Viitorul, mai 1920 (Anul 14, nr. 3635-3656)

1920-05-26 / nr. 3652

trotopftesfett șlea 36531 WM 7 £ 25 BANS In țară . . In străinătate ABONAMENTE , un an 60 Lei . . . un an 100 Lei . . Un nusnt­r vechiu 40 Bani șease luni 60 Lei șease luni 30‘ Lai REDACȚIA ADMINISTRAȚIA STRADA ED6ARD QUINET No. 2 .. CT„.n. «ranpici*! v* (Vin-ă-vis de Hotel Capsa) II STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: ANUNCIURI COMERCIALE Se primase direct la Administrația ziarului­ Str. Academii și la toate Agențiile de publicitate lien altplii CANDIDAȚII -iotul lotteaMlersi Isi ‘Capitală și Isid* llf ©^ CA­M­E­R­A (alegerea la 2>, 26 și 27 iMaiu) SC?l I» $. S^tîanul« fost Prim-Mini­stru C. Csrnabad­» fost Vice-Președinte al Camerei t^a?g Yh. floreSCU, fost Vice-Președinte al Camerei Ct, fost Prefect, fost Deputat 1st I. Dan, fost Deputat Siffiion HAntiteSCU« Prof­ Universitar, fost Deputat C. A. f*«Sä1Sit € l3CU» Dir. Credit Urban București, fost Deputat I. i. il Sfi­ iliS San-Oorobailly, fost Prefect, fost Deputat ItSliU y^la Sfâ, Prof. Universitar, fost Deputat Cesar Yü Pa­iSis, fost Deputat Vim. Th­ ärf Sr © Väl§J, fost Deputat CL Donescu, fost Ajutor de Primar al Capitalei Misldulescu Iordache» Comerciant Grigo re San­dy, Sătean If. N« Stoica» Tipograf I­ Popescu*Pasărea, Profesor Diaconescu €„ Învățător Preotul Sadea P@&e$cip secundar VOTAȚI CRUCEA JL I Alegerv­e in viitorul Parlament in orice cetățean care merge la vot tr­ebne să fie convingerea adâncă și clară că­ votul lui a­re o deosebită im­portanță, în condițiile în care exer­cită acuma dreptul său politic. Acest vot servă ca să consolideze Româ­nia, mărită prin noi granițe, dar care acuma are nevoe imperioasa de întă­rirea internă. Ceea ce face de altfel ca alegerile d­e acuma, ca și acelea cari au dat par­lamentul inactiv și disolvat,­ să aibă caractere noui, este că ele se fac pe 1az­a­i votalui obștesc. Alegătorii au treci datoria de a dovedi prin chib­zuință lor de a vota că au ajuns la deplina maturitate politică, și ca largul și democratul sistem de vot univer­sal, este o formă politică potrivită sufletului nostru. Dar alegerile de acuma, ca și cele cari le-au precedat mai au aceasta de deosebit, că dhinină la viața na­țională, nu numai toate clasele so­ciale, dar și pe toți românii, cari până mai eri trăiau­ sub robia politică străină. Istoricește este astfel un eveniment a cărui măreție scapă, din cauză că suntem prea aproape de el, prin care sufletele românești de pretutindeni se înfrățesc pentru a da țarei mărite și liberate, parlamentul Unirei și al con­­solidărei nationale. Basarabia, Buco­vina și Ardealul vin astfel ca să dea contribuția lor de viață românească la alcătuirea și consolidarea zeului nostru stat. Dar pentru a ajunge la acest par­lament capabil de a lua toate măsu­rile de ordine, pentru ca curentele anarhice să nu prindă consistență, ca­pabil de a înzestra țara cu marea lege a unificărei în toate ramurile vietei­­ publice românești, este nevoe ca ale­gătorii să judece pe oamenii ce le cer voturile nu prin făgă­dueli, nu du­pă demagogia promisiunilor și a laude­lor atât de suspecte de ceea ce vor să facă, ci să judece candidații după partidul care ii propune. Și cu atât mai multă nevoe este din partea alegătorilor ca ei să facă această cântăreață de oameni și de partide, această selecțiune a valorile personale și politice, cu cât parla­mentul eșit din aceste alegeri este s­enit a fi și parlamentul refacerei, înțelegându-se prin refacere, întrea­ga muncă de aducere la o stare de organizare normală a țarei noastre. Un parlament care s-ar mulțumi susține numai un guvern