Viitorul, iunie 1920 (Anul 14, nr. 3657-3678)

1920-06-01 / nr. 3657

N TEATRU-CINEMA „LCIX“ = și­­ GRÄDINA-CINEMA „COLOS“ * Direcția STEFAN MARINESCU Ziarul „L’Indppentistîi'Ce Bou­­■uiiano“ pab]­® ă textul integral a,] tratamuiui încheiat intre Princi­­«uneie puteri aliate­ ai asociate » si Rom­ân­ia prin care se recunoaște în­­«anporarea definitivă a Basarab­iei la România. Iată textul acestui tratat: Statele­ Unite ale Ameri­­cii, Anglia, Franța, Italia, Japonia principalele puteri aliate și asociate și Ro­mânia. Având în vedere că in interesul­ pă­rții generale a Europei, e necesar de a asigura de pa acuma pentru Beisa­­f o suveranitate care să cores­­punda astriraților populariitatei si să garanterie minorităților de casă, reli­gie sau de limbă proiecția ce 33 se siste regte. AVÂND IN VEDERE CA DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, ETNOGRAFIC, ISTORIC SI BOO­­moutic, UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA ESTE PE DEPLIN JUS­­IFICATA . Având In vedere că populația Ba­sarabiei și-a exprimat dorința ca Ba­sarabia să se unească cu Romania. Având în vedere că România e dis­pusă să dea din propria sa voință ga­ranții sigure de libertate ,1 dreptate, fară a face vreo deosebire de rasă, raâfeîe sau limbă, conform tratatuferi jf&âtâ i la Paris la 9 Decembrie 1919, sehiiaferifor din vechiul regat al Ro­mâniei cât si perior din teritoriile de sssr&fd alipi­te. SUNT IN DREPT DE A ÎNCHEIA Prezentul tratat si au de­semnat NN .ACEST SCOP PE PLE­­NIPOTENTÎÂRÎI­LOR : Cam­ după ce au schimbat împuter­­niicârBe­lor recunoscute în regulă, au slabU următoarele s­tipul­ațiunii : Mitrplasa 1 înaltele părți contractante dec­lară că recunosc suveranitatea României asupra teritoriului Ba­sarabiei cuprins între granița ac­tuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului (dela îmbucătură și până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bu­covina, Basarabia și acest hotar. sormisilul 2 O comisiune compusă din trei ■Membri­i A»î care unul va fi numit Sg Prin­cipalele puteri aliate și­­­­ fo­rjaiéi, unul de România, iar unul de ŰóusiP­ mi Ligea Națiunilor, repre r­diind Rusia, se va cons­rui în termen de cincisprezece zile cari vor m’­nia punerea în vigoare a prezen­tului tratat, cu scopul de a fixa la fața locului noim graniță a Româ­­nă di &n ti € © HSf . România se obligă a respecta și a face să se­ respecte cu stricteță pe te­ritoriul BasariUiei vizat, de artfaso­­kil I. clauzele tratatului semnat la Paris, la 9 Decembrie 1919, de Prin­­tipalele Pu­teri aliate și asociate",, și­de România, asigurând în­ special, lo­cul anilor, fără deosebire de rasă, IV«M .v» ro/vrte. ro b­ași fi­ara »AK ■fr; Übertri­te și dreptate ca și celor­­lalți lu­i'd­HO' i­­­t tinted Wt'Z tChi'îi, re fmn parte d]­i Regatul României. ArtieoluS 4 ««sKaMaKgfeeassis®! For slobândŭ de­plin drept națio­naliiite-i română, — icu excluderea ■peri carei- ateia, supușii fostului im­­peria mi slabii țî pe teritoriul Ba­sarabiei, vizat la alt.j. Artic«SUI 5 In termen de doi ani de la­ punerea în vigoare a prezentului tratat, su­pușii f­ostei tî­ imperiu­l rusesc, în vârstă de 18 ani trecuți și stabiliți v .teritoriul Basarabiei, visat la art. _ vor avea facultatea de a opta pen­tru ori ce altă naționalitate ce le va fi deschisă. Șțiunea soțului va atrage după om și acIU a familiei <srr­­pttu­­na a păr­inților, pe, aceia a copiilor mai mici de 18­ ani. Personaj­ele ce vor fii azd. 1 de drep­tul de opțiune prevăzut meai sus, vor trebui ca în termen DE DOUASPRE­ZECE LUNI SA-ȘI TRANSFERE --------“ILIUL IN STATUL PEN­OARE AU OPTAT. Ele vor putea păstra bunurile imp­­biîare ce posedă pe teritoruri român, fie vor putea da asemenea să ia cu dânsele bunurile mobile de orice na­tură, fără a putea să li se impună din această cauză vreo zonă de­­ șire. &lt;1 € © 8»ăâ › România recunoaște ca supuși rá­meni, DE PLIN DREPT ȘI PARA NICI O FORMALITATE PE SU­PUȘII FOSTULUI IMPERIU RU­­­SESC cum s-au născut pe teritoriul Basarabiei, vizat de articolul 1, di­n parinß ce-și au domiciliul acolo de­­,și la don’a punerei în vigoare a pre­zentului tratat n’ar fi înșiși slabi­ Ufi acolo.­­Cu toate acestea, în termen de doi ani cari vor urma punerea în vi­goare a tratatului aceste persoane vor putea declara înaintea autorități­lor române competente, în teritoriul unda și au domiciliul, că renunță la naț­ionali­ta­tea română și atunci vor înceta a mai fi socotite ca supuși ro­mâni în această privință declarația sc­ruSal va fi valabilă­­ și pentru fe­meie, iar aceea a părinților va avea valoare pentru copiii mai mici de 18 ani. Iar încet­iil 7 înaltele Părți contractante recu­nosc că gura Dunărei numită Și gu­ra Chiliei "o duc să t­eacă­ sub ju­­risdicțiunea Comisiunei Europene a Dunarei. Până la încheierea unei convenții generale care să reglementeze regi­mul International a căilor fluviale, România s­­e obligă să aplice porțiu­nilor di­n sistemul fluvial al Dună­rei ce cad pe teritoriul ei sau care formează granițele sale regimul pre­cizat de art. I de­ paragraful art. 321 cât și de af­­colele 333—339 a trata­­tului de pace cu Germania. fa Ffon­OiuS 3 România își va lua răspârtiderea de partea proporțională care i se cu­vine Basarabiei în datoria publică rusă și toate angajamentele platului rus, așa cum se va fixa printr-o con­venție par­­ticulară între principalele puteri aliate și asociate, pe de o parte și România pe de alta. Această convenție se va pregăti de sus zisele puteri și desem­nată tot d­e ele. In cazul când com­i­­siunea nu va ajunge la un acord timp de doi ani, chestiunile în litigiu vor fi imediat supuse arbitragullui Consi­­liului Societății Națiunilor. Hrtt :© 3hi 9­uimitele Părți contractante vor inn­­vita Rusia să adere la prezentul tra­t­at de îndată ce va fi un guvern nss recunoscut de ele. își mai rezervă dreptul (puterile mari) să sume arbitragiului Consi­liului Societății NaJfasiMor toate ches­­tiile ce ar putea­­ ridicate da guver­nul rus ai privire la detaliil gAraáatu­­lui precum și toate dificultățile vii­toare cari s’ar naște la aplicarea tra­tatului.-------—voxxoo—----­Rezultat alegerilor m­in­ pro mmri \ CIRC. VINNITA Inscr­iși 9011. 1 Votanți 5167. = Anulate 119. Nic. R. Capitfineanu dem. 2176 ales Eusebio Popovici, indep. 