Viitorul, iunie 1920 (Anul 14, nr. 3657-3678)

1920-06-03 / nr. 3658

SITUAȚIA INTERMAȚIONALA BULETINUL DE AZI: Luni 31 Mai 1920 Mult desbătuta problemă a Adriaticei, care așteaptă zădarnic o so­luție, a revenit din nou la ordinea zilei. Știrile din ultimele două zile o prezintă în lumina a două aspecte deosebite. O telegramă din sursă italiană comunică că, primind misiunea ora­șului Fiume, d. Nitts a declarat că guvernul urmează tratativele pentru ca să asigure Italiei suveranitatea asupra lui Fiume. Pe de altă parte o telegramă de azi din Belgrad transmite o declarație pe care președintele de consiliu Vestnici a făcut-o în parlamentul iugo­slav. D-sa a spus că­uvernul sârb fiind informat că d’Annunzio încearcă o nouă operație mi­liară, având de scop să ocupe Sussak, s’au făcut demersuri diplomatice la Roma. D-l Vestnici a făcut cunoscut guvernului italian că, în cazul când acțiunea lui D’Annunzio se va produce, Iugo­slavia va fi silită să ia măsurile pe cari i le dictează interesele țărei. Nota aceasta are un caracter de amenințare, care nu concordă cu caracterul tratativelor de la Palanza. In tot cazul s’ar părea că de data aceasta Serbia e decisă să primească cu mai puțin calm o nouă acțiune a lui D’Annunzio. *1 Grecia a început operațiunile militare de ocupare a Traciei bul­gare. Dedeagaci și Coritza au și fost ocupate. Ar reeși, însă, că în cursul acestei operațiuni trupele elene au avut ciocniri cu bandele bulgare de comitagii. Ceea ce nu poate face armata regulată bulgară, guvernul de la Sofia a lăsat ca de obicei în sarcina bandelor de comitagii, totdeauna gata la orice operațiune. America se arată tot mai hotărâtă să se mențină în izolarea, pe care și-a impus-o din ziua în care Senatul american a refuzat să rati­fice tratatul de la Versailles. Se știe că după conferința de la San­ Remo, s-a oferit Americei mandatul asupra Arm­eniei. Un radio de azi anunță că America a refuzat acest mandat. Desigur că dacă America păstra aceiași rezervă de la începutul tratativelor de pace, Europa ar fi fost scutită de o întreagă serie de nedreptăți, cari au fost opera perso­nală a președintelui Wilson. Desbaterile din Camera franceză asupra clauzelor financiare din tra­­tatul cu Germania, în legătură cu desbaterile dela San­ Remo și din An­glia, s-au terminat Sâmbătă cu explicațiunile d-lui Miilerand, care a cerut să i se dea complectă libertate de acțiune. Camera a votat încrederea în guvern cu 501 voturi pentru și 63 contra. Telegramele nu transmit, însă, decât un rezumat palid al desbaterilor, așa în­cât niu ne putem face o judecată asupra diferitelor atitudini cu prilejul acestei discuțiuni. La 4 iunie urmează să se semneze pacea cu Ungaria. Guvernul de la Budapesta, sub influența diferitelor sugestiuni­ engleze și franceze, a hotărât să semneze tratatul, în schimbul desigur al unor anume compen­­sațiuni viitoare. In acest scop generalul Karl Soos, ministru apărărei na­ționale al Ungariei, a fost delegat cu semnarea tratatului. Cari vor fi compensațiile, se va vedea în urmă. Adevărul este, însă, că Ungaria ar fi semnat în tot cazul și că dacă a obținut unele promisiuni viitoare, a­­ceasta e încercarea unui șantaj, care