contrar bolșevismului, fără a lucră la opera constructivă de reforme, ar fi puțin deosebit de parlamentul care a fost disolvat, căci în actualele împreji nu se poate admite­ tânjala în refor­me, amânarea soluțiilor mari, și tem­­­iporizarea reformelor democratice. Istovită printr-un război care a zdruncinat statele cele mai vechi și mai bogate România are acuma ne­voe de acea muncă spornică și con­structi­vă, de pe­­ urma căreia viața statului să ia drumul sănătos al pro­­pașriei economice, financiare, cultu­rale și politice. Pentru a da tarei acest parlament al consolidatei și al refacerei, alegă­torii trebuie să se ridice deasu­pra fă­­găduelilor unora sau altora și să dea tarei, cu cugetul curat, prinosul dorin­­ței neprihănite pentru înfăptuirea a­­celor corpuri legiuitoare ce le așteap­tă de mult România Mare. , mim Nu votați oameni cari n’au făcut nimic și zăpă­cesc țara prin făgădueli irealizabile, în momentele grele prin care trecem dați țara în îngrijirea unor oameni cari prin faptele lor din trecut să vă dea o garanție pen­tru viitor. Părinții adevărați îngri­­mai bine opera lor decât cei vitregi. Părinții României Mari și ai reformelor vor fi a­­ceia, cari vor duce la bun .1­ști opera mare do­bândită, fiii SUb -CCXXQO-JCSC msam votati pentru consolidarea României Nari! Votând lista partidului Hafioni Kibera), votat! pentru consolidarea operei eșită din înțelepciunea conducătorilor acestui partid și prin eroismul vrednicilor fii ai țarei. IOAN I. €. BRATIA 940 SEFUL PARTIDULUI LIBERAL ȘI PRIMUL MINISTRU AL m­APINEREI ROMÂNIEI MARI * Romania Mare, eșită din opera eroică a r­­zbo­­iului nostru de întregire, nu sa poate întări de­cât printr'un progres larg © SMOCRATIC făcut în­­RBINE și In cadrul vietei NATIONALE. Prin politica cuminte și patriotică dusă de parti­dul­ liberal de la 1348 până astă­zi s’a putut ajunge ca vitejia și cumințenia poporului român să înfăptu­iască Hontoaia Mare. Conditiunile în care se dau actu­alele alegeri sunt de așa natură, în­cât mai mult decât tot clecnena li­bertatea­ lor, treb­ue să fie o dogmă a celor ce le prezidează. In actuale­ Q alegai se experimen­tează pentru a ierna oară sistemul votului, universul, în care sunt c­hhe­­mați toți cetățenii la viata politică. In felul acesta su­peri­<> devin o școală de educaț­i­e, un mijloc de a sădi în sapete conștiința datoriilor pe care orice cetățean le ’are în S­­at. In atari cemdjb­ini er­a tocmai să se lucreze cernim acestei, edudat­ii, civice, iateă cei ui să voitiți cu pra si darea aLegiilor, ar comite inge­rințe, si ar adusa de putere pentru a silui­­ voința alegătorilor. A doua caracteristică a anutatelor alegeri­teste că ele chiamă la urne întregul nebum românesc, împreună cu acei măi cetățeni cari au pe­rdut situația pri­vileg­i­n­tă a rud­ioralități­lor dominante din provinciile robite. Alegerile, și d în acest­ primat de vedere, treb­ie să fie astfel displ­u libere, pentru ca alegătorii din pro­vinciile desrobi­­te să nu se simtă sub noua guvernare românească mai violentați în conștiința lor, de­cât erau sub veghem dominațiune aus­triaco­, ungară sau rusească. hotă deci două puternice motive dear cere ca­ alegeri fte să fie absolut libere, căci dacă oricând ingerințele constituesc un delict politic, pentru că­ falsificd voința alegătorilor, as­tăzi atingerea libertatei în alegeri, în orice chip s‘ar manifesta sa, n‘ar face decât să adaoge la blamul,­­de altădată, și pe acela al corupției fă­cute celor noi intrați cu încredere în viața publică a statului român. I­psi flohr Curiosität. Țăranii din Ilfov sunt foarte mi­rați văzând luxul pe care-l