90 m George Veltico (P. Nistor) 5S7 H CIRC. STOROJINET Înscriși 6132 ‘ . Votanți 3722 > Anullate 206 Gh. Jenea 1860 ales CIRC. COTMAN înscriși 8200 Votanți 3959 Anulate 181 Drr. Eugen Kozak ind. 3778 ales ■---------003X01 —— I Numai câte­va zile cel mai mare succes ■ MOU l tefri. ■ 1»MS BS IKRA WO'O'S ; Cinematografele 1411X. »I COLOS prezintă publicului cel mai mare film d­e arta franceza S|12» GREȘALA UNEI FEMEI MĂRITATE ? In rolurile principale: EMHY LYriN cea mai mare și mai frumoasă artistă a Franței; ft. JDN­EI marele artist din J’Accuse; jim TouLou? un tomn, mmi -uposc, etc., dela Comedia Franceză ! Marele concurs de frumusețe: LA PLUS BEL.LE FÉMMÉ DE FRANCE “MSîr* ; \ A«ST FliM NU ÍE Vft MAI !>UT€A VSBEA Rft CftPITBtH , L ^ .............................. A ^ La LOM Orchestra I. S>© P>.­&LNA&A La C © L © S Muzica Reg. 22 inf, sub conducerea Căpit. Menti«! Iwrth­i 4TaMM»» Rj­«MCI IM 91 STl*d'a sîsîIîî!Premiat VBTralla KEnSUIUI »= Ha?a film căe Serails în doul s ©?ni 04 aste) Dessisis 3—12 |Teats?w I CLASIC 1­ ­Î3 iMI I1 >. Z7WWSBt Kguile ținuturi încorporau României TRATATUL PENTRU ALIPIREA BASARABIEI . Principalele puteri aliate și asociate recunosc alipirea definitivă a Basarabiei de România — —Preftectitmea mioarît-Stitor etnice.— Partea din datoria fostului Smnarkst­ru* care revine Basarab­iei. După HEf4^ROUSSI LL < Ce despăgubiri de război pate plăti germania Berlin. 30.—August Muller, su­bse­­cretar de stat în ministerul economiei a declarat următoarele asupra posibi­li­ta­tei de plată a despăgubirilor din partea Germaniei: „Maximul cifrei trebue socotită a­­cea fixată de profesorul Keynes, adi­că 40 miliarde mărci aur, în loc de 120 miliarde discutate în conferința din­ Mythe“. La întrebarea ce ar putea reprezen­tanții din Span accepta ca posibil de îndeplinit, trage concluzia că cele 100 miliarde oferite altădată, nu pot fi luate în considerație, și că propune­­­rea lui Keynes singură va putea forma un punct de plecare în­ discuție, de­oa­rece este singura care arată puterea Germaniei de despăgubire. SITUAȚIA IOTEA HATIo și LA yp|gjg pjjgg^Uiff BULETINUL DE AZI: : •­­Luni 31 Mai 1920 Mult desbătuta problemă a Adriaticăi, care așteaptă zadarnic o so­luție, a revenit din nou la ordine a zilei. Știrile din ultimele două zile o prezintă în lumina a două aspecte deosebite. O telegramă din sursă italiană comunică că, primind misiunea ora­șului Fiume, d. Nitti a declarat că guvernul urmează tratativele pentru ca să asigure Italiei suveranitatea asupra lui Fiume. Pe de altă parte o telegramă de azi din Belgrad transmite o declarație pe care președintele de consiliu Vestnici a făcut’o în parlamentul iugo­slav. D-sa a spus că guvernul sârb fiind informat că d’Annunzio încearcă o nouă operație mi­litară, având de scop să ocupe Sussak, s’au făcut demersuri diplomatice la Roma. D-l Vestnici a făcut cunoscut guvernului italian că, în cazul când acțiunea lui D’Annunzio se va produce, Iugo-Slavia va fi silită să ia măsurile pe cari i le dictează interesele țărei. Nota aceasta are un caracter de amenințare, care nu concordă cu caracterul tratativelor de la Palanza. In tot cazul s’ar părea că de data aceasta Serbia e decisă să primească cu mai puțin calm o nouă acțiune a lui D’Annunzio. Grecia a început operațiunile militare de ocupare a Traciei bul­gare. Dedeagaci și Coritza au și fost ocupate. Ar