i-a reușit. Pe frontul polonez, pe Drina și Pripet, au avut loc lupte crâncene de cinci zile, cari au dat câștig de cauză polonezilor. Alte lupte au loc între Nistru și Nipru. Din toate știrile, însă, cari anunță aceste lupte, rezultă că inițiativa atacurilor o au de data aceasta armatele b­olșevice. In vederea conferinței de la Spaa, in Germania s-a și început cre­­iarea unei atmosfere împotriva cifrei de 120 miliarde aur, fixată ca des­păgubiri globale la San­ Remo. Diferiți fruntași ai vieței publice germane au această sarcină. De curând fostul ministru August Miiller a deschis campania de presă pe această chestie, fixând la 40 miliarde aur totalul despăgubirelor, pe cari Germania le-ar putea plăti. Pe această temă se face o întreagă pledoarie, care este î­n tot cazul o indicațiune asupra in­­tențiunilor cu cari Germania va merge la Spaa. Lucrul era de prevăzut. TEATRU-CINEMA GRĂDINA-CINEMA „COLOS“ Directia STEFAN HARENESCU Ziarul „LTndependantee Rou­­itoa tne“ publică testul integral al tratatului încheiat între Princ­­­iâele puten aliate și asociate­­ și su­rmArate prin care se recunoaște în­­a saboorarea definitivă a Basarabiei . România. Iată textul acestui tratat: Statele­ Unite ale Ameri­­cei, Anglia, Franța, Italia, Japonia principalele puteri .State și asociate și Ro­mânia. Având în vedere că în interesul pa­rtii generale a Europei, e necesar de i­­stora de pe acuma pentru Baisa­­■ estóa o suveranitate care să coresj landă aspirațiilor populat­iîi ei și să spnanteige minorităților de oasă, reli­gie sast de limbă protecția ce li se intoreștie. AVÂMD IN VEDERE CA DIN spUftUL DE VEDERE GEOGRAFIC, ETNOGRAFIC, ISTORIC SI ECO­­NOMIC, UNIRE­A BASARABIEI CU­­ gIOVOȘA ESTE PE DEPAN JUL­Având în vedere că populația Ba­sarabiei și-a exprimat dorin­ța ca Ba­sarabia să se unească cu România . Având în vedere că România e dis­­puși să dea din propria s­a voință ga­ranții sigure de libertate și dreptate, fară a face vreo deosebire de rasă, religie sau limbă, conform tratatului Stat la Paris la 9 Decembrie 1919, terilor din vechiul regat al Ro­mâniei cât și celor din teritoriile de­sărând alipite, SUNT IN DREPT DE A ÎNCHEIA PREZENTUL TRATAT SI AU DE­SEMNAT IN ACEST SCOP PE PLE­NIPOTENȚIARII LOR . Ca ri după ce au schimbat împuter­ AârSe lor recunoscute în regulă* au »tat*ok următoarele stipulațiuni: articolu­l 1 ’ammmmmmmma h altele părți contractante dec­lară că recunosc suveranitatea României asupra teritoriului Ba­­sarabiei cuprins între granița ac­­tuală a României, Marea Neagră, mirșul Nistrului de la îmbucătură j/ până la punctul unde este d­at de vechiul hotar dintre Bu­covina, Basarabia și acest hotar. Articolul 2 .■RKSAXOTK 753SSI O comisiune compusă din trei membri di­n care unul va fi numit La Priveigxi­lele puteri aliate și asp­­ri«4a urinl de România, iar unul de Tonsiliul Ligei Națiunilor, repre­ mnfasmvA Rusia, se va constitui un teermen de cincisprezece zile cari vor urma punerea în vigoare a presen­­tul­ui tratat, cu scopul de a fixa la țara locului noua jigniță a­l­omâ­­ ni?îRd­ul 3 România se obligă a respecta și a face să se­ respecte, cu strictele pe te­­ritoriul B­as­arab­­iei vizat de arbopo­­­ld 1, clauzele tratatului sum­net la Tarii, la 9 Decembrie 1919, de Prin­­cipd­a­e Puieri aliate și asociat.?