desfă­șoară în propaganda lor candidații socialiști, cari nu se mai dau jos din numeroasele automobile pe cari le­­ au la d­ejx>zi­­ile. Or, st­­ știe că asemenea­­ instru­mente. „doare­ști“ costă astăzi multe ecâimi de mii de lei. In aceiași­ ordine de i'deî ' s'au re­marcat că d-l dr. Lupu, care la în­truniri publice se laudă cu modestia și sărăcia sa de sockiist „lui gem­­și-a cumpărat de asemenea un­­ automoblisf în valoare de 2—300­ 000 lei ,și el de vătăma vremia—de când a părăsit ministerul de interne,—du­ce o viață foarte largă., —­ D-l Lupu­ Costiriche candidează pe lista socialistă din Bacău. Se știe că acest domn a fost prefect în timpul nemților și deputat marghito­­manist sub Mackensen, în care crn­­­tel­e a dat dovadă în parlamentul dein Iași de cel mai ru­fi­nit spirit react­,kmer. T­­recerea,, dintre dată, la socialismul international e, cum se vede, vena cum bruscă ..­­­ Se știe că ultima întrunire de h Dada o ti Federap­ei“ a fost gre­­sulată de d-l I. Teodor­escu -- „Lu­mina". rNapigmdi A*u­,“ domn lor ga vu c. ■pregetat să se lase presidat de fostul redactor al Luminii ,care duca ceva panic în contra Regelui și a Arma­tei, care otrăvea pe soldații not­ri din tranșee cu știri tendențioase și false, și estre darera cei Moldova să fie ocupată de amicii săi mm fi . Națvomilisvwl d-hii b­rrgei se îm­pacă cu orice... — ü­l V. Madgearu, candidat „ță­rănist“ la Ilfov, pe lângă chestiunea fondurilor de la interne pe care nu ia deslușit-o de loc, mai are de dat o ex­plicație alegătorilor din Ilfov, cărora le cere azi votul. Intri adevăr, d. Madgearu este acela care, acum câțiva ani, în campania pe care o ducea Nicu Filipescu împo­triva obștiilor țărănești, își luase ro­lul de purtător de cuvânt al răposa­tului bărbat politic, și lua cuvântul la congrese și întruniri, împotriva miș­­cărei țărănești, pe care o combătea cu violență. Cum s’a improvizat un asemenea reacționar de oli, în „țărănistul“ de azi ?... Mercifrî â^Mai 1920 1<2' 2S Ploile parțiale ce au căzut în­ ulti­­mele zile în Nordul Moldovei, su­d­estul Basarabiei, partea­ muntoasă a Carpaților din Muntenia și Oltenia și o­­ par­te din regiunea dunărean­ă au înviorat mult semân­ăturie de primăvară și chiar pe cele de­­ toam­nă, periclitate­,pe alocuri d­n seceta din ultimul tim­p. In­­iânala și In Carp­ații Olteniei și Munteniei ploile căzute au îndreptat semănătu­rile. In județul Vn.Lopa seceta per­­ «istă totuși în patea de sud­ In ju­dețul Prahova a plouat binișor dar ,parțial. In județul Buzău­­ timpul a fost rece și cu vânt. Păi­oasele de toam­pă se prezintă în general pinișor. Orezul și ovăzul au răsărit bine; rapița e slabă ; inul și cânepa sunt frumoase ; fasolea­­este in cura de semănare. Se conti­nuă cu sădi­tul zarzavaturilor care promit o recoltă frumoasă ca și fu­­ra­jele și fânețele. Viile sunt inimoase și promin­ un rod bun. Pomii fructiferi în unele regiuii (jud. Prahova) au fost inva­dați de omizi. In șes­urile Dunărei starea semă­năturilor e­ste în general mai bună în partea din sud și mediocră în nord. In nordul județelor Romana­ți și Vlașcia, lucrările de însăm­ânțare a porumbului, fasolei și meiuril se fac cu­ greutate din can«in*n^etei. Pe Bărăgan a plouat parțial în re­giunea estdică. In general semănaturile de soam­­­nă de­și începuse a se îngălbeni din cauza secetei­,se prezintă­ încă bine în regiunile unde cantitatea de apă căzută a fost mai mare. Semănăturile­­ de primăvară «‘au înviorat mult, Rapița e slabă ; po­rumbul semănat din timp­­; răsărit; și se prezintă bine. Viile sunt frumoase afară de jude­țul Brăila unde sunt atacate de pa­raziți. E­a