Viitorul, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 3736-3760)

1920-09-18 / nr. 3750

4- 1 „REȘIȚA” VREA m SWIMKi țgpitfilnl ■lor Bonteitu $» TărHm nu vrea să lniseze o substitatis publica Se cunoaște afacerea „Reșiței“, so­cietate austro-uniifară, al cărei de­­cret-lege de constituire, — care nu are absolut nici o valoare și putere legală fără votul și aprobarea parla­­m­entului, — mi a fost adus de d. Tăz­iacanu, ministrul industriei, înaintea Camerei. Iu adevăr, cu toată...desinvoltura, de care a dat dovadă în numeroasele sale afaceri, d. Tăzlăcanu n’a îndrăz­­nit să vie cu afacerea „Reșița“ îna­intea Camerei pentru simplul motiv că avea convingerea, de altfel îndrep­tățită, că ea va fi respinsă. Deci societatea, în noua ei forma­țiune, ne­fiind constituită în baza un­sei legi aprobată de Parlament, nu are ființă legală. Totuși societatea a lansat circulari către diferite bănci și institu­țiuni fi­nanciare, în vederea subscripției a 100.000 acțiuni în valoare de 50 mi­­lioane. Iată textul scrisoarei-circulări tri­misă la diferite bănci: „In urma convorbirilor avute, vă confrantam că DORIM SA PROCE­DAM DE PE ACUM la emisiunea nouă de 100.000 apțiuni, reprezentând o valoarea nominală de­ lei 50.000.000, — emisiune prevăzută în art. 3 din statutele noastre noi alăturate. Vă invităm deci a lua pare la rea­lizarea acestor urcări a capitalului nostru social, care se va efectua prin subscripț­iune, conform condițiuni­­lor prevăzute în alăturatul proect al prospectului de subscripție, luându­­m obligațiunea de a subscrie sau de a da la subscriere 6000 acțiuni în va­loare nominală de lei 3.000.000. „Vă arătam că am aecapttat sub­­saripțiunii prxsa'abile pentru 20—30 la sută din aceste acțiuni, CARI TREBCESC PRIVITE CA IRE­DUCTIBILE și pe cari le veti pri­ Jmî în contul­ sotoi-parte a dv. ei o subscripție definitivă, sub condițiu­­nea că persoanele invitate de noi vor semna, în termenul prevăzut, de­clar­ațiu­nea de subscriere și îndep­lini obligațiunile prevăzute într'înwA. „Dread acoperire pentru spezele dv. ocazionate,cu această emisiune, veți percepe subscrisorilor un co­mision de 2 la sută din valoarea no­min­ală a acțiunilor subscrise, con­­dițiune prevăzută în declarațiunea de subscriere. „Ținem­ mult ca acțiunile să fie puse, în cea mai mare parte, la dis­poziția publicului, și ne rezervăm dreptul de a ne asigura despre a­­­ceasta, după închiderea subscrip­­țiunei: „Vă rugăm să bine-voiți a ne tri­mite răspunsul dv. cu întoarcer­ea nui­eul­ui și prin scrisoare reco­mandată, pentru ca, în cazul când dv. ați accepta propozițiunile noa­stre, să vă putem remite lista sub­­scripțiunlor prealabile, precum și un număr suficient de prospecte de subscripție“. Cu toată st­ma Uzinele de fer și domeniile din Reșița Societate Anonimă După cum se vede, încercarea a­­ceasta de a se prejudeca un vot al parlamentului, nu este altceva decât o îndrăzneață escrocherie făcută cu pecetea Statului, CARE­­ NU POATE RAMANE VALABILA. Fără o lege, care nu sa votat și nu se va vota, se anulează prescrip­­tiunile formale ale codului de co­merț. — ceea ce este cu desăvârșiră inadmisibil.