­, și' de România, asigurând în special, lo hu­ltailor, fără deosebire de rasă, i­mbă turn relic?", "'-"least param.*, 1“ tit­­b oftate și dreptate ca și celor­­ Mal locuiiP , ... . .uite un •orți, nu fac parte din Regatul României. Articolul 4 For $o bănc­ de plin drept națio­­ntaRtatiA­.!, română — cu excluderea orî­carei alteia, supu­­șii fostului i­m­periu­nts stabil­iti pe teritoriul Ba­sarabiei, vizat la aiV. I. In termen de doi ani de la punerea vigoare a prezentului tratat, su­pușii fostul imperiu r­usesc, în vârstă de 18 ani trecuți și stabiliți­­ teritoriul Basarabii, vizat la art. vor avea facultatea de a opta pen­­tru ori­ce altă naționalitate ce le va fi deschisă, r­ai, urnea soțului va atrage după tine și apî­a a familiei n­or oizitu­ Ste» părinților, pe aceia a copiilor Hmi miei de 18­ ani. Personajele ce vor f­i uze­­ de drep­­t de opțiune prevăzut mai sus, vor trebui ca în termen DE IX­TIASPRE LUNI SA-ȘI TR­ANSFERE­MIIGILIUL IN STATUL PEN­­TRU CARE AU OPTAT. Ele vor putea păstra bunurile imo­­­biliare ce ixsiedă pe teritoriul român. Se vor putea deasemenea să ia cu dânsele bunurile mobile de orice na­tura, fără a putea să li se impună din această cauză vreo zona de eșire. &lt;is © iîs8 S România recunoaște ca supuși ra­­mini, DE PLIN DREPT ȘI FARA NICI O FORMALITATE PE SU­PUȘII FOSTULUI IMPERIU RU­SESC­ care s-au născut pe teritoriul Basarabiei, vizat de articolul I, di­n părinți ce-șî au domiciliul acolo de­și la doil’a­linerei în fi­voare a pre­zentului tratat n’ar fi înșiși stabi­liți acolo. Cu toate acestea, în termen de doi ani cari vor urma punerea în vi­goare a tratatului aceste persoane vor putea declara în­aintea autorități­lor române competente, în teritoriul unde-și au domiciliul, că renunță la naționalitatea română și atunci vor înceta a mai fi socotite ca supuși ro­mâni. In această­­ privință declarația so­Ail va fi valabilă­­ și pentru fe­meie, iar aceea a părinților va avea valoare pentru copiii mai mici de 18 ani. prin € © gistă înaltele Părți contractante recu­nosc că gura Dunărei numită fi­­gu­ra Chiliei tr^lue să treacă sub ju­­risdicțiunea Co­mis­iu­ne­i Europene a Dunărei. Până la încheierea unei convenții generale care să reglementeze reg­i­mul inter­național al căilor fluviale. România s­e obligă să aplice porțiu­nilor d­in sistemul fluvial al Dună­rei ce cad pe teritoriul ei sau oară formează granițele sale regimul pre­cizat de alt. 1 de paragraful art. 321 cât și de a­ [colele 333—339 a­­rata­tului de pace cu Germania. &gît € ® IUi 8 România își va lua răspunderea de partea proporțională care i se cuvine Basarabiei în datoria publică rusă și toata angajamentele sta­tului rus, așa cum se va fixa printr’o convenție par­ticulară între principalele patdii aliate și asociate, pe de o parte și România pe de alta. Această convenție se va­­ pregăti de sus ziseile puteri și desem­nată tot d­e ele. In cazul când com­i­­siiunea­ nu va ajunge la un acord timp de doi ani, chestiunile în litigiu vor fi imediat supuse arbitragullui Consi­liului Societății Națiunilor. Itrdlîoim­d înaltele Părți contractante vor iin­­vita Rusîa să adere la prezentul tra­tat de îndată, ce va fi um guvern rus recunoscut de ele, își mai rezervă dreptul (puterile mari) să supue arbitragiul Consi­liului Societății Națiunilor toate ches­tiile ce ar putea fi ridicate de giuver­­nul rus cu privire la detarite tratatu­lui precum și toate dificultățile vii­toare cari s’ar naște la aplicarea tra­tatului.