reeși, însă, că în cursul acestei operațiuni trupele elene au avut ciocniri cu bandele bulgare de comitagii. Ceea ce nu poate face armata regulată bulgară, guvernul de la Sofia a lăsat ca de obicei în sarcina bandelor de comitagii, totdeauna gata la orice operațiune. America se arată tot mai hotărâtă să se mențină în izolarea, pe care și-a impus’o din ziua în care Senatul american a refuzat să rati­fice tratatul de la Versailles. Se știe că după conferința de la San­ Remo, s-a oferit Americei mandatul asupra Arm­eniei. Un radio de azi anunță că America a refuzat acest mandat. Desigur că dacă America păstra același rezervă de la începutul tratativelor de­­ pace, Europa ar fi fost scutită de o întreagă serie de nedreptăți, cari au fost opera perso­nală a președintelui Wilson. Desbaterile din Camera franceză asupra clauzelor financiare din tra­tatul cu Germania, în legătură cu desbaterile de la San­ Remo și din An­glia, ei au tâimis­it Sâmbătă cu explicațiunile d-lui Millerand, care a cerut să i se dea» «H»pli £tă libertate de acțiune. Camera a votat încrederea în guvern cu 591 voturi pentru și 63 contra. Telegramele nu transmit, însă, decât un rezumat palid al dezbaterilor, așa în­cât nu ne putem face o judecată asupra diferitelor atitudini cu prilejul acestei discuțiuni. La 4 iunie urmează să se semneze pacea cu Ungaria. Guvernul de la Budapesta, sub influența diferitelor sugestiuni engleze și franceze, a hotărât să semneze tratatul, în schimbul desigur al unor anume compen­­sațiuni viitoare. In acest scop generalul Karl Soos, ministru apărărei na­ționale al Ungariei, a fost delegat cu semnarea tratatului. Carl vor fi compensațiile, se va vedea în urmă. Adevărul este, însă, că Ungaria ar fi semnat în tot cazul și că dacă a obținut unele promisiuni viitoare, a­­ceasta e încercarea unui șantaj, care i-a reușit. Pe frontul polonez, pe Drina și Pripet, au avut loc lupte crâncene de cinci zile, cari au dat câștig de cauză polonezilor. Alte lupte au loc între Nistru și Nipru. Din toate știrile, însă, cari anunță aceste lupte, rezultă că Inițiativa atacurilor o au de data aceasta armatele b­olșevice. In vederea conferinței de la Spaa, în Germania s-a și început cre­­iarea un­ei atmosfere împotriva cifrei de 12­­ miliarde aur, fixată ca des­păgubiri globale la San-Remo. Diferiți fruntași ai vieței publice germane au această sarcină. De curând fostul ministru­ August Muller a deschis campania de presă pe această chestie, fixând la 40 miliarde aur totalul despăgubirelor, pe cari Germania le-ar putea plăti. Pe această temă se face o întreagă pledoarie, care este în tot cazul o indicațiune asupra in­­tențiunilor cu care Germania va merge la Span. Lucrul era de prevăzut. contra Micilor Comunicat Polonez­e Lyon 30 Mai.—Lupte crâncene sunt în potri rre Du­r­m și Pripet, nord- vest de Borisav. In regiunea Piero- U­ice în special, atacurile au fost res­pin­se de către detașamentele turis­­tre, fapt care a con­dus după o luptă de evrei aOasu­ri, la retragerea înmin­­­cuiri, și­ la înfrângerea unei brigade bolșeviste. Intre Nistru și Nicore, inamicul a atacat flancul nostru drept, toate a­­tacurile cin fost respinse, și inami­cul fort­at a se, retrage.