Viitorul, mai 1920 (Anul 14, nr. 3635-3656)
1920-05-26 / nr. 3652
— 3 — • te at ftu-ciMM a I wov 2 pü^ jj& T. es m Jt Moü : • • I Iivm 8 ^ingmatografeSo STOjI <301.08 prc*ljj £ J £ ul>lj^.H celrața «bApelUm dvarte ftanag« : * »k* ÄAMpcAi A IMFI FFMFI MARITATFIMIM&g2 IFnE: î GRĂDINA CINEMA i “" 'tZILSZTM a.e ilKD^ALA. UilLi I CivlEii IflaUI 1AI Ij f á”.»ie?íá "' In rolurile principale: EMMY LYNN cea mai mare și mai frumoasă artistă a Franței; SI. JOURI marele artist din J'Accuse; JEANNE BRANDEAU, ' I „COLURI JEAN TOULOUT DE COEUR, ANDRE DUBOSC, etc., de la Comedia Franceză E Ștefan HABSMESCU și Marele concurs de frumusețe: A PLUS BELLE FEMME DE FRANCEZ Român I B a LUX Orchestra I. P.I*.ALMARA 13 COLOS Muzica Reg. 22 Inf. sub conducerea Căplt. R. SAVA >fts#aft##=fr#sfrftafrafrs frs frs frî fr^|$ tc-e OtittROAftBOOt BBOflfflOO— DODO ŐO0OOBOB®t&O<M)Ő0»DB0»08B00030BM>Q$OO»OCOaO BOOB»BOOOBBOBBOBOOOOB»»——OBOONUgDO—»BO WM—DfC9«WWW<)><We8WM#CWD*»M9>A EyfeWé9t9WMAWBflWHMMaWM>99MM clasic 1 c:h; Uriașul Samson üsi iunSeM C inema ! antmatogra/.c ^^TamHeL.ZiaTs raar. .«J .......................p°'Safp\ ! Ș unari acte S f cinematografic M-SP© €3P3HP3 »©©©©©©•••©•©©©©Si©©©®©©©®©®©©©©® ©©©©©'»©©©©©©©©©©©O©©© P©©©Q©»©^^©©©©©^»^©<>©'fc*‘-/Vi>'v'*v',-»‘ *<MI><>"!*‘,’>4V,>'*'**•** *' *”**V*-***i***+*»»+v>**«W>&9W ©©©© ©@«3 In urma nunilor evenimente din A» a iVarja ohestiunea turcă a căpătat o așa de mare importantă încât, amânarea, solii ținuei ei poate atrage conseaimpt de cele mai grave pentru Ungaria și ordinea Europai. Acest adevăr tnspră ziarul lui „Jurnal des Debate“ o «mie de“ aprecieri pe care credem interesant alUtroprovuce mai jes: „Termenul de o lună de zile fixat de Conferiț fă guvernului turc ca să răspundă la conditibile Tie pare e pregț luăsg. Natural el nu e mai mare decât termenele ce s’au acordat până acum celorlalte puteri inamice. Insă, în împrejurările din momentul da față, el constituie un cadou deplasat ce se face guvernului Damad- Ferîd. Acesta s’ar fi putut ușor în«Iuna în fața unei somatiuni gglegorfijev. Din moment ce e invitat să formuleze obsersiuni și are pentru aceasta o luna de zile înaintea sa, el se va crede obligat să prezinte protestării elocvente și să aducă jun adevărat, ar sort d de argumente. nri, daotorii mncoltei Porti au devenit maeștrii in această cifr 1& Conferință va trebui să examineze în urmă pe îndelete răspunse, studiind un punct cu punct, și să acorde un nou termen pentru acceptare. In răstimp srurfr Vele se vor înfierbânta Sultanul și miniștrii săi vor fi puși în una, dn cele mai false pozițiuni. Ei vor face poate fără voie unele declarați imprndentCj de care în urmă nu vor ști cum să se mai dezpare. Evenimente!® din Anatolia Evenimentele din Anatolia arată cum se pricep naționaliștii turci și pescuitorii în apă tulbure să tragă foloase din aceste amânări. Opinia de mai sus es(elmpa)Tășifu chiar și de acele persoane care au trăit mai mult timp în Turcia și cuosc foarte bine fye turci. O asemenea persoană care a ocupait în Turcia, și fnuesiunea de deputat al natrinei a adresat ziarului o scrisore. * Greșeala smnării semnării tratatului In această scrisoare corespondantid ocazional după ce insistă asupra necesităței acordului Angliei cu Franța în chestia Turciei, acord a cărui lipsă ar produce consecințe dezastroase în primul rând tot pentru Anglia, arată ce mare greșeală se comite de către aliați când se amână semnarea tratatului cu Turcia, amânare care permite oamenilor