­­Un ministru corect așteaptă ca so­cietatea pe care a format-o să înde­plinească toate formele legale, și a­­poi să înceapă a funcționa- In felul acesta însă, se nesocotește legi în fi­ință, și se înșeală buna credință a subscriitorior cari sunt îndemnați să­­și verse banii pentru o societate le­gal­mente inexistentă. D. Tăzlăoanu îndrăznește să co­mită acest act, care, incă odată, nu poate rămâne valabil, dar n’a îndrăz­nit să aducă înființarea soc. „Reșița“ înaintea Parlamentului. E o sfidare mai mult ce se aduce spiritului de ordine, cinste și legalitate. O ESTROTHÎRIE Kr­­ijăvermiî­nestra intră in tratative cu sovietele — Telegrama sen. A­veres*­cu către Cicerin — „Le Maltin“, din 12 Septembrie pu­n­ ten­ wimă UMU-ca telegramă din Bu­curești ,­­țendalul A­veresen președintele consiliului României a adresat ur­mătoarea telegramă: „Guvernul român este in posesia te­­logramei din 29 August. E 1 dorește de asemenea restabilirea relațiilor secu­­lare de bani vecinătate între România și Rusia, pe baze cât mai solide. Vă vom­ face cunoscute in curând vederile fesasite­­ asup­ra modalită­ței de a ajun­ge la acest rezultat pe care-1 dorim de comun acord“. Chestiunea fiind de o importanță capitală și așteptând lămuririle gu­vernului,—■ cari informează înainte s­ărbătirea, de unde­ aflăm ce se ptl. trece la noi — vom reveni în numă­rul de mâine. Leul nostru a fost cotat ieri Bu­rsa din PaH 8. 31 și ju­m. ORGANIZAREA PARTIDU­­L^TIT 50ML L­IBERAL M­ ARDEAL D-l Ioan I. C. Brătianu, șeful par­idului national-liberal, a primit u­r­mătoarea telegramă, din Alba- V.­ Jidda: j Cu ocaziunea constituției comi­tetului provizoriu, de organizare a partidului not­ oml-liboul, în jude­țul Alba Inferioară, ca membri de­­v&ttțî ai partitulii, vă rugăm să simiți asigurarea devotamentului «« nemărginitei noastre încrederi, cu a ne suntem și vom rămânea, către iubitul și prea demnul nostru șef“. " Protopop gr. or. loan Teculescu, dr. Gamil Velcean, advecat, dir. loan Cadbazi, adveciarc, fost notiar pu­blic; preotul Fiorian Rusa»; dr. med. Dom­­inic Medrea; protopop gr. «st. loan Maior; dr. loan Maior, vocat; dr. Gheorghe David avocat; preot Iuliu Suciu; dr. med. Stefan Dam­fi; L. Stoica; Cornel Muntean; proprietar; Aurel Medrea; comer­­iciant. Dominic Loan I. C. Brătianu, a a­­dresat oiificatorul răspuns telegra­fic, d-lui protopop loan Teculescu la Allba-Iulia, pentru toți semnatarii telestramei de mai sus: .^Ulâiw mișcat de sentimentele ce brats-voiți a­ mî exprima, sunt fericit să constat, în, organizarea dv., o ma­nifestare a solid­ar­iti^ el conștiinței Românilor de pretutindeni. Numai cu această conștiință și cu bărbătească energie, întru apărarea intereselor fmționale, vom putea stă­pâni marile nevoi ale României în­tregite și îndeplini datoriile către generațiun­e viitoare, pe care ni le-a impus Dumnezeu, când ne­ a dat n­ouă, înfăptuirea aspir­ațiunilor atâtor veacuri“. IO­AN L C. BRATIANU guvernul are datoria să lămurească opinia publică — Contrazicere­­ între politica d­lui Take Ionescu și acea a pri­­­­mului ministru — Gazette de Prague, ziar oficios­­ al ministerului de externe cehoslovac, publică textuul declarațiilor d-lui Beneș în comisiunea parlamentară permanentă. D. Beneș insistă asu­pra acordurilor încheiate la Belgrad și București și spune, între altele: „Ne-am înțeles în special asu­pra condiției d­e urmat pentru a­plicarea tratatului de pace din Tria­non și asupra măsurilor de APARA­­RE DE LUAT IN CAZ DE INTE­GRITATEA UNUIA DIN CELE DOUA STATE (e vorba de Româ­nia și Ceho-Slovacia), AIR FI AME­NINȚATE INTR'UN MOD OARE. CARE Din cele de mai sus reese că alianța guvernului nostru cu Ceho-Slovacia și Iugo-Slavia, comportă asganimante mai vaste decât cele prevăzute într'o strictă aplicare a tratatului de la Tria­non. România este târâtă în angrenajul politicei pe care i-o vor impune­a, prin forța împrejurărilor—aliații săi recenți, fără a lua în considerare mari­le sale interese, orientale cari par in contrazicere cu politica afirmată a ce­lor două state slave. Din nenumăratele declarații, comen­tarii și zvonuri ce au stârnit crearea Micei Antante, opinia noastră publică este complect zăpăcită. Se impune o in­­murire precisă a angajamentelor ce le-a luat țara, căci telegrama d-lui. ge­neral Averescu către Cicerin, pe care o publicăm — după ziarele franceze, m altă parte a ziarului nostru — arată clar că­ politica d-lui general prim-mi­­nistru nu concordă de loc cu ce spune și ce face d. Take Ionescu In Paris Ministrul de externe in Capitala Fran­ței se războește cu bolșevicii, și d. A­­verescu vorbește lui Cicerin de „prie­tenie seculară“ între poporul rus și cel român­,și de tratative directe. • Credem că nu suntem o colonie a guvernului nostru ca să nu binevoiască a ne informa de lucruri măcar cari an­gajează într’o mare măsură binele și viitorul țarei. Di intenlei al Pibici tarii Intervievat de­­ Morning Post* Prințul moștenitor al României s’a pronunțat în favoarea unei a­­propieri a României cu țările li­mitrofe, înțelegând­­ cu oare­care condițiuni — și Rusia sovietelor. « Totuși - a adăugat Prințul Ca­­­rol—România nu înțelege să re­nunțe la nici unul din drepturile sale, drepturi cari i-au fost con­ferite prin tratatul de pace“. Intr’un număr trecut ,au reprodus o informațiune dată ziarelor de la minist­erul de finanțe, în care se a­­firma că statul, are de gând să plă­tească coroanele false, prezintate la preschimbare, într'un „spirit de larghețe“ EFECTELE - Crisa da alimania și scum­perea din CJuj . Ziarul „înfrățirea“ din Cluj se o­­cupă de criza produsă de schimbul coroanelor, arătând că orașul este complect­­ lipsit de alimente, specu­lanții ne­voind să calculeze prețuri­le pe cursul ce domnea înainte de 1 leu trei coroane. Situația este im­posibilă; populația complect lipsită de alimente, protestează fără ca au­­toritățile locale să poată lua­ vre­ o măsură eficace. O mare întrunire a funcționarilor publici s’a ținut în ziua de 15 Sep­­tembrie sub președinția d-lui V. Di­­mitr­iu, rectorul Universităței. S'a cetit următoarea moțiune de către dl profesor Bănescu, care a fost primită unanim și transmisă tele­grafic: D-lui prim-ministru gen. Averea'u „Criza de alimente, pricinuită aici de retragerea din circulație a coroanelor, a atins astăzi mar­ginile sale extreme. Neguțătorii au încetat aproape de a mai vin­de. Piața de zarzavaturi e pustie, măcelăriile mai toate închise, bru­tăriile asaltate de public. Popula­ția românească a Clujului e ame­nințată a pieri de foame. Autori­tățile incapabile a pune capăt răului. " „Nici o măsură de a se apro­viziona orașul, nici o constrân­gere în potriva speculatorilor ne­mernici, cari, mai toți streini, te­rorizează cu intenție lumea, spre a stârni nemulțumiri și a compro­mite aici noua ordine de lucruri La propunerea președintelui, s’a ales o compesiun­e de zece, care să re­dacteze un Memoriu spre al prez­in­ta d-lui ministru Argetoianu, la aștep­tat zilele alaesilea la Cluj. Comisia e coompusă de d-nii T. Paul, N. Bănescu, Fl.