Viitorul, mai 1920 (Anul 14, nr. 3635-3656)
1920-05-26 / nr. 3652
trotopftesfett șlea 36531 WM 7 £ 25 BANS In țară . . In străinătate ABONAMENTE , un an 60 Lei . . . un an 100 Lei . . Un nusntr vechiu 40 Bani șease luni 60 Lei șease luni 30‘ Lai REDACȚIA ADMINISTRAȚIA STRADA ED6ARD QUINET No. 2 .. CT„.n. «ranpici*! v* (Vin-ă-vis de Hotel Capsa) II STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: ANUNCIURI COMERCIALE Se primase direct la Administrația ziarului Str. Academii și la toate Agențiile de publicitate lien altplii CANDIDAȚII -iotul lotteaMlersi Isi ‘Capitală și Isid* llf ©^ CAMERA (alegerea la 2>, 26 și 27 iMaiu) SC?l I» $. S^tîanul« fost Prim-Ministru C. Csrnabad» fost Vice-Președinte al Camerei t^a?g Yh. floreSCU, fost Vice-Președinte al Camerei Ct, fost Prefect, fost Deputat 1st I. Dan, fost Deputat Siffiion HAntiteSCU« Prof Universitar, fost Deputat C. A. f*«Sä1Sit € l3CU» Dir. Credit Urban București, fost Deputat I. i. il Sfi iliS San-Oorobailly, fost Prefect, fost Deputat ItSliU y^la Sfâ, Prof. Universitar, fost Deputat Cesar Yü PaiSis, fost Deputat Vim. Th ärf Sr © Väl§J, fost Deputat CL Donescu, fost Ajutor de Primar al Capitalei Misldulescu Iordache» Comerciant Grigo re Sandy, Sătean If. N« Stoica» Tipograf I Popescu*Pasărea, Profesor Diaconescu €„ Învățător Preotul Sadea P@&e$cip secundar VOTAȚI CRUCEA JL I Alegerve in viitorul Parlament in orice cetățean care merge la vot trebne să fie convingerea adâncă și clară că votul lui are o deosebită importanță, în condițiile în care exercită acuma dreptul său politic. Acest vot servă ca să consolideze România, mărită prin noi granițe, dar care acuma are nevoe imperioasa de întărirea internă. Ceea ce face de altfel ca alegerile de acuma, ca și acelea cari au dat parlamentul inactiv și disolvat, să aibă caractere noui, este că ele se fac pe 1azai votalui obștesc. Alegătorii au treci datoria de a dovedi prin chibzuință lor de a vota că au ajuns la deplina maturitate politică, și ca largul și democratul sistem de vot universal, este o formă politică potrivită sufletului nostru. Dar alegerile de acuma, ca și cele cari le-au precedat mai au aceasta de deosebit, că dhinină la viața națională, nu numai toate clasele sociale, dar și pe toți românii, cari până mai eri trăiau sub robia politică străină. Istoricește este astfel un eveniment a cărui măreție scapă, din cauză că suntem prea aproape de el, prin care sufletele românești de pretutindeni se înfrățesc pentru a da țarei mărite și liberate, parlamentul Unirei și al consolidărei nationale. Basarabia, Bucovina și Ardealul vin astfel ca să dea contribuția lor de viață românească la alcătuirea și consolidarea zeului nostru stat. Dar pentru a ajunge la acest parlament capabil de a lua toate măsurile de ordine, pentru ca curentele anarhice să nu prindă consistență, capabil de a înzestra țara cu marea lege a unificărei în toate ramurile vietei publice românești, este nevoe ca alegătorii să judece pe oamenii ce le cer voturile nu prin făgădueli, nu după demagogia promisiunilor și a laudelor atât de suspecte de ceea ce vor să facă, ci să judece candidații după partidul care ii propune. Și cu atât mai multă nevoe este din partea alegătorilor ca ei să facă această cântăreață de oameni și de partide, această selecțiune a valorile personale și politice, cu cât parlamentul eșit din aceste alegeri este senit a fi și parlamentul refacerei, înțelegându-se prin refacere, întreaga muncă de aducere la o stare de organizare normală a țarei noastre. Un parlament care s-ar