Viitorul, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 3736-3760)
1920-09-18 / nr. 3750
4- 1 „REȘIȚA” VREA m SWIMKi țgpitfilnl ■lor Bonteitu $» TărHm nu vrea să lniseze o substitatis publica Se cunoaște afacerea „Reșiței“, societate austro-uniifară, al cărei decret-lege de constituire, — care nu are absolut nici o valoare și putere legală fără votul și aprobarea parlamentului, — mi a fost adus de d. Tăziacanu, ministrul industriei, înaintea Camerei. Iu adevăr, cu toată...desinvoltura, de care a dat dovadă în numeroasele sale afaceri, d. Tăzlăcanu n’a îndrăznit să vie cu afacerea „Reșița“ înaintea Camerei pentru simplul motiv că avea convingerea, de altfel îndreptățită, că ea va fi respinsă. Deci societatea, în noua ei formațiune, nefiind constituită în baza unsei legi aprobată de Parlament, nu are ființă legală. Totuși societatea a lansat circulari către diferite bănci și instituțiuni financiare, în vederea subscripției a 100.000 acțiuni în valoare de 50 milioane. Iată textul scrisoarei-circulări trimisă la diferite bănci: „In urma convorbirilor avute, vă confrantam că DORIM SA PROCEDAM DE PE ACUM la emisiunea nouă de 100.000 apțiuni, reprezentând o valoarea nominală de lei 50.000.000, — emisiune prevăzută în art. 3 din statutele noastre noi alăturate. Vă invităm deci a lua pare la realizarea acestor urcări a capitalului nostru social, care se va efectua prin subscripțiune, conform condițiunilor prevăzute în alăturatul proect al prospectului de subscripție, luândum obligațiunea de a subscrie sau de a da la subscriere 6000 acțiuni în valoare nominală de lei 3.000.000. „Vă arătam că am aecapttat subsaripțiunii prxsa'abile pentru 20—30 la sută din aceste acțiuni, CARI TREBCESC PRIVITE CA IREDUCTIBILE și pe cari le veti pri Jmî în contul sotoi-parte a dv. ei o subscripție definitivă, sub condițiunea că persoanele invitate de noi vor semna, în termenul prevăzut, declarațiunea de subscriere și îndeplini obligațiunile prevăzute într'înwA. „Dread acoperire pentru spezele dv. ocazionate,cu această emisiune, veți percepe subscrisorilor un comision de 2 la sută din valoarea nominală a acțiunilor subscrise, condițiune prevăzută în declarațiunea de subscriere. „Ținem mult ca acțiunile să fie puse, în cea mai mare parte, la dispoziția publicului, și ne rezervăm dreptul de a ne asigura despre aceasta, după închiderea subscripțiunei: „Vă rugăm să bine-voiți a ne trimite răspunsul dv. cu întoarcerea nuieului și prin scrisoare recomandată, pentru ca, în cazul când dv. ați accepta propozițiunile noastre, să vă putem remite lista subscripțiunlor prealabile, precum și un număr suficient de prospecte de subscripție“. Cu toată stma Uzinele de fer și domeniile din Reșița Societate Anonimă După cum se vede, încercarea aceasta de a se prejudeca un vot al parlamentului, nu este altceva decât o îndrăzneață escrocherie făcută cu pecetea Statului, CARE NU POATE RAMANE VALABILA. Fără o lege, care nu sa votat și nu se va vota, se anulează prescriptiunile formale ale codului de comerț. — ceea ce este cu desăvârșiră inadmisibil.Un ministru corect așteaptă ca societatea pe care a format-o să îndeplinească toate formele legale, și apoi să înceapă a funcționa- In felul acesta însă, se nesocotește legi în ființă, și se înșeală buna credință a subscriitorior cari sunt îndemnați săși verse banii pentru o societate legalmente inexistentă. D. Tăzlăoanu îndrăznește să comită acest act, care, incă odată, nu poate rămâne valabil, dar n’a îndrăznit să aducă înființarea soc. „Reșița“ înaintea Parlamentului. E o sfidare mai mult ce se aduce spiritului de ordine, cinste și legalitate. O ESTROTHÎRIE Krijăvermiînestra intră in tratative cu sovietele — Telegrama sen. Averes*cu către Cicerin — „Le Maltin“, din 12 Septembrie pun ten wimă UMU-ca telegramă din București ,țendalul Averesen președintele consiliului României a adresat următoarea telegramă: „Guvernul român este in posesia telogramei din 29 August. E 1 dorește de asemenea restabilirea relațiilor seculare de bani vecinătate între România și Rusia, pe baze cât mai solide. Vă vom face cunoscute in curând vederile fesasite asupra modalităței de a ajunge la acest rezultat pe care-1 dorim de comun acord“. Chestiunea fiind de o importanță capitală și așteptând lămuririle guvernului,—■ cari informează înainte sărbătirea, de unde aflăm ce se ptl. trece la noi — vom reveni în numărul de mâine. Leul nostru a fost cotat ieri Bursa din PaH 8. 31 și jum. ORGANIZAREA PARTIDUL^TIT 50ML LIBERAL M ARDEAL D-l Ioan I. C. Brătianu, șeful paridului national-liberal, a primit următoarea telegramă, din Alba- V. Jidda: j Cu ocaziunea constituției comitetului provizoriu, de organizare a partidului not oml-liboul, în județul Alba Inferioară, ca membri dev&ttțî ai partitulii, vă rugăm să simiți asigurarea devotamentului «« nemărginitei noastre încrederi, cu a ne suntem și vom rămânea, către iubitul și prea demnul nostru șef“. " Protopop gr. or. loan Teculescu, dr. Gamil Velcean, advecat, dir. loan Cadbazi, adveciarc, fost notiar public; preotul Fiorian Rusa»; dr. med. Dominic Medrea; protopop gr. «st. loan Maior; dr. loan Maior, vocat; dr. Gheorghe David avocat; preot Iuliu Suciu; dr. med. Stefan Damfi; L. Stoica; Cornel Muntean; proprietar; Aurel Medrea; comericiant. Dominic Loan I. C. Brătianu, a adresat oiificatorul răspuns telegrafic, d-lui protopop loan Teculescu la Allba-Iulia, pentru toți semnatarii telestramei de mai sus: .^Ulâiw mișcat de sentimentele ce brats-voiți a mî exprima, sunt fericit să constat, în, organizarea dv., o manifestare a solidariti^ el conștiinței Românilor de pretutindeni. Numai cu această conștiință și cu bărbătească energie, întru apărarea intereselor fmționale, vom putea stăpâni marile nevoi ale României întregite și îndeplini datoriile către generațiune viitoare, pe care ni le-a impus Dumnezeu, când ne a dat nouă, înfăptuirea aspirațiunilor atâtor veacuri“. IOAN L C. BRATIANU guvernul are datoria să lămurească opinia publică — Contrazicere între politica dlui Take Ionescu și acea a primului ministru — Gazette de Prague, ziar oficios al ministerului de externe cehoslovac, publică textuul declarațiilor d-lui Beneș în comisiunea parlamentară permanentă. D. Beneș insistă asupra acordurilor încheiate la Belgrad și București și spune, între altele: „Ne-am înțeles în special asupra condiției de urmat pentru aplicarea tratatului de pace din Trianon și asupra măsurilor de APARARE DE LUAT IN CAZ DE INTEGRITATEA UNUIA DIN CELE DOUA STATE (e vorba de România și Ceho-Slovacia), AIR FI AMENINȚATE INTR'UN MOD OARE. CARE Din cele de mai sus reese că alianța guvernului nostru cu Ceho-Slovacia și Iugo-Slavia, comportă asganimante mai vaste decât cele prevăzute într'o strictă aplicare a tratatului de la Trianon. România este târâtă în angrenajul politicei pe care i-o vor impunea, prin forța împrejurărilor—aliații săi recenți, fără a lua în considerare marile sale interese, orientale cari par in contrazicere cu politica afirmată a celor două state slave. Din nenumăratele declarații, comentarii și zvonuri ce au stârnit crearea Micei Antante, opinia noastră publică este complect zăpăcită. Se impune o inmurire precisă a angajamentelor ce le-a luat țara, căci telegrama d-lui. general Averescu către Cicerin, pe care o publicăm — după ziarele franceze, m altă parte a ziarului nostru — arată clar că politica d-lui general prim-ministru nu concordă de loc cu ce spune și ce face d. Take Ionescu