­­np­ă sred­sil­ul Cîlipiî TiffCÜ Atena 30 Mai. — După evacuarea trupelor franceze comandamentul suprem a ordonat armatei grece a o­­cupa­toasij Tracia bulgară. Coman­damentul anunță debarcarea trupe­lor și ocuparea b­azl­Mței Dedea­­gac­.­­Mira nașe — Declarațiile primului mi­nistru iugo­slav D. Veșnici, răspunzând unei in­terpelări relative ia pl­ine, preșe­di­n­tele consiliului a afirmat că gu­vernul a comunicat Italiei, că în cazul când trupele lui D’Annunzio, după cum este Informat, va ocupa Sussak la o dată fixă, acest fapt va produce o stare de spirit așa de defavorabilă în­cât guvernul­ iugo­slav va fi nevoit să ia mă­surile dictate de îndatoririle și de interesele țârii. Anenei nu primește negații­ pentru firmm Washington 30 Mai.— Comisiunea afacerilor străine s-a pronunțat con­tra acceptării mandatului pentru Armenia, propusă de Wilson. Wim­mik ocupă o nouă localitate 3îrp-3­avă Lyon, 30. — Ziarele anunță că d’Annuzzio ar fi ocupat­­ satul iugo­slav Kaveloy. ingepând­­ cu ragini­­mi de mic »»^iLisrul“ șa­uaufi­le ca și­­ c­e?e­iaife ilist © d­lii Capita­lă, cu S› bani -eMeisi­­plsk­ii în vechiul reset *] Basarabia §­ m y^a c^r © ani în Banat, Ar­­deal și Bucovina* Ziarul „Chemarea“ a publicat deu­năzi o scriso­are ticluită de spe­aîntre­­gid în redacția lui Cocea, ca din par­tea d-lui Ion I. C. Brătianu către Mac­kensen. E un fals grosolan, o nouă escro­cherie ziaristică dublată de o mano­peră electorală, și nici nu ne-am­ai ocupat de dânsa dacă „Epoca“ d-lui Grigore Filipescu nu și-ar fi însușit această­ escrocherie patentă, repro­ducând în coloanele sale n­ifeierea zia­­­rului anarhist. E de prisos să mai afirmăm,­­pentru toți cei de bună credința, că e vorba de o scrisoare inexistentă. „Chema­rea“ nu e nici la prima, nici la ultima sa escrocherie. E regretabil însă că se găsesc ziare conduse de oameni politici, cari, din patimă politică, se fac com­pact cu bună știință la aseme­nea escrocherii și f­al­suri înd­răznețe. D­r. Inculeț, fost ministru al Ba­sarabiei, a trimis următoarea scri­soare ziarului „Mișcarea“ din Iași: . Domnule Director, „Agenții guvernului treb­uie să des­­mi­ntă arestarea mea. După ce m’au arestat, acum tatu poftă să-și mai ba­tă și joc. IA­m fost arestat în comuna* Central, județul Nighina, Mer­cur­i 19 Mai, la ora 1 dimineața și dus de jandarmi la post. Joi a*i trimes toa­te amănuntele d-lui general Averes­­cu la Chișineu, rugăndu-i să le ti­­duai și la cunoștința M. S. Regelui. Vom vedea ancheta. Cuvintele necuviincioase din tele­grama d-lui prefect de Tighina le las la aprecierea șefului d-sale-28 Mai, 1920, Ioan Inculeț. Informațiile ce le avem din Ardeal dovedesc tulburarea ce a adus în sufletele țărănimei, campania de neadevăruri și învrăjbire națională pe care d-l Vaida, bunul amic­ al d-lui dr. Lupu, a inaugurat-o peste munți, fiind­că nu le-a reușit în vechiul regat.­­Satele tulburate necontenit de minciuna că „ciocoii din Regat vor lua pământul 11, sunt întro permanentă agitație, mărită prin instigațiile agen­ților­­ unguri. Vedem deci ce colaboratori are partidul na­țional în Ardeal...