mulțumi susține numai un guvern contrar bolșevismului, fără a lucră la opera constructivă de reforme, ar fi puțin deosebit de parlamentul care a fost disolvat, căci în actualele împreji nu se poate admite tânjala în reforme, amânarea soluțiilor mari, și temiporizarea reformelor democratice. Istovită printr-un război care a zdruncinat statele cele mai vechi și mai bogate România are acuma nevoe de acea muncă spornică și constructivă, de pe urma căreia viața statului să ia drumul sănătos al propașriei economice, financiare, culturale și politice. Pentru a da tarei acest parlament al consolidatei și al refacerei, alegătorii trebuie să se ridice deasupra făgăduelilor unora sau altora și să dea tarei, cu cugetul curat, prinosul dorinței neprihănite pentru înfăptuirea acelor corpuri legiuitoare ce le așteaptă de mult România Mare. , mim Nu votați oameni cari n’au făcut nimic și zăpăcesc țara prin făgădueli irealizabile, în momentele grele prin care trecem dați țara în îngrijirea unor oameni cari prin faptele lor din trecut să vă dea o garanție pentru viitor. Părinții adevărați îngrimai bine opera lor decât cei vitregi. Părinții României Mari și ai reformelor vor fi aceia, cari vor duce la bun .1ști opera mare dobândită, fiii SUb -CCXXQO-JCSC msam votati pentru consolidarea României Nari! Votând lista partidului Hafioni Kibera), votat! pentru consolidarea operei eșită din înțelepciunea conducătorilor acestui partid și prin eroismul vrednicilor fii ai țarei. IOAN I. €. BRATIA 940 SEFUL PARTIDULUI LIBERAL ȘI PRIMUL MINISTRU AL mAPINEREI ROMÂNIEI MARI * Romania Mare, eșită din opera eroică a rzboiului nostru de întregire, nu sa poate întări decât printr'un progres larg © SMOCRATIC făcut înRBINE și In cadrul vietei NATIONALE. Prin politica cuminte și patriotică dusă de partidul liberal de la 1348 până astăzi s’a putut ajunge ca vitejia și cumințenia poporului român să înfăptuiască Hontoaia Mare. Conditiunile în care se dau actualele alegeri sunt de așa natură, încât mai mult decât tot clecnena libertatea lor, trebue să fie o dogmă a celor ce le prezidează. In actuale Q alegai se experimentează pentru a ierna oară sistemul votului, universul, în care sunt chhemați toți cetățenii la viata politică. In felul acesta superi<> devin o școală de educație, un mijloc de a sădi în sapete conștiința datoriilor pe care orice cetățean le ’are în Sat. In atari cemdjbini era tocmai să se lucreze cernim acestei, edudatii, civice, iateă cei ui să voitiți cu pra si darea aLegiilor, ar comite ingerințe, si ar adusa de putere pentru a silui voința alegătorilor. A doua caracteristică a anutatelor alegeriteste că ele chiamă la urne întregul nebum românesc, împreună cu acei măi cetățeni cari au perdut situația privilegintă a rudioralităților dominante din provinciile robite. Alegerile, și d în acest primat de vedere, trebie să fie astfel displu libere, pentru ca alegătorii din provinciile desrobite să nu se simtă sub noua guvernare românească mai violentați în conștiința lor, decât erau sub veghem dominațiune austriaco, ungară sau rusească. hotă deci două puternice motive dear cere ca alegeri fte să fie absolut libere, căci dacă oricând ingerințele constituesc un delict politic, pentru că falsificd voința alegătorilor, astăzi atingerea libertatei în alegeri, în orice chip s‘ar manifesta sa, n‘ar face decât să adaoge la blamul,de altădată, și pe acela al corupției făcute celor noi intrați cu încredere în viața publică a statului român. Ipsi flohr Curiosität. Țăranii din Ilfov sunt foarte mirați