In Paris Ministrul de externe in Capitala Franței se războește cu bolșevicii, și d. Averescu vorbește lui Cicerin de „prietenie seculară“ între poporul rus și cel român,și de tratative directe. • Credem că nu suntem o colonie a guvernului nostru ca să nu binevoiască a ne informa de lucruri măcar cari angajează într’o mare măsură binele și viitorul țarei. Di intenlei al Pibici tarii Intervievat de Morning Post* Prințul moștenitor al României s’a pronunțat în favoarea unei apropieri a României cu țările limitrofe, înțelegând cu oarecare condițiuni — și Rusia sovietelor. « Totuși - a adăugat Prințul Carol—România nu înțelege să renunțe la nici unul din drepturile sale, drepturi cari i-au fost conferite prin tratatul de pace“. Intr’un număr trecut ,au reprodus o informațiune dată ziarelor de la ministerul de finanțe, în care se afirma că statul, are de gând să plătească coroanele false, prezintate la preschimbare, într'un „spirit de larghețe“ EFECTELE - Crisa da alimania și scumperea din CJuj . Ziarul „înfrățirea“ din Cluj se ocupă de criza produsă de schimbul coroanelor, arătând că orașul este complect lipsit de alimente, speculanții nevoind să calculeze prețurile pe cursul ce domnea înainte de 1 leu trei coroane. Situația este imposibilă; populația complect lipsită de alimente, protestează fără ca autoritățile locale să poată lua vre o măsură eficace. O mare întrunire a funcționarilor publici s’a ținut în ziua de 15 Septembrie sub președinția d-lui V. Dimitriu, rectorul Universităței. S'a cetit următoarea moțiune de către dl profesor Bănescu, care a fost primită unanim și transmisă telegrafic: D-lui prim-ministru gen. Averea'u „Criza de alimente, pricinuită aici de retragerea din circulație a coroanelor, a atins astăzi marginile sale extreme. Neguțătorii au încetat aproape de a mai vinde. Piața de zarzavaturi e pustie, măcelăriile mai toate închise, brutăriile asaltate de public. Populația românească a Clujului e amenințată a pieri de foame. Autoritățile incapabile a pune capăt răului. " „Nici o măsură de a se aproviziona orașul, nici o constrângere în potriva speculatorilor nemernici, cari, mai toți streini, terorizează cu intenție lumea, spre a stârni nemulțumiri și a compromite aici noua ordine de lucruri La propunerea președintelui, s’a ales o compesiune de zece, care să redacteze un Memoriu spre al prezinta d-lui ministru Argetoianu, la așteptat zilele alaesilea la Cluj. Comisia e coompusă de d-nii T. Paul, N. Bănescu, Fl.Stefanesc.n- Goangă, Maricn Ștefănescu, V. Ghidionescu, profesori universitari: A. Buginariu (Poștă), A. Bogdan (C. F. R.) Inginer Ionoscn (C. M. S.), Ionescu (Finanțe), Valerian Poruțiu (Secretariatul general de Agricultură). -----------ooxxoo---------0 afacere fa zahliși orgz Am anunțat că print’un jurnal al Consiliului de Miniștri, ministerul Aprovizionarei dinpărți de la Societatea Transoceanic, un număr de 100 pogoane zahăr cu 0,612 dintr'un dhefyl ilogrami, și 1250 vagoane orez cu același preț. Totalul reprezintă 14.000.000 dolari, plătibil în bonuri de tezaur pe 2 ani, cu 6, la sută. Bonurile urmează a fi depuse la Creditul Lyonnais și se vor elibera contra comagamentelor de încărcare. Socotind dolarul a 15.10 fr. (paritatea Paris) prețul de CM2 revine la 10 frânei. Socotind acești 10 fr. în lei revine la 35 țoi kg. zahăr sau orez. Cum însă marfa se plătește în bonuri de tezaur dolari și cum aceste bonuri în dolari sunt cotate pe piața străinătăței cu 70 suta, înseamnă că vînzătorul încasează de fapt 7 fr. kgr. ceiace revine la lei 21,50 kgr. Știut fiind că aceste articole sunt cotate pe piața americană între 2,50 fr. și 3 fr. kgr. SOCIETATEA :.TRANSOCIANIC* REALIZEAZĂ IN ACEL CONTRACT UN BENEFICIU DE 10.000.000,franci.. Rămâne