Noldiva In Carpații Moldovei semănătu­ri]« a­‘ât ce’e de toamnă cât și cele de primăvara se prezintă relativ bine, fiind mai favorizate de ploi. In țeșirile Siretului și Prutului semănăturile de toamnă și primă­vară au suferit din cauza secetei din ultimele săptămâni. Ploile că­zute în ultimele zile le-­au făcut mai bine. In județele Dorohoi, Botoșani, Daléii,­­Vaslui și Tu­tova a plouat binișor. In sudul noeptei reginei se simte încă mare nevoe de idem In județul Covului secara și-a format epicul si im ore de cât 20 cm. înăl­țime. Semănăturile de primăvară sunt încă frumoase. In jud. R.-Sărat 50 la sută din se­­mă­năturile de grâu sun­t periclitate. Semănatul a încetat din cauza se­cetei. Viile, se prezintă bine ; pe alocuri (jud. Covurlui) sunt atacate de „pe­­ronospea viticolă“. © Stregea Timpul a fost foarte variat. In ju­­dhețul Du­roster au fost trei zile con­tinue de furtună în ultima sa plü­­hiuită. Aci se­ simte mare nevoe de ploae. Semănăturile de toamnă se pre­­zintă binișor. Secara, deși mică­ și-a format spicul , rapița a înflorit. Semănăt­arile de primăvară sunt bu­nicele. Porumbul, meiul și pansajul sânt în curs de semănare. Făriețele și nutrețurile sunt bune. Viile se prezintă bine. La Bssara&la saara*as3­ e ® esr»iHî:; i a­u plouat partial în regiunea etan nord și sud-est (Cetatea­ Albă) avînd o mulțime binefăcătoare asupra se­mănăturilor. In regiunea centrală, partea de est seceta fiind persist­entă sem­ănătia­­ri­ Se se prezintă mai slab. In jude­țul Tighina sunt chiar submedio­cre. In județul Chișinău s-a ivit ru­gina. Semănăturile de primăvară se prezintă mai bine, mai ales în jud. Cetatea Albă, unde starea lor este mulțumitoare. Porumbul e bine răsărit; pomii se prezintă bine. n Sus.fit vin? EK«««»»­­ Din cauza secetei, semănăturilor au suferit mult, dar ploaia căzută în special în jud. Câmpulung a învio­rat vegetația. In jud. Cernăuți seceta ce men­ține. Bruma căzută în ultima săptă­mână în jud. C.­Lung a­ cauzați. , du­­ume ]a zarzavaturi și pepiniere. Tem­peraturi e relativ scăzută. Semănăturile se prezintă în gene­ral bine, afară, de secara care este foarte slabă. IfI TP3r­Si^V3lîla Semănăturile de primăvară sunt aproape terminate și în urma ploi­lor căzute se jmcintă­ bine. Pe alo­curi s-a început prășila porumbu­lui. Zarzavaturile promit recoltă as­bunden­tă. Pomii fructiferi au rod frutmoa. Viile se prezintă bine, știrea Sem­SnSt&’chor Situația Igfipia A ȚÂREI — la Eiraa ploilor «äzssSe, semäaStarSS© da I ili'm 1 in. n ii 1 igjwatewiaM««»mgKaaai«»cgM«.BIilllliit'iHlíBWmiH ........1 primăvară s’ais Cai © da toassnă mama mmmamm sams me majoa Biaei m^MaMismaBmaam snie^mmRxmpsaza lasă de dor» Bsa veshlaal Eleigau i'i’a eeraSral Basarabiei fjinționarii PUBLICI da­r. Organul partidului socialist fac*, în vedici ca alegerilor, un­­ apel la fiffieitenar­i publici, cerându-le «să nu­ facă „decât pe­’itica lor ele sala­riați'",. și. îi îndeamnă să se organi­zeze în „sindicate de clasă“, „alături cu muncitoriar­,ai industrială și ea ajutorul ei, pentru a face împreună politica de clasă“. Sunt sigur că fuincționar­ul român respinge cum se cuvine un asemenea, îndemn. Măi întâi pentru că el vine din partea acelora cari confiscând eonKlucarea partidului socialist, pre­­tlind să reprezinte muimitorimea va­­mar­ă, iarinei când votează vonința. Sim­iîuri, când se afiliaiză ]a internat­ționala de la Moscova și când se de­clară solidari cu cauza dezertorilor ■și trăd'ătorilor' de țară, dând astfel adeviri;‘i­itu­l ei caracter moral cauzei pe ■­'■ [UNK]are o pqprezintă în real'tóe. Se înțelege de la sine că­ un pro­gram ne ast­fel „de clasă“ nu poate fi p­rogramul nici al num­citor’unei rom­âne nici al funcționarilor ro­mâni cari slujesc o altă credință a datoriei. Dar mai este o consideratiune pen­tru cine, funcționarul român, oricât de grea este si­u­a­t mnea ce arse încă în Stat —, și ea­ este grea — și ori «ari ar fi îndemnurile care i se fac, nu se poate alătura la acțiuunile «1» Ccntnarea în pagina 2»a PARISUL la ioițiu Nalu Pe iarbi verde.