­­ Pentru a curma această a­­gitație ce amenință să ia pro­porții, autoritățile militare s’au văzut silite in unele părți de a lua severe măsuri pentru a opri punerea în discuție a reformei agrare, din care într-un ne­măsurat dispreț de adevăr și neam partidul național com­promis, a voit să-și creieze o platformă electorală. Pentru a se evita unele confu­ziuni și erori de apreciere în ce privește re­­zultatul alegerilor, este bine să se știe că partidul țărănesc din Basarabia este cu totul deosebit de gruparea „țărănistă“ din vechiul regat, cu care nu are nicio legătură. Miercuri au început la Londra, în localul Ministerului de războia, ne­gocierile între Krossin și colegii slfți pe de o parte și delegații puterilor Consiliului economic pe de alta. Franța este reprezentată prin: d. Sar­gont In numărul de mâine vom­ publica textul integral al tratatului de pace cu Tur­cia și anume clauzele cari privesc România și noul regim al Dardanelelor. Unele ziare au publicat candida­tura independentă la Suceava și la Guria Homorului din Bucovina, a d-lui Ion Brătianu. D. Ion I. C. Brătianu nu a făcut nici o declarație de candidatură în aceste localități. Probabil că cele publicate de acele ziare provine sau dintr’o eroare de transmisiune sau din trio coincidență de nume. O telegramă din Lyon anunță că profesorul Massarik a fost ales preșe­dinte al republicei Ceho-Slovace. Din partea Bănc­ii Naționale a României primim următoarele : In Noembrie 1919 prin diverse zi­are din Capitală s’a făcut cunoscut seriile și alfabetele biletelor de 2 lei ■ furate de la Moscova luîndu-se mă­surile necesare pentru contsecarea lor. Astăzi, siguranța din Basarabia n­r comunică că în Kî­v funcționea­ză de mai mult timp o tipografie unde Racovski tipărește bilete româ­ne­ști de 2 k4 și cari se introduc în țară prin­ informatorii Wimeși de dânsul. Deși falsificarea biletului de 2 lei constitue prima tentativă, totuși după inform­ațiunile primite, ele sunt prost tipărite, mărginite albe și tăiate în mod neregulat, unele mai late, altele mai înguste, deci falsul se­r fi cunoaște­ de la prima vedere. Aducând­ aceasta la cunoștința pu­blicului și Administrațiunei Finan­ciare te atragem atențiunea asupra­ acestui nou gen de falsificare pentru a fi mai cu băgare de semmă la pri­mirea biletelor denunțând cazul au­­toriștilor în drept. —-------ooxxoo---------­ saraassEssa EsssssraiKBs^ -ooxoo- REZULTAT­­UL ALEGERILOR DIN CAPITALA ȘI JUD. ILFOV Rezultatul oficial al alegerilor pen­tru adunarea deputaților din Capitală și jud. Ilfov, se va cunoaște deabia astăzi la orele 5 d. a. Până la orele 12, cercurile guver­namentale dau ca probabil următorul rezultat : PARTIDUL POPORULUI Dnn.­­Averesen Al. p. pop. 16612 a­$ Oct. Go­ga „ 45700 „ '•* C. Argetoianu „ 45312 „ I. Troficu-lași „ 41911 „ Iöanitescw „ 41838 „ IMN Gheorghian „ 41561 „ Al. Otd­deșanu „ 11151 ,, M. Protopopescu „ 44006 „ A­ Zatfire „ 13911 „ Anibal Teodor eseu „ 43918 „ C. Gong&pol „ '43881 „ SOCIALIȘTI Gh. CrisfbScit soc. 11526 ales T. Draga „ 14ÎS1 „ I. Moscovici . „ 11113 „ FEDERAȚIA Dr: A". J:Um 10.007 ales. V. Kopăhriceann 9.216 „ PARTIDUL LIBERAT, I. I. C. Brătianu 9518 ales PARTIDUL CONS.