-------—voxxoo——— mm alegerilor fn­ Senat­oii Mm CIRC. VINNIȚA înscriși 901 i. Votanfi 5167. Anulate 119. Nic. R. capitaneanu dem. 2476 ales Eusebie Popovicii indep. 90 , George Vornlca (P. Nieter) 557. „ CIRC. STOROJINET Înscriși 6432 " .­­ V­otanți­ 5722 > Anullate 206 Gh. Jenea ' 1869 ales CIRC. COTMAN Înscriși $200 Votanți 3959 Anulate 181 Dir. Eugen Kozák ind. —■——voxxot---­3778 dea­r Cinematogrrafele LUX si COLOS j Vread­ata ^Cbticalul cel mai mare film d­e ac­a GREȘ­ALA UNEI FEMEI MĂRITATE In rolurile principale : Amy Lynn cea mai mare și mai frumoasă artistă a Franței; 15» 1003: marele artist din imn TOULOUT in color, mum dubosc, 0tC»| Clwlcl C0îîl 6lgnl$i JF ~ ^ ^ r _ Marele concurs^de'frumusețe: LA PLUS BELLE FEMME DE FRANCE ..................................SS V® HAI PUTE® VEDEA SN CAPITALA 3 La C €­ L © S Muzica Reg. 22 !ns. sub conducerea Căpi S. K. LüVSK La Ly% Orchestra I. POP.­ASMARA inteisiie! Ps’emiepă Atenție! Ps*® mîer*a3 ACTS S&B*ia ll<-aCLASIC , Ä I «iît»eis|g«s - s-B-esttaisisä-«» —- ---------~ — ---------~-------— — " ä pol Sarpăc : | Mare PIim de senzație în dmal serii 114 aste) Deschis 3—12­­ *«••••••* • tm A * • TRATATUL PENTRU _ om nn 159S& mm; MfeNsmlg ținuturi încorporate Romania! ALIPIREA BASARABIEI _ Principalele puteri aliate și asociate recunosc alipirea definitivă a Basarabiei de România — Protectioni­ minorităților etnice.— Cartea din datoria „ ^ ..­­-r TiT^in­­m&mnm •­­ J.wss^esssisssrm msmsB a fostului Imperiu rus sare regine basarabiei l­a Direcția St.Ha­rinescu. — Or» ch­estra «Basi­­ță-Film SonO' dH­ 8* «L «OM 77 despăgubiri de război poate plăti germania Berlin. 30.—August Muller, subse­cretar de stat în ministerul economiei a declarat următoarele asupra posibi­li­tatei de plată a despăgubirilor din partea Germaniei: „Maximul cifrei trebue socotită a­­cea fixată de profesorul Keyn­es, adi­că 40 miliarde mărci aur, în loc­­ de 120 miliarde discutate în conferința din Slythe“. La întrebarea ce ar putea reprezen­tanții din Span accepta ca posibil de îndeplinit, trage concluzia că cele 100 miliarde oferite altădată, nu pot fi luate în considerație, și că propune­rea lui Keynes singură va putea forma un punct de plecare în discuție, de­oa­rece este singura care arată puterea Germaniei de despăgubire. ificepând in numi­re! da azi, se na ¥inde sa il cele­lalte ilari din Capit­a­­!3, m S0 bani exem­­plarul în­ vechiul regat si Basarabia ii su­m­a á © roane în Hasar, Ar­­dei! si Bucoviin­a. Ziarul „Chemarea“ a publicat deu­năzi« o scrisoare t­etoită de pe­ aîntre­­gul în redacția lui Cocea, ca din par­tea d-l­â Icai I. C. Brătianu către Mac­kensen. E un fals grosolan, o nouă escro­cherie ziaristică dublată de o mano­peră electorală, și nici nu ne-am fi ocupat de dânsa dacă „Epoca“ d-l-ui