—8n autobusul O­rel Bompard. — Liftine Anul trecut, la întâi Mai, nici un mijloc de locomo­țiune. Străzile erau pustii, prăvăliile închise, și în hote­luri călătorii se serveau singuri. Până și restaurantele erau în­ grevă, astfel că mulți Parizieni neprevăzători au rămas nem­âncați. De data aceasta lu­crurile s’au­­ petrecut mult mai bine. Este drept că și multe schimbări s’au adus de latimei și­­ până­­ aci«n, dar Confederația generală a muncii, spre a-și justifica funcționarea ei, nu vo­­aște cu nici un­­ preț să renunțe la luptă. Lucrătorii au obținut recunoaș­terea celor opt ore de muncă, din SCRISORI DIN PARIS a mut­ Tran TM care, mai întotdeauna reduc încă vre­­o dotă, li s’au sporit salariile așa cum au voit, însă conducătorii lor nu se declară mulțumiți. Mai urmăresc alte puncte, de curând introduse in pro­gram. Soarta lucrătorilor din tarile duș­mane îi preocupă cu deosebire. Cel puțin așa s’ar crede dacă ar fi sa ne luăm­ după ziarul „La voix du Peuple“ distribuit gratuit în ziua de întâi Mai. Majoritatea lucrătorilor văizând în­să că, după acordarea zilei de opt ore și a nouilor^akirii, nu mai rămâne, pentru a se iefteni traiul, decât să muncească, nu s’au solidarizat cu or­ganizatorii manifestației revoluționa­re de oli. De unde și marele număr de magazine deschise precum și li­niștea care a domnit în capitala Erantiei. Afară de incidentele regreta­bile, pe cari, Place de la R­ép­ublique și în fața cazărmei Château d’Eau depu­tații socialiști P. Vaillant-Couturier și Alexandre Blanc le-au provocat cu intenție, în dorința de a-și câștiga o popularitate de dare sunt dornici, via­ța Parisului s’a scu­rs în cea mai per­­fectă ordine. Ziua de întâi Mai a fost o adevă­rată înfrângere pentru sindicaliști, și, ca să întrebuințez expresiunea ferici­tă a ziarului „La Liberté“, pe viitor ar trebui să aleagă ziua de Sainte- Barbe, pentru sărbătorirea activită­ții lor care se rezumă în aceste cu­vinte : „une categorie de gens embéte Paul re“. In argot, „la barba“ e sino­nim cu plictiseală. Neajunsurile plă­nuite n’au fost, totuși, de mare în­semnătate. Lipsa mijloacelor obișnuite de tran­sport, sau poate, teama că nu vor fi destule vagoane de tramway la dispoziția publicului, a făcut pe mulți parizieni să renunța la preumblarea lor favorită în împrejurimi. Se știe ca locuitorii Parisului siunt o plăcere deosebită să ia masa pe iarbă verde, pe marginea Marnei sau a Senei, sau prin diferitele păduri din apro­piere. Astfel se explică pentru ce orășelele de pe marginea celor două ape de care am­ vorbit sunt înțesate de lume Duminica sau­ sărbătoarea, și malurile înverzite ale Mariei sau Senei ser­vesc de loc de odihnă numeroșilor vizitatori dornici să părăsească, pen­tru câteva ceasuri măcar, aerul nă­­bușitor și plin de mirosul benzinei din marele oraș. De data asta, nici­­ împrejurimile și nici Bois de Boulogne sau Bois de Vincennes nu și-au regăsit pe obiș­nuiții lor clienți. In schimb , qua­rari­ie pariziene erau pline de lume. Ba chiar în fața bisericei Sacré-Coeur de Montmartre, pe o mică bucată de iar­bă, am văzut vreo șase persoane cari întinsese un șervet și se apucase să mănânce proviziile cu care venise, i * Orașul își