­Stefane­sc.n- Goangă, Maricn Ștefănescu, V. Ghi­­dionescu, profesori universitari: A. Buginariu (Poștă), A. Bogdan (C. F. R.) Inginer Ionoscn (C. M. S.), Io­nescu (Finanțe), Valerian Poruțiu (Secretariatul general de Agricul­tură). -----------ooxxoo---------­0 afacere fa zahliși orgz Am anunțat că print’un jurnal al Consiliului de Miniștri, ministerul Aprovizionarei d­inpărți de la Socie­tatea Transoceanic, un număr de­ 100 pogoane zahăr cu 0,612 dintr'un dhefy­­l ilogrami­, și 1250­ vagoane o­­rez cu același preț. Totalul reprezintă 14.000.000 dolari, plătibil în bonuri de tezaur pe 2 ani, cu 6, la sută. Bonurile urmează a fi depuse la Creditul Lyonnais și se vor elibera contra c­omagamentelor de încărca­re. Socotind dolarul a 15.10 fr. (pari­tatea Paris) prețul de CM2 revine la 10 frânei. Socotind acești 10 fr. în lei revine la 35 țoi kg. zahăr sau orez. Cum însă marfa se plătește­ în bo­nuri de tezaur­ dolari și cum aceste bonuri în dolari sunt cotate pe piața străinătăței cu 70 suta, înseamnă că vînzătorul încasează de fapt 7 fr. kgr. ceiace­ revine la lei 21,50 kgr. Știut fiind că aceste articole sunt cotate pe piața amer­icană între 2,50 fr. și 3 fr. kgr. SOCIETATEA :.T­RAN­SOC­IAN­IC* REALIZEAZĂ IN ACEL CONTRACT UN BENE­FICIU DE 10.000.000,franci­.. Rămâne de văzut, dacă aprovizio­narea plătește asemenea prețuri, cu cât se vor vinde publicului aceste articole de primă necesitae Conform deciziunei luate, de co­mun acord — după­ o telegramă din Varșovia — guvernul polonez și cel lituanian au început tratativele lur Cajvana. Ni se comunică din Brăila un caz foarte interesant și edificator tot o­­dată și anume : Morile din acel oraș au încetat lu­crul a în cauză că sunt blocate de marea cantitate de făină vincinală, așa că nu mai au­ unde s’o depoziteze După cum vedem în țară există cantități mari de făină iar populația Capitalei suferă adesea de pâine din cauza greutăților transportului. -OOOOO-------­h­on­ta [omino și CU MINIERII Horsea, 17 Sept. — Vederile sânt în general optimiste cu privire, 'n întorsătura) care a luat-o diferendul cărbunilor. In ver ©urile laburiste se spune că nouă condițiuni, care au fost aprobate ori de comitetul exe­cutiv al minieirilor, vor fi supuse conferinței de astăzi dintre comite­­tul executiv al minierilior și preșe­dintele ministerului de comerț. A­­ceste condițiuni du­pă cum se dec­lară vor putea asigura o înțelegere. Corespondentul laburist al ziarului „Evening Standard“ merge până a­­colo d­e a spune că min­erii ar fi lă­­­sat cu totul la o parte c­ererea pen­tru reducerea prețului a cărbunilor domestici. Conferința după ce a ur­mat până târziu după amiază, a fiost amânată pen­tru­ mâine. :v SV' SITUAȚIA INTERNATIONAL* BULETINUL DE AZI: Vineri 17 Septembrie 1920 Ia sfârșit, după atâtea zile de o tăcere îngrijitoare, azi au sosit u­­nele știri și de pe frontul polonez și asupra păcei care se prepară la Riga. Una dintre aceste știri arată că trupele poloneze continuă să aibă inițiativa și superioritatea pe front. O luptă foarte serioasă dată acum patru zile,— la 13 Septembrie,—s’a terminat cu victoria complectă a ar­matelor poloneză, cari