de văzut, dacă aprovizionarea plătește asemenea prețuri, cu cât se vor vinde publicului aceste articole de primă necesitae Conform deciziunei luate, de comun acord — după o telegramă din Varșovia — guvernul polonez și cel lituanian au început tratativele lur Cajvana. Ni se comunică din Brăila un caz foarte interesant și edificator tot odată și anume : Morile din acel oraș au încetat lucrul a în cauză că sunt blocate de marea cantitate de făină vincinală, așa că nu mai au unde s’o depoziteze După cum vedem în țară există cantități mari de făină iar populația Capitalei suferă adesea de pâine din cauza greutăților transportului. -OOOOO-------honta [omino și CU MINIERII Horsea, 17 Sept. — Vederile sânt în general optimiste cu privire, 'n întorsătura) care a luat-o diferendul cărbunilor. In ver ©urile laburiste se spune că nouă condițiuni, care au fost aprobate ori de comitetul executiv al minieirilor, vor fi supuse conferinței de astăzi dintre comitetul executiv al minierilior și președintele ministerului de comerț. Aceste condițiuni după cum se declară vor putea asigura o înțelegere. Corespondentul laburist al ziarului „Evening Standard“ merge până acolo de a spune că minerii ar fi lăsat cu totul la o parte cererea pentru reducerea prețului a cărbunilor domestici. Conferința după ce a urmat până târziu după amiază, a fiost amânată pentru mâine. :v SV' SITUAȚIA INTERNATIONAL* BULETINUL DE AZI: Vineri 17 Septembrie 1920 Ia sfârșit, după atâtea zile de o tăcere îngrijitoare, azi au sosit unele știri și de pe frontul polonez și asupra păcei care se prepară la Riga. Una dintre aceste știri arată că trupele poloneze continuă să aibă inițiativa și superioritatea pe front. O luptă foarte serioasă dată acum patru zile,— la 13 Septembrie,—s’a terminat cu victoria complectă a armatelor poloneză, cari au ocupat Kowel, capturând și trei mii de prizonieri. Desigur că succesele poloneze cari continuă, nu vor lipsi să influențeze și să grăbească tratativele de la Riga, făcând în acelaș timp pe bolșevici să priceapă inutilitatea unor noul sforțări pe care intenționează să le organizeze, spre a ameliora cel puțin în parte situația creiată trupelor roșii prin ultimele victorii poloneze. De altfel, tot după o știre de azi, s-ar părea că, în cazul când prevederile de la Varșovia se vor realiza, semnarea preliminărilor de pace ar trebui să aibă loc peste câteva zile, Polonia înțelegând să dea bolșevicilor toate garanțiile cerute pentru viitor. Până atunci, însă, fapt este ca situațiunea bolșevicilor și înlăuntru și în afară merge înrăutățindu-se. De pe frontul generalului Wrangel, ștrile de azi anunță de asemenea noul succese în contra armatelor roșii. Din afară, știrile sunt tot așa de defavorabile regimului sovietic. In Germania, socialiștii independenți în care Moscova spera așa de mult, se ridied împotriva sistemului bolșevic, criticând aceia ce ei numesc pretențiunile de „infailibilitate papală a Moscovei“. In Anglia d-lui Lloyd George chiar ultimul incident cu Kameneff a produs un reveriment, care se oglindește în atitudinea ostilă a presei engleze pe chestiunea reluărei relațiilor comerciale cu Rusia sovietică :,d. Lloyd George însuși, față cu acest curent de opinie publică, este silit să-și tempereze înclinațiunile Inexplicabile pentru guvernul sovietic. Din Franța vine o știre, care de altfel nu va fi o surpriză pentru inițieți. D. Deschanel, președintele de curând ales al Republicei franceze, a demisionat din motive de sănătate. Marți sau Joi demisia va fi citită în parlamentul francez, iar la 25 Septembrie congresul dela Versailles va fi chemat să aleagă Franței un nou șef de stat. In ce ne privește înregistrări cu regret știrea aceasta, fiindcă d. Deschanel era unul din marii prieteni ai României. Cine îi va urma la președinția Republicei? Numele d-lui Milierand, actualul președinte de consiliu al Franței, este ii înaintea multor altora, și se adaugă că d. Poincare ar putea să-i succeadă la președinția consiliului. In tot cazul, este sigur că competițiunile nu vor lipsi, cum de altfel e și firesc. Și acum o ultimă știre care ne privește. Conferința Dunărei și-a reluat veri lucrările la Paris, după o amânare impusă de prezentarea contra-proectului român care după cât știm, propune între altele o singură comisiune internațională de la Ulm la Sulina, în locul celor două comisiuni din proectul inițial al Aliaților. Cele două comisiuni trebuind pe dreptate să aibă aceiași alcătuire, desigur că o singura comisie ar putea să-și împlinească cu mai mult succes menirea. Dar desbaterile comisiei internaționale întrunită ori la Paris pare a fi suferit o nouă amânare în urma cererei delegatului Franței, care a anunțat că în proectul primitiv sunt de introdus unele amendamente și unele dispozițiuni complimentare. E probabil că s-a luat în considerație propunerile României, pe cari de altfel presa franceză te susține cu o dreptate explicabilă. DEMISIA D-LUI DESCHANEL Alegerea noului președinte s-a hotărât Lyon 17. — Președintele Republicei franceze, d. Deschanel, a demisionat. Contra așteptărei medicilor, starea sănătătei sale s-a agravat. La sfârșitul săptămânei trecute, d. Steeg, ministrul de interne, a plecat special la Aux-les-Bains pentru a se întreține cu d. Milierand în această privință. D. Milierand va vizita pe șeful statului în după amiaza zilei de 16. In ziua de 17 se va ține un consiliu de miniștri în urma căruia d. Milierand se va consulta cu prezidenții corpurilor legiuitoare în vederea convocărei parlamentului Miercurea sau Joia viitoare pentru a i se comunica scrisoarea de demisiune a d-lui Dedhanel. Congresul pentru alegerea noului prezident se va întruni la 25 Septembrie. C dimininatul conferinței dinre Rue Lyon, 16 Septembrie. — Conferința dunăreană internațională și-a rău luat ședințele la 16 Septembrie. S’au aprobat procesele seriale ale ședințelor precedente și s'a continuat din Cuia asupra „statutului“ dunărean. Deoarece plenipotențiarul Franței a comunicat introducerea câtorva amendamente ii dispoziții complimentare bin textul primitiv al proectului de convențiume, conferința a hotărât de a supune acest proect unui nou examen. Succese poloneze Lyon. 17. — Comunicatul polon din 14 Septembrie anunță că în ziua de 13 Septembrie, polonezii au ocupat Kowel, făcând 3000 prizonieri. Paris. 17. — In sectorul Lokal și la Bogf au avut loc lupte euwigeroiace Polonezii au ocuipat Artekow. Kowel fii au făcurt 3000 de prizonieri au luat 20 de luimini și două trenuri blindate. Deiefslîa potera la Riga Palmia. 17. — Delegația poloneză s’a îmbarcat. Marți seara pentru Libam De acolo ea se va duce la Riga. Horsen. 17. — Se aude că condițiile de pace cari vor fi patentate bolșevicilor la Riga, au fost definitiv elaborate de guvernul polon și nu există îndoială că dacă guvernul rus dorește cinstit pacea, preliminariile vor putea fi semnate peste câteva zile. Guvernul polon a ținut seamă de toate cererile juste ale guvernului sovietic și este gata, însă numai pe principiul unei compecte reciprocități, a oferi guvernului sovietic toate garanțiile cerute. . Rivers la petrograd • _ ■ ... Paris. 