văzând luxul pe care-l desfășoară în propaganda lor candidații socialiști, cari nu se mai dau jos din numeroasele automobile pe cari le au la dejx>ziile. Or, st știe că asemenea instrumente. „doarești“ costă astăzi multe ecâimi de mii de lei. In aceiași ordine de i'deî ' s'au remarcat că d-l dr. Lupu, care la întruniri publice se laudă cu modestia și sărăcia sa de sockiist „lui gemși-a cumpărat de asemenea un automoblisf în valoare de 2—300 000 lei ,și el de vătăma vremia—de când a părăsit ministerul de interne,—duce o viață foarte largă., — D-l Lupu Costiriche candidează pe lista socialistă din Bacău. Se știe că acest domn a fost prefect în timpul nemților și deputat marghitomanist sub Mackensen, în care crntele a dat dovadă în parlamentul dein Iași de cel mai rufinit spirit react,kmer. Trecerea,, dintre dată, la socialismul international e, cum se vede, vena cum bruscă .. Se știe că ultima întrunire de h Dada o ti Federapei“ a fost gresulată de d-l I. Teodorescu -- „Lumina". rNapigmdi A*u,“ domn lor ga vu c. ■pregetat să se lase presidat de fostul redactor al Luminii ,care duca ceva panic în contra Regelui și a Armatei, care otrăvea pe soldații notri din tranșee cu știri tendențioase și false, și estre darera cei Moldova să fie ocupată de amicii săi mm fi . Națvomilisvwl d-hii brrgei se împacă cu orice... — ül V. Madgearu, candidat „țărănist“ la Ilfov, pe lângă chestiunea fondurilor de la interne pe care nu ia deslușit-o de loc, mai are de dat o explicație alegătorilor din Ilfov, cărora le cere azi votul. Intri adevăr, d. Madgearu este acela care, acum câțiva ani, în campania pe care o ducea Nicu Filipescu împotriva obștiilor țărănești, își luase rolul de purtător de cuvânt al răposatului bărbat politic, și lua cuvântul la congrese și întruniri, împotriva mișcărei țărănești, pe care o combătea cu violență. Cum s’a improvizat un asemenea reacționar de oli, în „țărănistul“ de azi ?... Mercifrî â^Mai 1920 1<2' 2S Ploile parțiale ce au căzut în ultimele zile în Nordul Moldovei, sudestul Basarabiei, partea muntoasă a Carpaților din Muntenia și Oltenia și o parte din regiunea dunăreană au înviorat mult semânăturie de primăvară și chiar pe cele de toamnă, periclitate,pe alocuri dn seceta din ultimul timp. Iniânala și In Carpații Olteniei și Munteniei ploile căzute au îndreptat semănăturile. In județul Vn.Lopa seceta per «istă totuși în patea de sud In județul Prahova a plouat binișor dar ,parțial. In județul Buzău timpul a fost rece și cu vânt. Păioasele de toampă se prezintă în general pinișor. Orezul și ovăzul au răsărit bine; rapița e slabă ; inul și cânepa sunt frumoase ; fasoleaeste in cura de semănare. Se continuă cu săditul zarzavaturilor care promit o recoltă frumoasă ca și furajele și fânețele. Viile sunt inimoase și promin un rod bun. Pomii fructiferi în unele regiuii (jud. Prahova) au fost invadați de omizi. In șesurile Dunărei starea semănăturilor este în general mai bună în partea din sud și mediocră în nord. In nordul județelor Romanați și Vlașcia, lucrările de însămânțare a porumbului, fasolei și meiuril se fac cu greutate din can«in*n^etei. Pe Bărăgan a plouat parțial în regiunea estdică. In general semănaturile de soamnă deși începuse a se îngălbeni din cauza secetei,se prezintă încă bine în regiunile unde cantitatea de apă căzută a fost mai mare. Semănăturile de primăvară «‘au înviorat mult, Rapița e slabă ; porumbul semănat din timp; răsărit; și se prezintă bine. Viile sunt frumoase afară de județul Brăila unde sunt atacate de paraziți. Ea Noldiva In