au ocupat Kowel, capturând și trei mii de prizo­nieri. Desigur că succesele poloneze cari continuă, nu vor lipsi să influ­ențeze și să grăbească tratativele de la Riga, făcând în acelaș timp pe bolșevici să priceapă inutilitatea unor noul sforțări pe care intenționează să le organizeze, spre a ameliora cel puțin în parte situația creiată tru­pelor roșii prin ultimele victorii poloneze. De altfel, tot după o știre de azi, s-ar părea că,­­ în cazul când­ prevederile de la Varșovia se vor realiza,­­ semnarea preliminărilor de pace ar trebui să aibă loc peste câteva zile, Polonia înțelegând să dea bolșevicilor toate garanțiile cerute pentru viitor. Până­ atunci, însă, fapt este ca situațiunea bolșevicilor și înlăuntru și în afară merge înrăutățindu-se. De pe frontul generalului Wrangel, șt­rile de azi anunță de asemenea noul succese în contra armatelor roșii. Din afară, știrile sunt tot așa de defavorabile regimului sovietic. In Ger­mania, socialiștii independenți în care Moscova spera așa de mult, se ri­died împotriva sistemului bolșevic, criticând aceia ce ei numesc preten­țiunile de „infailibilitate papală a Moscovei“. In Anglia d-lui Lloyd George chiar ultimul incident cu Kameneff a produs un reveriment, care se o­­glindește în atitudinea ostilă a presei engleze pe chestiunea reluărei re­lațiilor comerciale cu Rusia sovietică :,d. Lloyd George însuși, față cu a­­cest curent de opinie publică, este silit să-și tempereze înclinați­unile Inexplicabile pentru guvernul sovietic. Din Franța vine o știre, care de altfel nu va fi o surpriză pentru inițieți. D. Deschanel, președintele de curând ales al Republicei franceze, a demisionat din motive de sănătate. Marți sau Joi demisia va fi citită în parlamentul francez, iar la 25 Septembrie congresul dela Versailles va fi chemat să aleagă Franței un nou șef de stat. In ce ne privește în­registrări cu regret știrea aceasta, fiindcă d. Deschanel era unul din marii prieteni ai României. Cine îi va urma la președinția Republicei? Numele d-lui Milierand, actualul președinte de consiliu al Franței, este ii înaintea multor altora, și se adaugă că d. Poincare ar putea să-i succeadă la președinția consiliului. In tot cazul, este sigur că competițiu­­nile nu vor lipsi, cum de altfel e și firesc. Și acum o ultimă știre care ne privește. Conferința Dunărei și-a reluat veri lucrările la Paris, după o amânare impusă de prezentarea con­­tra-proectului român care după cât știm, propune între altele o singură comisiune internațională de la Ulm la Sulina, în locul celor două comi­­siuni din proectul inițial al Aliaților. Cele două comisiuni trebuind pe dreptate să aibă aceiași alcătuire, desigur că o singura comisie ar putea să-și împlinească cu mai mult succes menirea. Dar desbaterile comisiei internaționale întrunită ori la Paris pare a fi suferit o nouă amânare în urma cererei delegatului Franței, care a anunțat că în proectul primitiv sunt de introdus unele amendamente și unele dispozițiuni complimentare. E probabil că s-a luat în considerație propunerile României, pe­ cari de altfel presa franceză te susține cu o dreptate explicabilă. DEMISIA D-LUI DESCHANEL Alegerea noului președinte s-a hotărât Lyon 17. — Președintele Republicei franceze, d. Deschanel, a demisionat. Contra așteptărei medicilor, starea sănătătei sale s-a