partidului „Uniune și Progres“ care simt adversarii declarați ai Antantei să se afirme cu din ce in ce mai mare îndrăzneală, în detrimentul operei de pace, Justiție și drept ce se urmărește. Aserțiunea că ar fi un guvern fără independență și fără autoritate nu poate scuza abandonarea acestui guvern de către aliați, căci tocmai această autotate și independentă, caută guvernului Domrad Ferid pașa să se realizeze cu concursul Aliaților pentru a asigura ordine și a impune respectul legilor. Amânând pacea și tergiversând în tratative nu se face altaceva decât să încurajeze pe revoltați a se organiza și se prepară noul complicații în Orient. împărțirea Turciei De asemenea, autorul senioarei în chestiuni, găsește că e inoportun a se vorbi de împărțirea Turcitii, para n’ar avea alt efect decât ar agita dinaintea ochilor blondul naționalist germano - turco - oputevi, spectrul nemulțumiției musulmaorilor din Indii. Or aceștia au manifestat o pasivitate Imgyerturbabilă cu prilejul apelului 03 H s-a făcut în vederea unui război sfânt în contra Antantei. 1 .. Chestiunea însă mi e de a împărți Turcia ci de a constitui un stat turc, o Armenie independentă sî de a crei unui stat arab, iară concursul aliatHor necesar atât statelor meuii cât și însuși statului turc“. Ziarul francez, spune că multi alti francezi din Covumboutpole au aceleași jderi asupra chostiunei. Dar, ■mchee ziarul, aine se preocupă la Conferință păcci, de părerea oamenilor cu o lungă evitevî&ntă personală? Scumpirea traiului în America Wasington. 25.—Federate,americană, a lucrului a lansat un apel semnat de Samuel GomporS, președinte indicând că congresul și departamentele executive sunt incopetinsce de a remedia scumpirea vieței și schițează un nou program cu măsuri drastice. .... • federația internațională a societăților de pace Lyon, 255.—Din Berna se anunță că eri a avut loc la Baie, adunarea generală a asociației internationale a societatior de pace, care s’au reunit pentru prima oară, deja declarația de războiu. Au fost prezenți ^0 de reprezentanți ai societăților pacei din ■diferite țări. In primul rând al ondinei de zi se află chestiunea nouei origanizațiuni a relațiilor intre state, care au chuat part«-div războiul și statele care au foste neutre. Adunarea a numit consiliutU pentru societatea națiunilor, pentru chestiunile financiare și economice pentru studierea unei revizii a tratatului de pace, noul guvern ticisuatiumnirea subsecetarilor de stat Lyon. 25.—O telegramă din Roma anunță că printr-un decret au fost numiți toți subsecretarii de stat. Contele Sforza rămâne la subsecretariatul afacerilor străine. Tururi din Mexic Mexic, 25.—Din cartierul generalului Obregon se arată că numai generalii Morans și Caranza au fost uciși. în prima zi de alegeri, o raită pe la localurile de vot,ci din Capitală, nu este lipsită de interes. De dimineață dau prezintat la urne foaite putini alegători. In fața fiecărui local mult mai mulți apenti electorali decât votanți Dacă întrebi pe vreunul din acești agenți cum merge venirea, fără să se sinchisească, îți răspunde : — Până acum, liniște: In timpul prânzului, când vor veni să voteze funcționarii și muncitorii de prin ateliere, vom avea mai mult de lucru. In așteptarea alegătorilor agenții beau cu nemiluita în cârciumile vecine locatorilor de vot. Cari conform ordonanței primarului au tras obiect nele la ușa din față, dar, au uităt să închidă ușa din dos. ” Pe zidurile fiecăruit local de vot, noian de