Grigorre Filpescu îmi și-ar fi însușit această escrocherie patentă, repro­ducând în coloanele sale treirea ziar­­ului anarhist. E de prisos să mai afirmăm, pentru toți cei de bună credință, că e vorba de o scrisoare inexistentă. „Chema­rea“ nu e nici la prima, nici la ultima sa escrocherie. E regretabil însă că se găsesc ziare conduse de oameni politici, cari, din patimă politică, se fac ooifiplici cu bimă știntă la aseme­nea escrocherii și falsuri îndrăznețe. D­r. Inculeț, fost ministru al Ba­sarabiei, a trimis următoarea scri­soare ziarului „Mișcarea“ din Iași: Domnule Director, „Agenții guvernului stăruie să des­­mintă arestarea mea. După ce m’au arestat, acum iau poftă să-și mai ba­tă și joc. Am fost arestat în comuna Contrat, județul Nighina, Mer­cur­i 19 Mai, la ora 4 dimineața și dus de jandarmi la post. Joi am trimes­­ toa­te amănuntele d-lui general Averes­cu­ la Chișineu, rugându-l să te a­­dwi1 și la cunoștința M. S. Regelui. Vom vedea ancheta. Cuvintele necuviincioase din tele­grama d-lti prefect de Tighina le las la «aprecierea șefului d-sale“. 28 Mai, 1920. Ioan Inculeț. Informațiile ce le avem din Ardeal dovedesc tulburarea ce a adus în sufletele țărănimei, campania de neadevăruri și învrăjbire națională pe care d-l Vaida, bunul amic al d-lui dr. Lupu, a inaugurat-o peste munți, fiind­că nu le-a reușit în vechiul regat. Satele tulburate necontenit de minciuna că „ciocoii din Regat vor lua pământul11, sunt întro permanentă agitație, mărită prin instigațiile agen­ților unguri. Vedem deci ce colaboratori are partidul na­țional în Ardeal... Pentru a curma această a­­gitație ce amenință să ia pro­porții, autoritățile militare s’au văzut silite in unele părți de a lua severe măsuri pentru a opri punerea în discuție a reformei agrare, din care într'un ne­măsurat dispreț de adevăr și neam partidul național com­promis, a voit să-și creieze o platformă electorală. Pentru a se evita unele confuziuni și erori de apreciere în ce privește re­ 2&Startul alegerilor, este bine să se știe că partidul țărănesc din Basarabia este cu totul deosebit de gruparea „țărănistă“ din vechiul regat, cu care nu are nicio legătură. Miercuri au început la Londra, în localul­ Ministerului de războia, ne­gocierile între EngSsin și colegii slM pe de apă ce și delegații puterilor Consiliului economic pe de alta. Franța este reprezentată prin d. Hal­­gont. In numărul de mâine vom publica textul integral al tratatului de pace cu Tur­cia și anume clauzele cari privesc România și noul regim al Dardanelelor. Unele ziare au publicat candida­tura independentă la Suceava și la Gura Homorului din Bucovina, a d-lui Ion Brătianuu. D. Ion I. C. Brătianu nu a făcut nici o declarație de cand­atiră în aceste localități. Probabil că cele publicate de acele ziare provine sau dintr-o eroare de transmisiune sau dintr-o coincidență de nume. O tdagramă din Lyon anunță că profesorul Massarik a fost ales preșe­dinte al republicei Cehoslovace. Din partea Bărbiei Naționale a României primim următoarele: In Noembrie 1919 prin diverse zi­are din Capitală s-a făcut cunoscut seriile și alfabetele biletelor de 2 lei furate de la Moscova luîndu-se mă­surile necesare