Carpații Moldovei semănături]« a‘ât ce’e de toamnă cât și cele de primăvara se prezintă relativ bine, fiind mai favorizate de ploi. In țeșirile Siretului și Prutului semănăturile de toamnă și primăvară au suferit din cauza secetei din ultimele săptămâni. Ploile căzute în ultimele zile le-au făcut mai bine. In județele Dorohoi, Botoșani, Daléii,Vaslui și Tutova a plouat binișor. In sudul noeptei reginei se simte încă mare nevoe de idem In județul Covului secara și-a format epicul si im ore de cât 20 cm. înălțime. Semănăturile de primăvară sunt încă frumoase. In jud. R.-Sărat 50 la sută din semănăturile de grâu sunt periclitate. Semănatul a încetat din cauza secetei. Viile, se prezintă bine ; pe alocuri (jud. Covurlui) sunt atacate de „peronospea viticolă“. © Stregea Timpul a fost foarte variat. In judhețul Duroster au fost trei zile continue de furtună în ultima sa plühiuită. Aci se simte mare nevoe de ploae. Semănăturile de toamnă se prezintă binișor. Secara, deși mică și-a format spicul , rapița a înflorit. Semănătarile de primăvară sunt bunicele. Porumbul, meiul și pansajul sânt în curs de semănare. Făriețele și nutrețurile sunt bune. Viile se prezintă bine. La Bssara&la saara*as3 e ® esr»iHî:; i au plouat partial în regiunea etan nord și sud-est (Cetatea Albă) avînd o mulțime binefăcătoare asupra semănăturilor. In regiunea centrală, partea de est seceta fiind persistentă semănătiari Se se prezintă mai slab. In județul Tighina sunt chiar submediocre. In județul Chișinău s-a ivit rugina. Semănăturile de primăvară se prezintă mai bine, mai ales în jud. Cetatea Albă, unde starea lor este mulțumitoare. Porumbul e bine răsărit; pomii se prezintă bine. n Sus.fit vin? EK«««»» Din cauza secetei, semănăturilor au suferit mult, dar ploaia căzută în special în jud. Câmpulung a înviorat vegetația. In jud. Cernăuți seceta ce menține. Bruma căzută în ultima săptămână în jud. C.Lung a cauzați. , duume ]a zarzavaturi și pepiniere. Temperaturi e relativ scăzută. Semănăturile se prezintă în general bine, afară, de secara care este foarte slabă. IfI TP3rSi^V3lîla Semănăturile de primăvară sunt aproape terminate și în urma ploilor căzute se jmcintă bine. Pe alocuri s-a început prășila porumbului. Zarzavaturile promit recoltă asbundentă. Pomii fructiferi au rod frutmoa. Viile se prezintă bine, știrea SemSnSt&’chor Situația Igfipia A ȚÂREI — la Eiraa ploilor «äzssSe, semäaStarSS© da I ili'm 1 in. n ii 1 igjwatewiaM««»mgKaaai«»cgM«.BIilllliit'iHlíBWmiH ........1 primăvară s’ais Cai © da toassnă mama mmmamm sams me majoa Biaei m^MaMismaBmaam snie^mmRxmpsaza lasă de dor» Bsa veshlaal Eleigau i'i’a eeraSral Basarabiei fjinționarii PUBLICI dar. Organul partidului socialist fac*, în vedici ca alegerilor, un apel la fiffieitenari publici, cerându-le «să nu facă „decât pe’itica lor ele salariați'",. și. îi îndeamnă să se organizeze în „sindicate de clasă“, „alături cu muncitoriar,ai industrială și ea ajutorul ei, pentru a face împreună politica de clasă“. Sunt sigur că fuincționarul român respinge cum se cuvine un asemenea, îndemn. Măi întâi pentru că el vine din partea acelora cari confiscând eonKlucarea partidului socialist, pretlind să reprezinte muimitorimea vamară, iarinei când votează vonința. Simiîuri, când se afiliaiză ]a internatționala de la Moscova și când se declară solidari cu cauza dezertorilor ■și trăd'ătorilor' de țară, dând astfel adeviri;‘iitul ei caracter moral cauzei pe ■'■ [UNK]are o pqprezintă în real'tóe. Se înțelege de la sine că un program ne astfel „de clasă“ nu poate fi programul nici al numcitor’unei române nici al funcționarilor români cari slujesc o altă credință a datoriei. Dar mai este o consideratiune pentru cine, funcționarul român, oricât de grea este siuat mnea ce arse încă în Stat —, și ea este grea — și ori «ari ar fi îndemnurile care i se fac, nu se poate alătura la acțiuunile «1» Ccntnarea în pagina 2»a PARISUL la ioițiu Nalu Pe iarbi verde.