agravat. La sfârșitul săptămânei trecute, d. Steeg, minis­trul de interne, a plecat special la Aux-les-Bains pen­tru a se întreține cu d. Milierand în această privință. D. Milierand va vizita pe șeful statului în după amiaza zilei de 16. In ziua de 17 se va ține un consiliu de­ miniștri în urma căruia d. Milierand se va consulta cu prezidenții corpurilor legiuitoare în vederea con­­vocărei parlamentului Miercurea sau Joia viitoare pentru a i se comunica scrisoarea de demisiune a d-lui Dedhanel. Congresul pentru alegerea noului prezident se va întruni la 25 Septembrie. C dim­ininatul conferinței dinre Rue Lyon, 16 Septembrie. — Conferin­ța dunăreană internațională și-a rău luat­ ședințele la 16 Septembrie. S’au aprobat procesele­ seriale ale ședin­țelor precedente și s'a continuat din Cu­­ia­ asupra „statutului“ dunărean. De­oarece plenipotențiarul Franței a comunicat introducerea câtorva amendamente ii dispoziții compli­mentare bin textul primitiv al proec­tului de conven­țiume, conferința a hotărât de a supune acest proect u­­nui nou examen. Succese poloneze Lyon. 17. — Comunicatul polon din 14 Septembrie anunță că în ziua de 13 Septembrie, polonezii au­ ocupat Kowel, făcând 3000 prizonieri. Paris. 17. — In sectorul Lokal și la Bogf au avut loc lupte euwigeroiace Polonezii au ocuipat Artekow. Ko­wel fii au făcurt 3000 de prizonieri­­ au luat 20 de luimini și două­ trenuri blindate. Deiefslîa potera la Riga Palm­ia. 17. — Delegația­­ poloneză s’a îmbarcat. Marți seara pentru Li­bam De acolo ea se va duc­e la Riga.­­ Horsen. 17. — Se aude că condițiile de pace cari vor fi patentate bolșevi­cilor la Riga, au­ fost definitiv elabo­rate de guvernul polon și nu există în­­doială c­ă dacă guvernul rus dorește cinstit pacea, preliminariile vor putea fi semnate peste câteva zile. Guvernul polon a ținut seamă d­e toate cererile juste ale guvernului sovietic și este ga­ta, însă numai pe principiul unei com­­pecte reciprocită­ți, a oferi guvernului sovietic toate garanțiile cerute. . Rive­rs la petrograd • _ ■ ... Paris. 16 Sept. — Se comunică din Helsingfors că în urma știrilor des­pre înfrângerea Rusiei de către Po­lonia, ar fi isbriinit grave dezordine la Petrograd. Se crede că la 6 Sep­tembrie se afi echipagiile fotei ruseși. Ocupâm­du­-ne ori de chestiamnea1 pâine"­, am spus că „între chestiune atât­­ ie im­­porba­rttă, ea aceasta ru­­veroul e complect dezorientat și nu știe ce vrea“. Concluzia am tras, o din ancheta pe car­e am întreprinso și­ al cărei rezultat îl publicăm azi. Avem făină... de lux dar nu avem părea pentru săraci . Din ziua în care subsecretariat­ul de stat al aprovizionărei s’a hota­­rât să se ocupe de chestiunea păi­­nei s’a cerut d-lui Atanasiu, în par­lament, să stabilească un singur tip de făină, cea integrali D. subsecretar de stat a răspuns că trebue să se fabrice și pâine albă, dar numai așa se va putea ob­ține mai­eftină pâinea cea neagră. Obiectându-se d-lui Atanasiu, că în acest caz se va specula populați­­unea săracă, fabricându-se numai prăjituri și pâine albă Și neglijîn­­du-se cu­ desăvârșire pâinea neagră, d. prim-ministru a spus: „îmi­­­au la ®­gaj amonitul sa supr­im de pe piață toate cornurile și articolele fabri­cate din făină, d­n lux, pentru­ oame­nii eiari vor să trăiască în lux“.