afișe : „votați steaua în șase coifuri, a generalului Averesen“; „votați inelul d-lui Marghiloman, șeful partidului... tuturor plugorori__1,votați ciocănele“; „votați ochiul lui Dumnezeu”; „votați drapelul independenților“; „votați tunul lui Mateesău Schals“ sau „trompeta lui Constantin Mile”, „votați secera d-lui N. Lupu“ etc. etc. Din toate aceste liste strigătoare, roșii, albastre, verzi sau stacoji, se impune o crice simplă care spune alegătorului conștient să voteze candidații partidului liberal. Acest afiș nu reclamă votul alegătorului în numele teței persoane, ci în numele unui partid care are la bază programul său bine cunoscut și rezumat prin formula: „PROGRES PRIN DEMOCRAȚIE ȘI ORDINE“. * Înăuntrul locațiunii de vot o unuI, mare, albă, sigilată. Judecătorul care-o păzește are în fața-i un vraf de liste din care dă alegătorului rând pe rând cu recomandația : „Votați cu ștampila sau cu creionul. Dacă întrebuințați creionul ștergeți din liste numele celor pe care nu vreiți sft‘i votați și lăsați optsprezece ,au mai puține persoane care credeți că v-ar putea reprezenta în Cameră“. Alegătorul ia lista, intră în cabină și fără întârziere se întoarce îii dă votul judecătorului. Aceasta e cea mai bună dovadă că diri eatura prea multor liste de condid,dați, cei mai mulți alegători se tmiLtimnesc să voteze cu ștampilă, e&dar armia să piardă preia multă vreme sau să se încarce la socoteală dacă ar trebui să șteargă cu creionl, mal la contra gravelor muncitorești —Ajutorul dat de uniunea civică din Lyon — Lyon 25 Mai — (Telegramă trncnbără). Lumea dacă alte pentru libertățile duhlo ara’tice șilipentru auwlicatele profesionale ot prusia publică se declară contra dictatorilor extremiști, câni alimentează grevele. InUțial ce s-a declarat greva căillor ferate, Uniunea éined din Lyon a pus la dispoziția căilor fanate 2400 tineri voluntari și 201 ingineri cari au condus mașinele. De asemenea s-au improvizat chattmani cari să asigrure circulația ceflor șase Linii de tramvae, îndeplinându-ei cu scrupulozitate slujba. încă o echipă de 30 voluntari cari lucrau câte 12 ore e’au prezintat la uzinele de gaz. Onoarea Un'lunei civijif eglo un ■slman'con foarte caracteisticc al noiei mapaliiăți. Fiecare cetățean s-a oferit, în minulvoluntar, să esigare viața normală a tânji toți sau convină de necesitatea acțiunei. Până acum puținii cetățeni au r&apuma apelului, dar a de sperat că ti>a“ă Hirnea va răspunde țipoewilăt’' fh">>nlu:" Toți Fratxicozii, fără deosebire de parte, de ideliigie și de rasa, trebue să ia lopata șil mătura în locul condeiului, ca pw>gi*sau de acțiunia, la caz de nevoie. Suntem pentru o luntipo socială dar nu putem privi tirania umei minorității, bine de trei sute de candidaturi. # Până acum, opoziția se plângea de voturile morților pe caree gardiștii le aducea ca zestre guvernului. Acum, a venit și rândul guvernului să se plângă impotriva unora din O,, poziție, cari au prilejul să voteze de două ori. Acești votanți norocoși sunt socialiștii. După o veche dispoziție, lucrătorilor li s’au dat cărțile de alegător la fabricile sau atelierele in care lucrau. Cei mai mulți din aceștia s’au înscris și la circumscripțiile polițienești din cartierele unde își aveau domi. Ciliul Cu chipul acesta, sunt numeroși lucrători cari posedă câte două cărți de alegător, pe care le întrebuințează, votând DE DOUĂ ORT. Din cauza aceasta, delegații listelor de candidați, trebue să supravegheze cu o deosebită atenție votarea