—8n autobusul Orel Bompard. — Liftine Anul trecut, la întâi Mai, nici un mijloc de locomoțiune. Străzile erau pustii, prăvăliile închise, și în hoteluri călătorii se serveau singuri. Până și restaurantele erau în grevă, astfel că mulți Parizieni neprevăzători au rămas nemâncați. De data aceasta lucrurile s’au petrecut mult mai bine. Este drept că și multe schimbări s’au adus de latimei și până aci«n, dar Confederația generală a muncii, spre a-și justifica funcționarea ei, nu voaște cu nici un preț să renunțe la luptă. Lucrătorii au obținut recunoașterea celor opt ore de muncă, din SCRISORI DIN PARIS a mut Tran TM care, mai întotdeauna reduc încă vreo dotă, li s’au sporit salariile așa cum au voit, însă conducătorii lor nu se declară mulțumiți. Mai urmăresc alte puncte, de curând introduse in program. Soarta lucrătorilor din tarile dușmane îi preocupă cu deosebire. Cel puțin așa s’ar crede dacă ar fi sa ne luăm după ziarul „La voix du Peuple“ distribuit gratuit în ziua de întâi Mai. Majoritatea lucrătorilor văizând însă că, după acordarea zilei de opt ore și a nouilor^akirii, nu mai rămâne, pentru a se iefteni traiul, decât să muncească, nu s’au solidarizat cu organizatorii manifestației revoluționare de oli. De unde și marele număr de magazine deschise precum și liniștea care a domnit în capitala Erantiei. Afară de incidentele regretabile, pe cari, Place de la République și în fața cazărmei Château d’Eau deputații socialiști P. Vaillant-Couturier și Alexandre Blanc le-au provocat cu intenție, în dorința de a-și câștiga o popularitate de dare sunt dornici, viața Parisului s’a scurs în cea mai perfectă ordine. Ziua de întâi Mai a fost o adevărată înfrângere pentru sindicaliști, și, ca să întrebuințez expresiunea fericită a ziarului „La Liberté“, pe viitor ar trebui să aleagă ziua de Sainte- Barbe, pentru sărbătorirea activității lor care se rezumă în aceste cuvinte : „une categorie de gens embéte Paul re“. In argot, „la barba“ e sinonim cu plictiseală. Neajunsurile plănuite n’au fost, totuși, de mare însemnătate. Lipsa mijloacelor obișnuite de transport, sau poate, teama că nu vor fi destule vagoane de tramway la dispoziția publicului, a făcut pe mulți parizieni să renunța la preumblarea lor favorită în împrejurimi. Se știe ca locuitorii Parisului siunt o plăcere deosebită să ia masa pe iarbă verde, pe marginea Marnei sau a Senei, sau prin diferitele păduri din apropiere. Astfel se explică pentru ce orășelele de pe marginea celor două ape de care am vorbit sunt înțesate de lume Duminica sau sărbătoarea, și malurile înverzite ale Mariei sau Senei servesc de loc de odihnă numeroșilor vizitatori dornici să părăsească, pentru câteva ceasuri măcar, aerul năbușitor și plin de mirosul benzinei din marele oraș. De data asta, nici împrejurimile și nici Bois de Boulogne sau Bois de Vincennes nu și-au regăsit pe obișnuiții lor clienți. In schimb , quarariie pariziene erau pline de lume. Ba chiar în fața bisericei Sacré-Coeur de Montmartre, pe o mică bucată de iarbă, am văzut vreo șase persoane cari întinsese un șervet și se apucase să mănânce proviziile cu care venise, i * Orașul își