16 Sept. — Se comunică din Helsingfors că în urma știrilor despre înfrângerea Rusiei de către Polonia, ar fi isbriinit grave dezordine la Petrograd. Se crede că la 6 Septembrie se afi echipagiile fotei ruseși. Ocupâmdu-ne ori de chestiamnea1 pâine", am spus că „între chestiune atât ie imporbarttă, ea aceasta ruveroul e complect dezorientat și nu știe ce vrea“. Concluzia am tras, o din ancheta pe care am întreprinso și al cărei rezultat îl publicăm azi. Avem făină... de lux dar nu avem părea pentru săraci . Din ziua în care subsecretariatul de stat al aprovizionărei s’a hotarât să se ocupe de chestiunea păinei s’a cerut d-lui Atanasiu, în parlament, să stabilească un singur tip de făină, cea integrali D. subsecretar de stat a răspuns că trebue să se fabrice și pâine albă, dar numai așa se va putea obține maieftină pâinea cea neagră. Obiectându-se d-lui Atanasiu, că în acest caz se va specula populațiunea săracă, fabricându-se numai prăjituri și pâine albă Și neglijîndu-se cu desăvârșire pâinea neagră, d. prim-ministru a spus: „îmiau la ®gaj amonitul sa suprim de pe piață toate cornurile și articolele fabricate din făină, dn lux, pentru oamenii eiari vor să trăiască în lux“.Promisiunea d-lui Averesen a rămas simplă promisiune, patiseriile, comnorle și franzelele cu lapte abundă plata, dar mâinea neagră, a sărmacului, nu o pot găsi ce-l ce vor s’o cumpere. Aceasta este una din cauzele pentru care morile au măcinat făina de lux. Un amflalament nerespectate S’a întâmplat, însă, ’i altceva. Intr’una din zile, morarii au cerut valută, în valoare de 30 milioane, pentru a-și putea aduce din străinătate materialele necesare morilor. Ministerul de industrie neavând posibilitatea să acorde valuta cerută, a încheiat un acord cu Sindicatul morarilor prin care, îngăduia acestuia să fabrice trei calități de făină. Două din cale trei calități măcinate trebuiau să servească la fabricarea pafniei. A treia calitate de pâine era cea de lux, pe care guvernul se obliga să o plătească morarilor cu 8 lei kisr. Azi, toate morile din țară au în depozitele lor făină de lux, în valoare de 180 mioane lei, pe care guvernul nu o poate cumpăra, cum se obligase, fiindcă statul nu poate să plătească acesată sumă. Iată dar, cum se face că în România avem azi destulă făină de lux dar, .. nu avem pâine neagră pentru aceia , care nu-și pot îngădui luxul să mănânce pâine albă.i Primăria Capitalei se dezinteresează de chestia pâinei ! Cu toate» că nu» s’a interesat nici odată, de chestiunea pâinei, d. primar al Capitalei declară "acum neted , că aceasta nu-1 mai privește pe viitor. i Iartă ce spune d. Gheorghiani — „Se lasă deplină libertate co [] merului de pâine. Fiecare poate săîși aducă grâu și să ști macine unde vrea. Subsecretariatul aprovizionăresc și-a luat, de acum înainte, sarcina, de a aproviziona Capitala,l cu grâu. Noi vom îndeplini numai rolul de supraveghetor și distribuitor. In consecință, am cedat subsecretariatului toate locomotivele de care dispuneam, așa că navetele se vor organiza de către aprovizionare. Legătura dintre aprovizonare și comuntăs va fi făcută de trei domni consilier. Se va vedea dacă libertatea, acordată va aduce o ameliorare a sustuției; dacă nu, se vor lua măsurile coercitive potrivite cu nevoile. Ce spun morarii D, președinte al sindicatului morarilor, din Capitală, ne declară: „Când guvernul a hotărât fabricarea celor 3 calități de făină, nu ne-a consulta și pe noi asupra proporțiilor, în care trebuia să se facă "măcinișul“. „Dacă am fi fost întrebați asupra acestei chestiuni, populația n’ar suferi azi, statul n'ar păgubi, încărcăndu-șî bugetul“. ^Azi ca și altă dată, noi morarii cerem gvernului, pentru ca populația să aibă pâine următoarele: 1) Să se fixeze prețul grâului la producător. 