lucrătorilor din fabrici, și guvernul, cât mai a vreme, să controleze listele date în plus. Job. ELECTORAL Dumetria Iorga-Mihalache-Lupu- Cocea-Vaida-I. Teodorescu, se poate concretiza printr-o schemă,, electorală, cam în modul următor: La ILFOV: Lupu-Iorga-Vaida-Teodorescu-„Lumina“. LA CHIȘINĂU: Lupu-Cocea, etc. IN ARDEAL: Mihalache - Vaida Iorga. DECI: Iorga-Cocea-Vaida. SAU: Vaida-I. Teodorescu-„Lucrina“-Cocea-Mahalache.. Așadar, în actualele alegeri, asistăm la această extraordinară situație ca d. Iorga, șeful naționaliștilor, să candideze în tovărășia internaționalistului și aiarlstulM Cocea, și alături de fostul redactor al „Luimänen“ nemțești; apoi, ca d. Vaida, fostul președinte al consiliului care a reprezentat țara la Paris și Londra, să candideze pe aceeași listă cu omul care apăra poliica nemțească In „Lumină“ și atacă pe aliații României cu violentă; apoi, tot d. Vaida, ca fruntaș al partidului național-român din Ardenii, ce figură face alături de Cocea, amicul lui Racovsky și adeptul lui Leahi și Trotzky și al Indistrationtalei a treia?... $ccta în k tren al Fratediktelui Republicei Franceze Lyon. 25. Președintele republic al, d. Deschanel, plecase aseară dat Paris la Montbridon, unde trebuia să aibă loc azi inaugurarea monunentului ridicat în memoria senatorului Raymond, aviator, mort în serviciul Frației. Călătoria președintelui a fost deranjată de un penibil accident, care, din fericire, nu a avut urmări grave. D-l Desphaneff a fost, în noaptea de Duminică în spre Luni cuprins de un acces de gripă violent; totuși n’a voit să schimbe dispozițiunile luate, iar timpul călătoriei președintele s’a simțit incomodat de căldură, s’a sculat și s’a dus la una din ferestre pe care a deschis-o spre a lua aer. Probabil, ametit de aerul nopței, zguduit de fereastra vagonului, care era foarte largă, d. Deschanel a căzut din tren in largul drumului. Norocul a fost că in clipa aceea trenul mergea mai încet și terenul era nisipos. Președintele revenindu-și în fire, s’a sculat și s’a putut duce până la primul post de cantonier. Subprefectul din JYlantagris, prevenit, venit numi decât în automobil $1 a adus pe președinte la subprefectură. D-l Desphaniel are câteva colchiziuni fără gravitate. urați să telefoneze în persoană pentru a liniști pa ai săi. D-na Deschanel, însoțită de președintele consoliduii s-a dus la Montagris. Ministrul de internn care însoțea pe d. Deschanel, a continuat drumul spre Moratbrison unde va avea loc astăzi ceremonia în onoarea senatorului Raymond. politică PENTRU d-lla zei Camarazii - feldiîaria se«[«eștriâ»»— Am arătat deunăzi cât de nechibzuită și de contrarie intereselor țarei este măsura de a se ridica administratorii-sequeștrii dela societățile și întreprinderiie supușilor statelor cu cari am fost in război. Această măsură s’a luat la noi în momentul când celelalte state aliate caută nu numai să mențină sequestrii, chiar să lichideze averiie supușilor statelor fost vrăjmașe și să-și apere astfel interesele, aceste averi fiind gajul despăgubirilor de războiu ce au de încasat. Ea e cu atât mai inoportună, cu cât în acest moment s-a întrunit în Anglia comisiunea de despăgubiri, iar președintele ei, d. Poincaré, a demisionat, fiindcă crede că comisarsa nu mai poate funcționa în mod normal, în urma nouilor angajamente luate. Se știe apoi că conform acestor trofi aranjamente, despăgubirile se vor da aproape numai statelor mari, iar interesele celor mici sunt neglijate. In momentul