păstrase aspectul obișnuit, minus aglomerația de taxiuri cari te amenințau sa te strivească. Lumea, valuri-valuri, se plimba liniștită și privim cu mulțumire tramwavele ți autobuzele cari la intervale ceva îmi chiar taie ca de obiceiu, apăreau pe străzi. Conductori sau conductoare, precum și watmani de ocazie, dar cari își făceau serviciul cu aceeași pr vcere ca și impiegații de meserie, erau admirați și aclamați. La Metro, de asemenea, personalul obișnuit fusese înlocuit de voluntari aparținând cele mai înalte trepte sociale. Mi-a plăcut zâmbetul cu care un grevist privia pe o domnișoară perforatoare de bilete, întinzându-i cu oarecare dispreț, tichetul de intrare. „La bécurgenise fait bien son métier“, a exclamat apoi râzând și adăugând că nu credea că vreodată o femeie obișnuită să fie servite putea să servească pe alții cu atâta destoinicie Dar exclamațiile acestea, cu și caracterul lor batjocoritor, nu sunt decât o mărturisire a slăbiciunei celui ce se face. Societatea este astăzi astfel organizată încât să poată para orice lovitură bolșevistă. Numai grație admirabilei forțe pe care au opus-o angajații voluntari datorim eșecul manifestației de eri. La căile ferate de asemenea liniște. Nici în ziua de întâi Mai, nici în noaptea spre 2 Mai, greva procetată nu a prins. Trenurile au pornit aproape în mod normal și publicul s’a ratat satisf acut de înțelepciunea lurătorilor cari n’au voit să răspundă apelului la dezordine ce le fusese fanat. tf. Pe la ceasurile trei am luat în de la Avenue de Clichy la Odéon. Din întâmplare am nimerit tocmai vagonul condus de D-ra Boropard, având bine înțeles, alături, un gard municipal, care s'o apere când greviștii ar fi intervenit. Aceștia însă, s’au condus cu tact și se arătau dornici de a sfârși odată cu aceste mascarade de prost gust și nefolositoare. D-ra Boropard este fiica cunoscutului ambasador francez. Deși aparține uneia din cele mai bune familii, d-sa, ca și mulți alți francezi, și-a pus, eri, cunoștințele în serviciul publicului. «- a condus perfect, vizând admirabil, trecând fără greutate prin portiade Luvrului spre Senna și strecurându-se îndemânatec, pe strâmta stradă Des Saints-Péres pentru a ajunge mai pe urmă în Boulevard Sainte Germain și a se îndrepta pe rue de Rennes și de Vaulgirard, înspre grădina Luxembourg, în spatele Odeonului, punctterminus al liniei. Călătorii erau încântați de felul cum conducea d-ra Bornpard. Și nu e ușor să conduci un autobuz, adică un automobil de dimensiuni cu mult mai mari ca automobilele obișnuite ! Insă d-ra Bornpard posedă permisul de chauffeur și e o ferventă automobiliste Büantul zilei de întâi Mai s’a încheiat cu câteva ciocniri fără importanță și cu o înfrângere totală a bolșevismului. Strigătele lui Vaillant- Couturier și Alexandre Blanc au fost înăbușite de huiduciile mulțimei. La auzul cuvintelor de „Vive Trotzky!“ pe care Alexandre Blanc le striga ca o inconștiență criminală, publicul, exasperat de încercările de introducere a ideilor bolșeviste, i-a aplicat loviturile care l-au făcut să fie dus cu fața însângerată, la postul de salvare de la Château-d’Eau. Poporul francez are nevoe de liniște și muncă serioasă. Manifestațiile deșănțate nu numai că nu-l atrag, dar îl și exasperează. Răspunsul dat provocatorilor de dezordine va servi acestora drept secțiune pentru viitor. Întâi Mai de anul acesta însemnează începutul deșteptării muncitorimei din propoala în care cuvântările înflăcărate ale revoluționarilor o aruncase în vremurile din urmă. Paris, 2 Mai 1920. N, JL1* * * *