pentru conf­scarea lor. Astăzi, siguranța din Basarabia ne comunică că, în Kiev funcționea­ză de mai mult timp o tipografie unde Racovski tipărește bilete româ­nești de 2 lei și cari se introduc în țan­l prin informatorii timeși de dânsul. Deși falsificarea biletului de 2 lei constitue prima tentativă, i­lotmi după informațiimile primite, ele sunt prost tipărite, mărginite albe și tăiate în mod neregulat, unele mai late, altele mai înguste, deci falsul se recunoaște de la prima vedere. Aducând aceasta la cunoștința pu­blicului și Administrațiunei Finan­ciare le atragem atențiunea asupra acestui nou gen­ de falsificare pentru a fi mai cu băgare de seamă la pri­mirea biletelor denunțând cazul au­torităților în drept. —-------ooxxoo —----­ Luptele Polonezilor contra Boltiților — Comunicat Polonez — Lyon 30 Mai.—Lupte crâncene sunt în curs pe­ Jowina și, Pripet mord­­vest de Horisnn. In regiunea Plozo­­wice în special, atacurile au fost res­pinse de către detașamentele noas­tre, fapt care a condus după o luptă de cinci ceasuri, la retragerea inami­cului și la înfrângerea unei brigade bolșwiste. Intre Nistru și Niepre, inamicul a atacat flancul nostru drept, toate a­­tacurile au fost respinse, și inami­cul forțat a se retrage. Trupele grecești au ocupat Trucia Atena 30 Mai.­­ După evacuarea trupelor franceze coma­ndamentul­­ suprem a ordonat armatei grece a o­­cupa toa­tă Tracia bulgară. Coman­damentul anunța debarcarea trupe­lor și ocuparea localitaței Dedea­­gaci. Chestiunea Fiume — Declarațiile primului mi­nistru iugo­l­av D. Veșnici, răspunzând unei in­terpelări relative la Fi­ume, preșe­dintele consiiiului a afirmat că gu­vernul a comunicat Italiei, că în cazul când trupele lui D’Annunzio, după cum este informat, va ocupa Sussak la o dată fixă, acest fapt va produce o stare de spirit așa de defavorabilă în­cât guvernul iugo­slav va fi nevoit să ia mă­surile dictate de îndatoririle și de interesele țării. flifh­t nu primește mandatul pentru Armenia Washington 30 Mai.— Comisiunea afacerilor străine s’a pronunțat con­tra acceptărei ma­ndatului pentru Armenia, progusa de Wilson. Wfimmzio ocupă o nouă localitate sup-S­avă Lyon. 30. — Ziarele anunță ca d’Annuzzio ar fi ocupat satul iugo­slav Kaveloy. -ooxoo- REZULTATUL ALEGERILOR D­N CAPITALA ȘI jUd. ILFOV Rezultatul oficial al alegerilor pen­tru anunca­rea deputațil­or din Capitală și jute. Ilfov, se va cunoaște deabia astăzi la orele 5 d. a. Până la orele 12, cercările guver­namentale dau ca probabil următorul rezultat: PARTIDUL POPORULUI Gen. A­veresen Al. p. pop. 46642 alea Oct. Goga „ 45700 Anibal Teodoresnu „ 43918 „ C. Gongopol „ ’43884 „ SOCIALIȘTI GH. Chifescu soc. 14526 dea T. Dragu­ * 14484 „ I. Moscovici „ 14443 „ FEDERAȚIA­ Dr. N. Lupu­ 10.007 alea V. Kogălniecani 9.246 „ PARTIDUL LIBERAL /. I. C. Brătianu 9518 ales PARTIDUL CONS.