când Anglia a și procedat la lichidarea averilor vrăjmașe din Egipt și caută prin cel mai puternic trust al petrolului, să pună mâna pe producția acestui prețios combustibil, de ministru al justiției, Matei Cantacuzino, găsește că poate să susprinie secreștrii de la trei mari societăți petrolifere cu Capital german""... E de necrezut. Dacă însă d. Matei Cantacruzino poate face orice act nechibzuit pentru interesele obștești, nu înțelegem cum guvernul întreg, și în deosebi de ministru al industriei care trebue să fie apărătorul acestor interese, mija măsurile necesare pentru apărarea lor. Această acțiune nu poate rămâne fără răspndere, fiindcă mâine Statul român, dacă e păgubit și jefuit, este cu buna știință a factorilor răspunzători. Nu înseamnă că dacă s’a făcut o greșeală, nu e timpul și putinta să ssirevină asupra ei, și să se redea drepturile Statului in privința aceasta. Nu e nimic mai primejdios decât ea și ministru, sub aureolă cinstei șarje personale, să se lase influențat de intervențiile samsarilor de tot felul, în dauna intereselor Statul. Un om cu asemenea aureolă de cinste e mai primejdios pentru Interesele generale decât sîrbi față de care se pot lua măsuri mai din’tnainte. „Un homOme provenu en vaut deux“, cum zice francezul. In ce ne privește, vom reveni ampra acestei însemnate chestiuni.00X00 3F»ga,«3«eg>. £ aai ^ S |||^ pacei cu turcia —Poete se provoace complicatiuni pentru pacea de Orient— „Tergiversarea semnatei tratatului ar putea excita in indii“ Spune aeiar*u8 francess: „JOCIRVAL DES DEBETS SITUATIA INTERNATIONALA BULETINUL DE AZI. Marti 25 Mai 1920 O telegramă din Lyon anunță că se petrece în Franță o întreagă mișcare pentru a se libera societatea de terorismul grevelor, s-a alcătuit o uniune civică cu scopul de a da oamenii de bunăvoință și de energie pentru a înlocui pe lucrătorii cari sub aparența grevelor profesionale, amenință să slăbească întregul organism al statului. O minoritate de cetățeni nu pot ține în loc mersul statului. Din Sofia se vestește că d. Stambulinski a remaniat cabinetul, ministerul de externe rămânând a fi condus mai departe prin interimatul ținut de președintele consiliului. Accidentul președintelui republicei franceze d. Deschand, care puțin a lipsit de a costa viața primului magistrat al Franței este de natură nu să emoționeze opinia publică mondială. Iar noi, Românii, cari am avut un d. Deschand, pe unul din cei mai sinceri susținători ai cauzei noastre, suntem du deosebire afectați de acest accident, și fericiți de a constata că nu a avut nici o consecință gravă. ultima oră ALEGERILE Pe la legaturile de vot.—Liniște.—Prea multe liste.— Jrc afară de l^distimai sism și aBSil cari votea»i da de&sl ora Utiîi agenți prea zeloși ai guvernului actual răspândesc printre cetățeni zvonul că ar fi o legătură electorală între partidul liberal și partidul care actualmente e la putere, sfătuindu-i a nu voia pe candidații naționali-liberali, ci pe aceia ai Partidului Poporului. Atragem atenția alegătorilor de a nu se lăsa amăgiți de aceste svonuri și că ei dacă au credințe liberale, nu pot sa voteze , mai bine pentru partidul nostru, decât votând în întregime lista noastră. Iran emirul de minisi mm pubLisa după notele stenografie discursul rostit la Loges de cifre de Ion 9. I. Brătianu seful partidului națiuna liberal. Accidentul întâmplat d-lui Deschatel, președintele republicei franceze, care din fericire n’a avut urmări grave, a produs cum era de așteptat