2) Să fie înlăturați speculatori, cari acaparează grâul în vederea exportului. I 3) Să ni se înlesnească transportul pe C. F. R. și să ni se dea posibilitatea de a avea combustibil, la tâmp. Ce spint brutari* Brutarii nu par a fi sînI ei, prea mulțumiți cu libertatea, comerțului penei. In trecut aceștia au avut să se plângă împotriva morarilor agri se dedea mai invită făină de căliră , tea I și mai puțină de a II a" și de a l III-a iar acum se plâng împotriva samsarilor cari speculează grâul și făina. Brutarii cer: 1 1) Să li se dea tot posibilitatea să macine grâul. 2), Să fie înlăturați intermediară. 3) Să se înlesnească procurarea de combustibil. Experiențele subsecretariatului Aprovizionărei După ce d-l subsecretar de stat al aprovizionarei a făcut prima experiență, cu cele 3 tipuri de făină, acum încercă o alta, lăsând liber comerțul cu pâine. Dacă și aceasta va da rezultate negative se va face o experiență nouă fiindcă d-l Atanasiu are în studiu un alt sistem de alimentare. Dar ce va fi când și acest sistem se va pune în practică și se va constata că nu este mai bun decât cele cari au dat faliment ? Pentru un moment, din întreaga anchetă făcută am constatat că, în țara grâului nu avem pâine ; din grâul care s’a măcinat până acum s’a scos făină de lux pentru cei bogați și nu s’a scos pâine neagră pentru săraci; brutarii se ceartă cu morarii fiindcă fiecare din aceștia vrea să câștige mai mult, în vreme ce populația seteste de foame ; iar autoritățile cari ar trebui să îngrijească ca imagimea să nu dusă lipsă, unele se ies intereseausă da chestia pâinei iar altele expgriwtează în fiecare zi câte-un nou sistem, pentru ca să constate azi că n'a fost bun ceva ce a făcut ori și să se convingă mâine c’a greșit azi. BEP. Ultima oră politică De ce rar avem pâine Avem faina de lux, dar nu avem pâine pentru săraci.— Angajamente irealizabile. —Ce face d. primar al Capitalei—Ce spun morarii și ce spun britarii ASPECTE POLITICE In sfârșit guvernul a autorizat pe reprezentantul său din Viena, să vizeze pașapoartele comuniștilor români spre a se putea duce la Moscova. Un tovarăș“ de-al d-lui Cristescu cetind această știre a spus: «prevăd că pe cât de greu le-a fost alor noștri să ajungă în Rusia tot atât de greu le va fi să se întoarcă de-acolo». Făcea oare aluzie socialistul nostru la dificultățile pe care le-ar face guvernul român lui Cristescu, când acesta ar vroi să se întoarcă în țară sau 1% situația destul de tulbure care e în Rusia ? Ați văzut că orice propunere de pace sau declarație de război, care trebue să sosească de la Moscova guvernului român, se primește întâi la clubul din Sfântul Ionică și apoi la ministerul de externe. De ce, atunci n’ar ști socialiștii noștri mai bine ca ori și cine ce se întâmplă în Rusia ? Dacă scenele de la Petrograd, acelea cu linșarea comisarilor poporului și aruncarea lor indeva, se vor adeveri, cu siguranță că „tovarășii“, Cristescu , Comp, nu se vor mai duce în Rusia. Ei se vor înapoia la București spunându-și: „fie pâinea cât de rea tot mai bună e în țara noastră, chiar când vrei să rămâi comuniet". S’a publicat de către cei lesne îcrezători că d-l Averescu ar fi însărcinat pe d-nii Cudalbu și Trancu-dă și să facă o anchetă discretă în jurul unei afaceri „de coase“ a d-lui Tăslăoanu. Ministrul agriculturei și al domeniilor se grăbește să desmintă această știre, socotind o „pură invenție“. Credem că d-l Cudalbu are dreptate. O anchetă se face atunci când vrei să te convingi de tot adevăr de care mi © ști sigur. Ori, mai poate cineva să-și închipuie acum că d. prim ministru nu cunoaște pe d-l Tăslăuanu ? Dar, lumea e din cate afară de rea. Se strigă pe toate cătte că pâinea lipsește și iată că azi. ministrul de comerț a încheiat un contract pentru exportul fainei. li. ministru ca d-l Tăslăuanu care, chiar atunci când lipsește pâinea din casa săracului, găsește mijlocul să exporteze făină, poate el să fie anchetat și dat afară din guvern. ? GITITI IN PAG. IV roformațîupiți Teleim