­­Promisiunea d-lui Averesen a ră­mas simplă promisiune, patiseriile, comnorle și franzelele cu lapte a­­bundă plata, dar m­âinea neagră, a săr­macului, nu o pot găsi ce-l ce vor s’o cumpere. A­ceasta este una din cauzele pen­tru care morile au măcinat făina de lux. Un amflalament neres­­pectate S’a întâmplat, însă, ’i altceva. In­­tr’una din zile, morarii au cerut va­lută, în valoare de 30 milioane, pen­tru a-și putea aduce din străinătate materialele necesare morilor. Ministerul de industrie nea­vând posibilitatea să acorde valuta cerută, a încheiat un acord cu Sindicatul mo­rarilor prin care, îngăduia acestuia să fabrice trei calități de făină. Două din cale­ trei calități măcinate trebu­iau să servească la fabricarea pafniei. A treia calitate de pâine era cea de lux, pe care guvernul se obliga să o plătească morarilor cu 8 lei kisr. Azi, toate morile din țară au în de­pozitele lor făină de lux, în valoare de 180 m­­ioane lei, pe care guvernul nu o poate cumpăra, cum se obliga­se, fiindcă statul nu poate să plă­tească acesată sumă. Iată dar, cum se face că în Româ­nia avem azi destulă făină de lux dar, .. nu avem pâine neagră pentru aceia , care nu-și pot îngădui luxul să mă­­­­nânce pâine albă.i Primăria Capitalei se dezinteresează de­­ chestia pâi­nei ! Cu toate» că nu» s’a interesat nici­­­ odată, de chestiunea pâinei, d. pri­­­­mar al Capitalei declară "acum neted , că aceasta nu-1 m­ai privește pe vii­­­­tor. i Iartă ce spune d. Gheorghian­­i — „Se lasă deplină libertate co­ [] mer­­ului de pâine. Fiecare poate să­­își aducă grâu și să ști macine un­de vrea. Subsecretariatul aprovizio­­năresc și-a luat, de acum înainte, sarcina, de a aproviziona Capitala,­l cu grâu. Noi vom îndeplini numai rolul de supraveghetor și distribui­tor. In consecință, am cedat subse­cretariatului toate locomotivele de care dispuneam, așa că navetele se vor organiza de către aprovizionare. Legătura dintre aprovizonare și co­­muntăs va­ fi făcută de trei domni consilier. Se va vedea dacă libertatea, acordată va aduce o ameliorare a sustuției; dacă nu, se vor lua măsu­rile coercitive potrivite cu nevoile. Ce spun morarii D, președinte al sindicatului mo­rarilor, din Capitală, ne declară: „Când guvernul a hotărât fabri­carea celor 3 calități de făină, nu ne-a consulta și pe noi asupra pro­­­­porțiilor, în care­ trebuia să se facă "măcinișul“. „Dacă am fi fost între­bați asupra acestei chestiuni, popu­lația n’ar suferi azi, statul n'ar pă­gubi, încărcăndu-șî bugetul“. ^Azi ca și altă dată, noi morarii cerem gvernului, pentr­u ca popula­ția să aibă pâine următoarele: 1) Să se fixeze prețul grâului la pro­ducător. 2) Să fie înlăturați speculatori, cari acaparează grâul în­ vederea ex­­­portului. I 3) Să ni se înlesnească transportul pe C. F. R. și să ni se dea posibili­tatea de­ a avea combustibil, la tâmp. Ce spint brutari* Brutarii nu par a fi sînI ei, prea mulțumiți cu libertatea, comerțului penei. In trecut aceștia au avut să se plângă împotriva morarilor agri se dedea mai invită făină de căliră , tea I și mai puțină de a II­ a" și de a l­­ III-a iar acum se plâng împotriva­ samsarilor cari speculează grâul și făina. Brutarii cer: 1 1) Să li se dea tot posibilitatea să macine grâul. 2), Să fie înlăturați intermediară. 