în toate cercurile românești o vie impresiune. Românii nu pot uita cuvintele de îmbărbătare pe care actualul președinte al republicei, le-a adus în momenM» cele mai penibile ale greului nostru război, și de aprecierile atât de măgulitoare pe care d. Deschanel le-a adus telului cum România a înțeles a-și face datoria alături de marii ei aliați. Se aduca la cunoștința publicului bcucureștean că, începând de Joi 27 Mai a. a cum o doamnă din comitetul peniiru înființare de biblioteci populare în ținuturile alipite se vor lucventa din casă în casă pentru a primi cărțile pe cari fiecare va binevoi să le doneze pentru această fmukoasă operă națională. Cine la răspunt la Ziarele au publicat știrea că comisiunea insuluită pentru ajutorizarea operațiunilor de export și-a dat avizul asupra cantitäßlor de mărfuri ce se pot exporta, între altele 31//09 vag, porumb, etc.. Pentru ca opinia publică să știe cine sunt aceia luri au dat, în actuala situație economică și agricolă a tarei, un asemenea aviz, publicăm mai jos numele persoanelor cari compun această comisiune: d éli Const. Munteanu și lug. A. Greceanu, cu reprezentanți ai agricultorilor; d-nn general S. Panaitescu, administrator-delegat al societatei fostă P. și C. Goeh, Mihail Botez Kaukas, ca repezentanți ai iidustoiașilor, denii Chr. Musceleanu și Th. Mendel, ca reprezentamți ai lomed Stătuților și d-nii Um. Brancovici și Ing. I. Ghica ca specialiști. Eugen Saladin, directorul societății,Aqtila Fmnvo-România, Teodor Orgudan, directorul general al vămilor și directorul general al comerțului. Negreșit, răspunderea guvernului rămâne întreagă, ceki ministrul de industrie nu avea decât să nu aprobe acest aviz consunctiv. Totuși, e necesar ca opinia publică să reție aceste nume. D ®«®†*»® ®†® ©»®««9EMMWM Partidul liberal vrea ca toți muncitorii să fie părtași la foloasele întreprinderilor la cari lucrează: ρ‡«‡©†©««‡†©†«•a © ® ©«©#© ®«‡® Unul din caraghioslâcurile actualelor alegem s««$" tipurile cu cari űferiții candidați se recomandă alegătorilor. In deosebi conservatorii marghilomaniștii sunt foarte încurcați față de alegătorii votului obștesc. Totuși Sosgul a crezut că a găstt o formulă fericită: Votați Alexandru Mai’ghi’om’an, șeful partidului tuturor plugarilor“ E pur și simplu delicios ! Ministerul de finanțe a hotărât ca subscrierile la împrumutul intern să se închidă în seara de 29 Mai. Eor a încasat „socializat“ Cristescu Dela Primărie „Tovarășul“ Cristescu, unul din șefii socialiștilor internațonali, era, bineînțeles, în grațiile administrația.) nemțești, sub ocupație. Așa se explică favoarea excepțională de care s-a bucurat, obținând de la Primăria București,~obligată să asigure găzduirea ofițerilor, germani] și mobilarea diferitelor insfinții ale armatei de ocupație, un mare număr, de furniturile plăpumi, perm, saltele, elc. In anii 1917 și 1918 d-l Gh. Cristeseu a încasat numai de la Primăria Capitalei un număr de 87 mandate de pkil ä,în vigoare totală de 338.153 lei și 25 bani, — și mai are încă de încasat și acum vre-o 59 lei. Ce dxce este însă curios, e că retragerea nemților nu ș-a găsit nici urmă de saltelele și plopoabe pentru carie, Cristescu a primit o sumă așa de însemnată. Faptul explică însă aitudinea binevoitoare pe care conducătorii socialiști am avut-o sută de nemți, în București, în utimul timp al ocișpatie.. _ Constatăm cu satisfacție că critica ce am adus-o organizărei unei bătăi cu flori — o risipă condamnabilă — în aceste timpuri