­DEM. Tache Ionoson 6175 ales • ——00X00---------­ ultima oră politică Sporirii fiieior iCTMimraii umili hiiii^i — Un comynisaf a§ cQmlsßinai @yroisene — CITIT! IN PAG. 4-: Infoimatlnni si telegrame Comisi­unea europeană, a Dunărei, ne trimite Următorul comunicat: „Com­ii­si­unea europeană a Dunărei aduce la cunoștința navigatorilor că încăpând de la 1 iulie­ 1920, t­axele de mavăgaț­iine fixate prin tariful din 1908, actualmente în vigoare, vor fi sporiți înmulțindu-se fiecare cu coe­ficientul 3. Taxrne, plătite­le în aur vor fi a­­chitate în moneda țărilor a căror va­poare circulă pe Dunăre, exceptând de­ocamdată monedele germană, aus­triacă, ungară, bulgară, turcă și ru­să, pe cursul valutei francului de aur la Paris în raport cu­ livra ster­lină calculată la 1 și 15 ale fiecărei luni pentru b­enzina urmtă­oare, du­pă cursul comercial, admițând că Li­vra sterlină de hârtie echivalează cu Livra sterlină de aur. oSporul de minti sus va f­­i adoptat ca o înceorare până la ședința ple­nară din toamna 1920 în care Comi­­­siunea Europeană a Dunărei, își re­zervă, după caz, să modifice tariful stabilit IV-­T,rezentul a­_s adresat Ucigătorilor. Galați, 25 Mai find " Comisiiunea Europeana 9 a Dunarei. Comunicarea aceasta a comisiunei europene dă loc la unele nedumeriri. Se­­ știe că comisiunea Dunărei ți­nuse o sesiune la Paris, dar asupra hotărârilo­r căreia se revenise. Ur­ma să se ție o nouă sesiune în luna Mai, pote'i­ a se vota noile joace, cari trebuiau însă puse în aplicare la toamnă. Vedem azi cu surprftside­re că noi­lte taxe se aplică cu începere dela 1 iu­­ne 1920, când nu s’au ținut, — după știința noastră — nici o sesiune în care ea să se fi­i votat. Și, chh­­ar dacă ele­­ ar fi votat, nu puteau fi apli­cate, decât în toamnă. In ori­ce caz ne miră că guvernul­ român și a schimbat punctul de ve­dere în această chestiune. Sporirea taxelor, așa cum sa calculează, pa cursul francului la Londra, în­a­­poiV cu lira sterlină, înseamnă de fapt, sporirea CAM DE 30 DE ORI A TAXELOR ACTUALE, nu de 3 ori cum car părea. Acesta e rezultatul ponjcei pe care 1%3-a­ făgăduit-o guvernul. Sau ea e­sta o concordanță cu fa­m,o­sul articol din „îndreptarea“ în ca­re se spunea că comerțul României nu are nevoie să iasă la Marea des­chisă pr­in guri­­­le Dunărei și Dar­da­nele, de vem­e ce avem canalurile Dunărei prim Europa centrală spre Marea Nordului?!... In ori­ce caz o lămurire precisă în această însemnată chestiune se impune: . REZULTATUL IS8 SBmm S SmSS9SmB85^mEBBrom^ numeric mi esíSBiosissmssBma^smssBi - -ă?*.­im m'ufru ca,u: tassKssâjsa u.yaBMtggsgaaaagaa«.-. .lam­­ buletinul numeric al rezis­i­i­­­­lor oficiale, pentru, argentic c.. Ca­rieră : Vesfitul Reia! Partidul Poporului 139 Liberală ", Feder­ația 32 Sociadiștii ia Democrații 1 Partidul Poporului 22 Țărăniștii ba­sarabeni 25 Federația­­ 2 Independenții 2 Partidu­l Poporului 7 Partidul democrat al unirii 1 Socialiștii • 4 Evreii 1 Germanii 1 îndypot Kb­uți­ 1 Bakr­aigil 2 TOTAL GENERAL PARTIDUL POPORULUI 159 mand. •LIBERALII 7 „ FEDERAȚIA 34 ȚĂRĂNIȘTII BASARABI 25 SOCIALIȘTII 14 DEMOCRAȚII 1 INDEPENDENȚII 3 DEMOCRAȚI AI UNIRII 1 EVREII 1 GERMANII­­ 1 BALOTAQH 2 Totalul mandatelor de deputați prevăzute în decretul-lege Vechiul Regat Basarabia Bucovbia Din 243 mandate la guvernul a luat 159. 160 51 17 Cameră, Basarabia "ta» ■NA

Next