Viitorul, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 3736-3760)

1920-09-17 / nr. 3749

— Sí S*a reîntors și debutează la AIHAMBRA ROLIiN­V RESTUL PROGRAM^UJl GP?>H<2sî? € U DEBUTURI NOI CASSA DE BIFLETE DESCHISA IM­PERMArteNȚft ® 777dT Si Societate Anonimă Română-Olandeză de ÎNDIGUIRE și DRAGAJ — Capital 2S.OOO.OOO Lei — PROSPECT* DE EMISIUNE Este cunoscut tuturor că mai mult de a 12-a parte din suprafața totală a țărei este supusă inundației, și din această cauză nu poate fi folosită. Se cunoaște de asemenea marea fertilitate a acestor terenuri și foloasele ce ar trage satele învecinate prin scăparea lor de inundație. Azi când lipsa de pământ cultivabil este atât de mult resimțită, necesitatea de a salva de inundație toate aceste terenuri, apare în primul rând ca o necesitate de ordin economic națio­nal, care va face ca bogăția naturală a țărei să crească în mod simțitor. Afară de aceasta, lipsa de canalizare a râurilor principale, ca Siretul, Prutul, Oltul și Jiul, fac ca România să nu se poată folosi de căile sale naturale de apă, care ar ușura cu mult transporturile interioare la Dunăre. De asemenea legătura Bucureștiului cu Dunărea, printr-un canal, ar decongestiona în cea mai mare măsură căile noastre ferate, căci prin acest viitor canal, s’ar putea face aproape tot importul no ta» de mărfuri pentru București și regiunile învecinate, ce ne-ar sosi fie pe Dunăre, de sus, fie pe Mare. Statul de mult a făcut prin Direcția îmbunătățirilor Funciare, diverse studii pentru apărarea de inundații a terenurilor inundabile, dar acestor proecte nu li s’au dat nici un curs din cauza lipsei de fonduri bănești. Acum, Banca Generală a Țărei Românești, Banca Țărănească, Banca Franco-Română, Banca Brăi­a și un puternic grup de capitaliști români, au hotărât înființarea unei Societăți de îndiguire și dragaj, și în acest scop, au cumpărat din Olanda, de la cea mai renumită casă mondială, specială în astfel de lucrări, Cassa W. Kallis­­t. C­asa din Haga, un grup important de mașini de cel mai nou model, astfel că lucrările de îndiguire și canalizare, vor putea începe cât de curând. Cassa Kallis, intră în Societate cu o sumă de circa cei 4.000.000 și a pus la dispoziția nouei Societăți, personalul de conducere necesar, căci este tuturor știut că acest gen de lucrări constitue o specialitate a Olandezilor. Societatea a fost constituită prin actul autentic de Tribunalul Brăila, S. T sub No. 1920 din a. c., iar întregul capital social, de cei 25.000.000 a fost subscris integral de către fondatori. Scopul principal al Societăței, este acel prevăzut în art. 4 din Statute și anume : a) . A face orice fel de lucrări de îndiguire și dragaj , de a regula cursuri de râuri și fluvii, pe contul său propriu, pe contul Statului, sau pe al particularilor; b) . A­bia In concesiune terenurile salvate de inundație ; c) . A face orice fel de conversiune relativ la modalitățile executării acestor lucrări; d) . A lua­t concesiune construirea și exploatarea de tramvaie și căi ferate ce s’ar con­­strui eventual pe digurile executate de dânsa, etc Primul consiliu de administrație numit pe patru ani se compune din următoarele persoane : Constantin Contzescu, Ministru plenipotențiar. /. Mititineu, fost Ministru, administrator al Băncei Generale a Țărei Românești. Dr. N. Costinescu­, administrator al Băncei General a T. R. N. Căpităneanu, fost secretar general la ministerul de Interne, etc. AL Alexandridi, Director General al Băncei Țărănești. N. Berceanu, Administrator Delegat al Băncei Franco Române. , v.u U­ 4- R- Opreanu, Administrator Delegați al Băncei Brăila. Inginer D. Germani, Profesor la Școala de Poduri și Șosele. Ing. N. Poenaru lat an, Administrator la I. R. D. P. Ing. J. Vidrașcu. Ing. A. Maxim, Administrator al Soc. Edilitatea. Iacob Mon­t, Director al Soc. Kahis . Co. Haga. /. A D«kker, Proprietar de Terenuri Petrolifere Ploești. Oogu Ne­gules­cu, fost senator, Ploești. Nic. T. Petrescu, fost deputat Brăila. P. Lazaroneanu, fost senator B­ăila. Spini Likyardopoulos, mare industriaș. „ Șerban Răducanu, fost Prefect și Primar, Brăila. Philip Rottalberg, armator din Brăila. A. Teodor­idL Directorul Soc. de Navigație Maritimă. Adrian Gattorno, Administratorul Soc. Navig. Lloydul Român. D. C. Radacovici, Mare armator. I­ IHR CA CIKZOM PE^DOMNII: Comandor Emil Maxim, Nicolae IV. Jarca, George I. Sadovici, directorul Băncei Brăila, Inginer Ma­rino, directorul Uzinelor «Lemaitre» din București, și G. D. Moisescu, avocat. