre pe care a desch­is-o spre a lua aer. Probabil, ametit de aerul nopței, zguduit de fe­reastra vagonului, care era foarte largă, d. Deschanel a că­zut din tren in largul drumului. Norocul a fost că in clipa aceea trenul mergea mai în­cet și terenul era nisipos. Preș­edin­­tele revenindu-și în fire, s’a sculat și s’a putut duce până la primul post de cantonier. Subprefectul din JYlan­­tagris, prevenit, venit numi decât în automobil $1 a adus pe președinte la subprefectură. D-l Desphaniel are câ­teva colchiziuni fără gravitate.­­ u­­­rați să telefoneze în persoană pentru a liniști pa ai săi. D-na Deschanel, însoțită de­ președintele consoliduii s-a dus la Montagris. Ministrul de in­ternn care însoțea pe d. Deschanel, a continuat drumul spre Moratbrison unde va avea loc astăzi ceremonia în onoarea senatorului Raymond. politică PENTRU d-l­la zei Camarazii - feldiîaria se«[«eștriâ»»— Am arătat deunăzi cât de nechib­zuită și de contrarie intereselor țarei este măsura de a se ridica ad­minis­­tratorii-sequeștrii dela societățile și întreprinderiie supușilor statelor cu cari am fost in război. Această măsură s’a luat la noi în momentul când celelalte state aliate caută nu numai să mențină sequestrii, chiar să lichideze averii­e supușilor sta­telor fost vrăjmașe și să-și apere ast­fel interesele,­­ aceste averi fiind gajul despăgubirilor de războiu ce au de încasat. Ea e cu atât mai inoportună, cu cât în acest moment s-a întrunit în An­glia com­isiunea de despăgubiri, iar președintele ei, d. Poincaré, a demi­sionat, fiindcă crede că comisarsa nu mai poate funcționa în mod nor­mal, în urma nouilor angajamen­te luate. Se știe apoi că conform acestor trofi aranjamente, despăgubirile se vor da aproape numai statelor mari, iar interesele celor mici sunt negli­ja­­te. In momentul când Anglia a și pro­cedat la lichidarea averilor vrăjmașe din Egipt și caută prin cel mai pu­ternic trust al petrolului, să pună mâ­na pe producția acestui prețios com­bustibil, de ministru al justiției, Ma­tei Cantacuzino, găsește că poate să susprinie secreștrii de la trei mari societăți petrolifere cu Capital ger­man""... E de necrezut. Dacă însă d. Matei Cantacruzino poate face orice act nechibzuit pen­tru in­teresele obștești, nu înțelegem cum guvernul întreg, și în deosebi de ministru al industriei care trebue să fie apărătorul acestor interese, mija măsurile necesare pentru apărarea lor. Această acțiune nu poate rămâne fără răsp­n­dere, fiindcă mâine Statul român, dacă e păgubit și jefuit, este cu buna știință a factorilor răspunză­tori. Nu înseamnă că dacă s’a făcut o greșeală, nu e timpul și putinta să ss­irevină asupra ei, și să se redea drep­turile Statului in privința aceasta. Nu e nimic mai primejdios decât ea și ministru, sub aureolă cinstei șar­je personale, să se lase influențat de intervențiile samsarilor de tot felul, în dauna intereselor Statul. Un om cu asemenea aureolă de cinste e mai­­ primejdios pentru Interesele general­e decât sîrbi față de care se pot lua mă­suri mai din’tnainte. „Un homOme pro­ven­u en vaut deux“, cum zice fran­cezul. In ce ne privește, vom reveni am­­pra acestei însemnate chestiuni.­­00X00­­ 3F»ga,«3«eg>. £ aai ^ S |||^ pacei cu turcia —Poete se provoace complicatiuni pentru pacea de Orient— „Tergiversarea semnatei tratatului ar putea excita in indii“ Spune aeiar*u8 francess: „JOCIRVAL DES DEBETS SITUATIA INTERNATIONALA BULETINUL DE AZI. Marti 25 Mai 1920 O telegramă din Lyon anunță că se petrece în Franță o întreagă mișcare pentru a se libera societatea de terorismul grevelor, s-a alcătuit o uniune civică cu scopul de a da oamenii de bună­voință și de energie pentru a înlocui pe lucrătorii cari sub aparența grevelor profesionale, a­­m­enință să slăbească întregul organism al statului. O minoritate de ce­tățeni nu pot ține în loc mersul statului. Din Sofia se vestește că d. Stambulinski a remaniat cabinetul, minis­terul de externe rămânând a fi condus mai departe prin interimatul ținut de președintele consiliului. Accidentul președintelui republicei franceze d. Deschand­, care pu­țin a lipsit de­ a costa viața primului magistrat al Franței este de natură nu­ să emoționeze opinia publică mondială. Iar noi, Românii, cari am avut un d. Deschand­, pe unul din cei mai sinceri susținători ai cauzei noa­stre, suntem du deosebire afectați de acest accident, și fericiți de­ a con­stata că nu a avut nici o consecință gravă. ultima oră ALEGERILE Pe la legaturile de vot.—Liniște.—Prea multe liste.— Jrc afară de l^disti­mai sism și aBSil cari votea»i da de&sl ora Utiîi agenți prea zeloși ai guvernului actual răs­pândesc printre cetățeni zvonul că ar fi o legătură electorală între partidul liberal și partidul care ac­tualmente e la putere, sfă­­tuindu-i a nu voia pe can­didații naționali-liberali, ci pe aceia ai Partidului Po­porului. Atragem atenția alegă­torilor de a nu se lăsa a­­măgiți de aceste svonuri și că ei dacă au credințe liberale, nu­ pot sa voteze , mai bine pentru partidul nostru, decât votând în întregime lista noastră. Ira­n emirul de minisi mm pubLisa după no­tele stenografie dis­cursul rostit la Loges de cifre de Ion 9. I. Brătianu seful parti­­du­lui națiuna liberal. Accidentul întâmplat d-lui Desch­a­­tel, președintele republicei franceze, care din fericire n’a avut urmări gra­ve, a produs cum era de așteptat în toate cercurile românești o vie im­­presiune. Românii nu pot uita cuvin­tele de îmbărbătare pe care actualul președinte al republicei, le-a adus în m­omenM» cele mai penibile ale greu­lui nostru război, și de aprecierile atât de măgulitoare pe care d. De­­schanel le-a adus telului cum Româ­nia a înțeles a-și face datoria alături de marii ei aliați. Se adu­ca la cunoștinț­a publicului bcucureștean că, începând de Joi 27 Mai a. a cum o doamnă din com­i­­tetul pen­iiru­­ înființare d­e biblioteci populare în ținuturile alipite se vor lucventa din casă în casă pentru a primi cărțile pe cari­ fiecare va bi­ne­voi să le d­on­eze pentru această fm­­ukoasă operă națională. Cine la răspunt la Ziarele au publicat știrea că com­i­­si­unea insu­lu­ită pentru ajutorizarea operațiunilor de export și-a dat avi­zul asupra cantitäßlor de mărfuri ce se pot exporta, între altele 31//09 vag, porumb, etc.. Pentru ca opinia publică să știe cine sunt aceia­­ lu­ri au dat, în ac­tuala situație economică și agricolă a tarei, un asemenea aviz, publi­căm mai jos numele persoanelor cari compun această com­isiune: d éli Const. Munteanu ș­i lug. A. Greceanu, cu reprezentanți ai agri­cultorilor; d-nn­ general S. Panai­­tescu, administrator-delegat al socie­tatei fostă P. și C. Goeh, Mihail Botez Kaukas, ca rep­ezentanți ai ii­du­stoiașilor, denii Chr. Musceleanu și Th. M­end­el, ca reprezentam­ți ai l­omed Stătuților și d-nii Um. Bran­co­vici și­ Ing. I. Ghica ca specialiști. Eugen Saladin, directorul societăț­i­i,Aqtila Fmnvo-România, Teodor Orgu­­dan, directorul general al vă­milor și di­rectorul general al co­merțului. Negreșit, răspunderea guvernului rămâne întreagă, ceki ministrul de industrie nu avea decât să nu apro­be acest aviz consuncti­v. Totuși, e necesar ca opinia publică să reție a­­ceste nume. D ®«®†*»® ®†® ©»®««9EMMWM Partidul liberal vrea ca toți muncitorii să fie păr­tași la foloasele întreprin­derilor la cari lucrează: ρ‡«‡©†©««‡†©†«•a © ® ©«©#© ®«‡® Unul din caraghioslâcurile actua­lelor alegem­ s««$" tipurile cu cari ű­feriții candidați se recomandă ale­gători­lor. In deosebi conservatorii­ marghilo­­mani­șt­ii sunt foarte încurcați față de alegătorii votului obștesc. To­tuși S­osgul a crezut că a găst­t o formulă fericită: Votați Ale­xandru Mai­’ghi’om’an, șeful parti­dului­ tuturor plugarilor“ E pur și simplu delicios ! Ministerul de finanțe a hotărât ca subscrierile la împrumutul intern să se închidă în seara de 29 Mai. Eor a încasat „socializat“ Cristescu Dela Primărie „Tovarășul“ Cristescu, unul din șefii socialiștilor internaț­onali, era, bine­înțeles, în grațiile administra­ția.) nemțești, sub ocupație. Așa se explică favoarea excepțio­nală de care s-a bucurat, obținând de la Primăria București,­~obliga­­tă să asigure găzduirea ofițerilor, germani] și mobilarea diferitelor in­­sfinții ale armatei de ocupație, un mare număr, de furnituri­­le plă­­pumi, perm, saltele, elc. In anii 1917 și 1918 d-l Gh. Cris­­teseu a încasat numai­ de la Primă­ria Capitalei un număr de 87­ manda­te de pkil­ ä,­­în vigoare totală de­ 338.153 lei și 25 bani, — și mai are încă de încasat și acum vre-o 59 lei. Ce d­xce este însă curios, e că­­ retragerea nemților nu ș-a găsit nici urmă de saltelele și plopoabe pen­tru cari­e, Cristescu a primit o su­mă așa de însemnată. Faptul explică însă aitudinea bi­­ne­voitoare pe­ care conducătorii so­cialiști am­ avut-o sută de nemți, în București, în u­timul timp al ocișpa­­tie.. _ Constatăm cu sat­isfacț­ie că cri­tica ce am adus-o organizărei unei bătăi cu flori — o risipă condamna­bilă — în aceste timpuri grele, a gă­sit­­ ecou în op­­nia publică și în or­ganele administrative. Un comuni­ca­t al­ Prefecturei Politici oprește cu desăvârșire în viitor­ul ce bătaie cu flori.. Comunicatul sfârșește cu închinerea ce intră perfect în vede­­ri1e noastre: „Astfel de petreceri nu e adroasă de loc cu timpurile de lic­­eu..­. în care ti­ ăaș « cea mai mama parte din populația Bucuru­știjor și sfidările celor ce au prea mulți bani nu trebuesc manifestate astfel“. Nu este prima dată când ziarul nostru 4­­ Iad în senti­men­tul gene­ral al omniei publice își imprimă felul său de a vedea în chestiunile de privesc morala, sentimentul patri­ei­le, ori buna gospodărie. Azi, la orele 6 p. m., MM. II. Re­gele și Regim sosesc în Capitală. Toți absolvenții Liceului Național din Iași, seria 1894—95, sunt rugați a lua cunoștință de hotărîrea luată în urma dorinței exprimată de unii din­tre ei, de a sărbători împreună ani­versarea a 25 ani dela absolvirea li­ceului, în ziua de 27 Septembrie (ziua Cru­cei) în Iași. Adeziunile pre­cum și orice propuneri în legăturii acea­stă serbare colegială se primesc pe adresa: D. M. Cădere, Iași, str. General Berthelot 13. Pri>­are măsurile trimite să ass­­gur­ă liniștea și libertatea alegerilor, est­e și aceea a inchiderei localuri­­lor de debit <a băuturilor spirtoase în zona de votare la orașele mari, și în întreaga comună, la sigile. Această Măsură, fie­care legea , prevede, fa respectat, în al­eg­erile trebuie, cari, după cum se știe, s’da efectuat în cea «toi depl’nă liniște. Judecând du­pă cdile ce se petrec în Capitală, măsura aceaea de pre­­vedere mi se aplică în acidgtele aler­­gări. Căraiumele, chiar în ,raza de 500 de metri sunt deschise. Cererii guvernului, să ia de urgen­ță măsurile, necandre ca în­ țara, în­ Cren­ga, în Ardeal, Bacovina, Basatra­­bă ca, și în vechiul Regat,, să se a­­p­kre­ dispozițiile legale și să se dis­­pu­nă închiderea cărciumelor în zi­lele de alegeri. La orașe să se în­chidă debi­­tele din raza de vot, iar în comunele rurale toate debitele. Câmh mai în­totdeauna incidentele violente sunt provocate de oameni surmentați, măsura e menită să condribue mult la menținerea ordi­ni­i, și a unei atmosfere de liniște și denumki­­e.­­____ „Monitorul Oficial“ publică urmă­toarea deciziune: Se anulează alegerea făcută la Ca­sa Noastră la 30 Martie—1 Aprilie 1920 ca ilegală. Se vor convocă imediat congrese țărănești, pe județe, pentru alegerea a câte 6 delegați săteni și câte unul al proprietarilor, fiecare comisie jude­țeană. Delegații săteni și proprietari aleși astfel în comisiile județene se vor întruni un congres pentru a alege doi reprezentanți în­ consiliul de adminis­trație al Casei Noastre și trei dele­gați în comisia centrală de judecată. Diferiți indivizi se prezin­tă la anu­mite case comerciale ,și industriale ca agenți ai fiscului, escrocându-le cu diferite sume de bani, sau alte daruri în natură. Administrația financiară a Capita­lei, în interesul tuturor, aduce la cu­noștință că toți funcționarii fiscali și financiari posedă împuterniciri spe­ciale și comisiei, cari se pot cere de părți a li se înfățișa la prezentare. Cine va refuza să prezinte aseme­nea legitimații, să fie dat pe mâna autorităților, spre a i se dresa actele legale. Se reamintește tuturor cetățenilor că sunt obligați, sub pedeapsă de a­­mendă, să se înscrie la birturile po­­pilatrimei de pe lângă circumscri­p­­țiile polițienești. Ultime informatiimi crim in pag. a­ : In­formațiuni.—^Telegramei— întrunirile uartî- Sn­ 8cina­t?nou^eya^ culoarea ele­ ­ncMere­ grea circiumelor M3SW

Next