grele, a găsit ecou în opnia publică și în organele administrative. Un comunicat al Prefecturei Politici oprește cu desăvârșire în viitorul ce bătaie cu flori.. Comunicatul sfârșește cu închinerea ce intră perfect în vederi1e noastre: „Astfel de petreceri nu e adroasă de loc cu timpurile de liceu... în care ti ăaș « cea mai mama parte din populația Bucuruștijor și sfidările celor ce au prea mulți bani nu trebuesc manifestate astfel“. Nu este prima dată când ziarul nostru 4 Iad în sentimentul general al omniei publice își imprimă felul său de a vedea în chestiunile de privesc morala, sentimentul patrieile, ori buna gospodărie. Azi, la orele 6 p. m., MM. II. Regele și Regim sosesc în Capitală. Toți absolvenții Liceului Național din Iași, seria 1894—95, sunt rugați a lua cunoștință de hotărîrea luată în urma dorinței exprimată de unii dintre ei, de a sărbători împreună aniversarea a 25 ani dela absolvirea liceului, în ziua de 27 Septembrie (ziua Crucei) în Iași. Adeziunile precum și orice propuneri în legăturii această serbare colegială se primesc pe adresa: D. M. Cădere, Iași, str. General Berthelot 13. Pri>are măsurile trimite să assgură liniștea și libertatea alegerilor, este și aceea a inchiderei localurilor de debit <a băuturilor spirtoase în zona de votare la orașele mari, și în întreaga comună, la sigile. Această Măsură, fiecare legea , prevede, fa respectat, în alegerile trebuie, cari, după cum se știe, s’da efectuat în cea «toi depl’nă liniște. Judecând după cdile ce se petrec în Capitală, măsura aceaea de prevedere mi se aplică în acidgtele alergări. Căraiumele, chiar în ,raza de 500 de metri sunt deschise. Cererii guvernului, să ia de urgență măsurile, necandre ca în țara, în Crenga, în Ardeal, Bacovina, Basatrabă ca, și în vechiul Regat,, să se apkre dispozițiile legale și să se dispună închiderea cărciumelor în zilele de alegeri. La orașe să se închidă debitele din raza de vot, iar în comunele rurale toate debitele. Câmh mai întotdeauna incidentele violente sunt provocate de oameni surmentați, măsura e menită să condribue mult la menținerea ordinii, și a unei atmosfere de liniște și denumkie.____ „Monitorul Oficial“ publică următoarea deciziune: Se anulează alegerea făcută la Casa Noastră la 30 Martie—1 Aprilie 1920 ca ilegală. Se vor convocă imediat congrese țărănești, pe județe, pentru alegerea a câte 6 delegați săteni și câte unul al proprietarilor, fiecare comisie județeană. Delegații săteni și proprietari aleși astfel în comisiile județene se vor întruni un congres pentru a alege doi reprezentanți în consiliul de administrație al Casei Noastre și trei delegați în comisia centrală de judecată. Diferiți indivizi se prezintă la anumite case comerciale ,și industriale ca agenți ai fiscului, escrocându-le cu diferite sume de bani, sau alte daruri în natură. Administrația financiară a Capitalei, în interesul tuturor, aduce la cunoștință că toți funcționarii fiscali și financiari posedă împuterniciri speciale și comisiei, cari se pot cere de părți a li se înfățișa la prezentare. Cine va refuza să prezinte asemenea legitimații, să fie dat pe mâna autorităților, spre a i se dresa actele legale. Se reamintește tuturor cetățenilor că sunt obligați, sub pedeapsă de amendă, să se înscrie la birturile popilatrimei de pe lângă circumscripțiile polițienești. Ultime informatiimi crim in pag. a : Informațiuni.—^Telegramei— întrunirile uartî- Sn 8cinat?nou^eya^ culoarea ele ncMere grea circiumelor M3SW