păstrase aspectul obiș­nuit, minus aglomerația de taxiuri cari te amenințau sa te strivească. Lumea, valuri-valuri, se plimba liniș­tită și privim cu mulțumire tram­wa­­vele ți autobuzele cari la intervale ceva îmi chi­­ar taie ca de obiceiu, apăreau pe străzi. Conductori sau conductoare, precum și­­ watmani de ocazie, dar cari își făceau serviciul cu aceeași pr­ vc­ere ca și impiegații de meserie, erau admirați și aclamați. La Metro, de asemenea, persona­lul obișnuit fusese înlocuit de volun­tari aparținând cele mai înalte trepte sociale. Mi-a plăcut zâmbetul cu care un grevist privia pe o domnișoară perforatoare de bilete, întinzându-i cu oarecare dispreț, tichetul­ de in­trare. „La bécurgenise fait bien son métier“, a exclamat apoi râzând și a­­dăugând că nu credea că vreodată o femeie obișnuită să fie servite pu­tea să servească pe alții cu atâta des­toinicie Dar exclamațiile acestea, cu și caracterul lor batjocoritor, nu sunt decât o mărturisire a slăbiciu­­nei celui ce se face. Societatea este astăzi astfel orga­nizată încât să poată para orice lovi­tură bolșevistă. Numai grație admi­rabilei forțe pe care au opus-o anga­jații voluntari datorim eșecul mani­festației de eri. La căile ferate de asemenea liniște. Nici în ziua de întâi Mai, nici în noaptea spre 2 Mai, greva procetată nu a prins. Trenurile au pornit a­­proape în mod normal și publicul s’a ratat sa­tisf acut de înțelepciunea lu­­­rătorilor cari n’au­ voit să răspundă apelului la dezordine ce le fusese fan­at. tf. Pe la ceasurile trei am luat în de la Avenue de Clichy la Odéon. Din întâmplare am nimerit tocmai vago­nul condus de D-ra Boropard, având bine înțeles, alături, un gard munici­pal, care s'o apere când greviștii ar fi intervenit. Aceștia însă, s’au con­dus cu tact și se arătau dornici de a sfârși odată cu aceste mascarade de prost gu­st și nefolositoare. D-ra Boropard este fiica cunoscutului am­basador francez. Deși aparține uneia din cele mai bune familii, d-sa, ca­ și mulți alți francezi, și-a pus, eri, cu­noștințele în serviciul publicului. «- a condus perfect, vizând ad­mirabil, trecând fără greutate prin portiade Luvrului spre Senna și strecurându-se îndemân­atec, pe strâmta stradă Des Saints-Péres pentru a ajunge mai pe urmă­ în Boulevard Sainte Germain și a se îndrepta pe rue de Rennes și de Vaulgirard, în­spre grădina Luxem­bourg, în spatele Odeonului, punct­­terminus al liniei. Călătorii erau încântați de felul cum conducea d-ra Bornpard. Și nu e­ ușor să conduci un autobuz, adică­ un automobil de dimensiuni cu mult mai mari ca automobilele obișnuite ! Insă d-ra Bornpard posedă permisul de chauffeur și e o ferventă automobi­liste Büantul zilei de întâi Mai s’a în­cheiat cu câteva ciocniri fără impor­tanță și cu o înfrângere totală a bol­șevismului. Strigătele lui Vaillant- Couturier și Alexandre Blanc au fost înăbușite de huiduciile mulțim­ei. La auzul cuvintelor de „Vive Trotzky!“ pe care Alexandre Blanc le striga ca o inconștiență criminală, publicul, e­­xasperat de încercările de­ introduce­re a ideilor bolșeviste, i-a aplicat lo­viturile care l-au făcut să fie dus cu fața însângerată, la postul de salvare de la Château-d’Eau. Poporul francez are nevoe de liniș­te și muncă serioasă. Manifestațiile deșănțate nu numai că nu-l atrag, dar îl și exasperează. Răspunsul dat pro­vocatorilor de dezordine va servi a­­cestora drept secțiune pentru viitor. Întâi Mai de anul acesta însemnea­ză începutul deșteptării muncitorimei din­­ propoala în care cuvântările­­ în­flăcărate ale revoluționarilor o arun­case în vremurile din urmă. Paris, 2 Mai 1920. N, JL1* * * *

Next