3) Să­­ se înlesnească procurarea de combustibil. Experiențele subsecre­tariatului Aprovizionărei După ce d-l subsecretar de stat al aprovizionarei a făcut prima experi­ență, cu cele 3 tipuri de făină, acum încercă o alta, lăsând liber comerțul cu pâine. Dacă și aceasta va da rezultate ne­gative se va face o experiență nouă fiindcă d-l Atanasiu are în studiu un alt sistem de alimentare. Dar­ ce va fi când și acest sistem se va pune în practică și se va constata că nu este­ mai bun de­cât cele cari au dat fali­ment ? Pentru un moment, din întreaga an­chetă făcută am constatat că, în țara grâului nu avem pâine ; din grâul ca­re s’a măcinat până acum s’a scos fă­­ină de lux pentru cei bogați și nu s’a scos pâine neagră pentru săraci; bru­tarii se ceartă cu morarii fiindcă fie­care din aceștia vrea să câștige mai mult, în vreme ce populația seteste de foame ; iar autoritățile cari ar trebui să îngrijească ca imagimea să nu du­să lipsă, unele se ies intereseausă da chestia pâinei iar altel­e expgriw­­tează în fiecare zi câte-un nou sis­tem, pentru ca să constate azi că n'a fost bun ceva ce a făcut ori și să se convingă mâine c’a greșit azi. BEP. Ultima oră politică De ce rar avem pâine Avem faina de lux, dar nu avem pâine pentru săraci.— Angajamente irealizabile. —Ce face d. primar al Capita­­lei—Ce spun morarii și ce spun britarii ASPECTE POLITICE In sfârșit guvernul a autorizat pe reprezentantul său din Viena, să vizeze pașapoartele comuniștilor români spre a se putea duce la Moscova. Un­­ tovarăș“ de-al d-lui Cristescu cetind această știre a spus: «prevăd că pe cât de greu le-a fost alor noștri­ să ajungă în Rusia tot atât de greu le va fi să se întoarcă de-acolo». Făcea oare aluzie socialistul nostru la dificultățile pe care le-ar face gu­vernul român lui Cristescu, când acesta ar vroi să se întoarcă în țară sau 1% situația destul de tulbure care e în Rusia ? Ați văzut că ori­ce propunere de pace sau declarație de răz­boi, care trebue să sosească de la Moscova guvernului român, se primește întâi la clubul din Sfântul Ionică și­ apoi la ministerul de externe. De ce, atunci n’ar ști socialiștii noștri mai bine ca ori și cine ce se întâmplă în Rusia ? Dacă scenele de la Petrograd, acelea cu linșarea comisarilor popo­rului și aruncarea lor in­deva, se vor adeveri, cu siguranță că „tovară­șii“, Cristescu , Comp, nu se vor mai duce în Rusia. Ei se vor înapoia la București spunându-și: „fie pâinea cât de rea tot mai bună e în țara noastră, chiar când vrei să rămâi comuniet". S’a publicat de către cei lesne îcrezători că d-l Averescu ar fi însăr­cinat pe d-nii Cudalbu­ și Trancu-d­ă și să facă o anchetă discretă în jurul unei afaceri „de coase“ a d-lui Tăslăoanu. Ministrul agriculturei și al do­meniilor se grăbește să desmintă această știre, socotind­ o „pură inven­ție“. Credem că d-l Cudalbu are dreptate. O anchetă se face atunci când vrei să te convingi de tot adevăr de care mi © ști sigur. Ori, mai poate cineva să-și închipuie acum că d. prim ministru nu cunoaște pe d-l Tăslăuanu ? Dar, lumea e din cate afară de rea. Se strigă pe toate cătte că pâinea lipsește și iată că azi. ministrul de comerț a­ încheiat un contract pentru exportul fainei. li. ministru ca d-l Tăslăuanu care, chiar atunci când lipsește pâinea din casa săracului, găsește mijlocul să exporteze făină, poate el să fie anchetat și dat afară din guvern. ? GITITI IN PAG. IV roformațîupi­ți Teleim

Next