­DRM. Tach­e Ionescu 6475 alea -----—-—ooxoo--------­ C. Argetoianu „ 45312 „ I. Trancu-Iiași „ 44911 „ loanițescu „ 44838 , Dr. Gheorghian „ 44561 „ Al. Oteteleșanu „ 44454 „ M. Protopopescu „ 44006 „ N. Zările „ 43941 „ Comisi­u­nea europeană, a Dunărei, ne trimi­te următorul comunicat: „Comisiunea europeană a Dunărei aduce la cunoștința navigatorilor că înaripând de la 1 m­nile 1920, taxele de­­ navigațiunie fixate ,prin tariful din 1908, actual­men­te în vigoare, vor fi sporit­e înmulțirndu-le fiecare cu coe­ficientul 3. Taxele, plătib'le în aur vor fi­­ a­­chitate în moneda țărilor a căror va­loare circulă pe Dunăre, exceptând deocamdată monedele germană, aus­­trila­să, ungară, bulgară, turcă și nu­să, pe «culisul­ valutei francului de aur la [Paris în raport cu­ livra ster­ling, calculată la 1 și 15 «ale fiecărei luni pentru b­enzina urmtăoare, du­pă cursul comercial, admițând că li­vra­­ sterlină, de hârtie echivalează cu livra sterlină de aur. „(Sporul de mai «sue va f­i adoptat ca o înced­are până la ședința ple­­na­ră din toamna 1920 în carte Com­:«­­siunea Europeană a Dunărei, îșî_ re­zervă, după caz, să modifice tariful stabilit prin»''­" d­» prezentul &­•s adresat navigator­il or. Galați, 25 Mai 1yzü Comisiunea Europeană a Du­nărea" Comunicarea aceasta a comisiunei europene dă loc la unele nedumeriri. Se­­ știe că comisiunea Dunărei ți­nuse o sesiune la Papus, dar asupra hotărârilor căreia se revenise. Ur­ma să se ție o nouă sesiune în luna Mai, pentru a se vota noile tec, caii trebuiau însă puse în aplicare la toamnă. Vedem azi cu surprindere că noile taxe se aplică m începere dela 1 l­p­­sist 1920, când nu s’a ținut, — după știința noastră — nici o sesiune în care ea să se fi votat­. Și chiar dacă ele p ar fii votat, nu puteau fi apli­cate decât în toamnă. In ori­ce caz ne miră că guvernul român știa schimbat punctul de ve­dere în această chestiune. Sporirea taxelor, așa cum se calculează, pe cursul francului la Londra, în ra­­port­ cu Ora sterlină, înseamnă de fapt, sporirea CAM DE 30 DE ORI A TAXELOR ACTUALE, nu de 3 ori cum­­ ar părea. Acesta­­ e rezultatul polițicei pe care ne-a făgăduit-o guvernul? Sau ea e în concordanță, cu faimo­sul articol din „îndreptarea“ în ca­re se spunea că comerțul României mi­ are nevoie să iasă la Marea des­chisă prin gulii­ile Dunărei ști D­arja­­nele, de vreme ce avem canalurile Dunărei pri­n Europa centrală spre Marea Nordului?!... In ori­ce caz o lămurire precisă în această însemnată chestiune se impune. ffiZUJJATUL üijstienc­a­­afeneri­^s^e^sm^msmszs xmsla lor pentru canali ^ate^îgs sass ^aa^.^5g^c5Eaa>>x^aga^aai Iată buletinul numeric al rezultate­lor oficiale, pentru alegerile de la Ca­meră : Partidul Poporului 130 Liberalii 7 Federația 32 Socialiștii 10 Democrații 1 Partidul Poporului „ 22 Țărăniștii basarabeni 25 Federația 2 Independenții 2 Partidul Poporului 7 Partidul democrat al unirii 1 Socialiștii 4 Evreii 1 Germanii 1 Independență 1 Bakata ® il — 2 TOTAL GENERAL PARTIDUL­­ POPORULUI 159 mană. I­­ LIBERAM 7 „ FEDERAȚIA *34 „ ȚĂRĂNIST ® BASARĂB. 25 „ SOCIALIST ® 14 „ DEMOCRAT ® 1 ,­ INDEPENDENT ® ~ 3 . DEMOCRAȚI Al UNTRH I „ EVREU 1 „ GERMAN® I „ BALOTAGÎI 2 „ Totalul mandatelor de deputați prevăzute în decretul-lege Vechiu­i Regat ISO Basarabia 5! Din 248 mandate la Cameră, guvernul a luat 159. C­^ZManOBLim Ultima oră politică Sporirea taxelor É »Mio nu Surtfire Un comunicat al comiciun@3 surocane CITIT! IN PAG. 4­. Informatiumi si telegrame Veshiu! Regat Basarabia Bucovina

Next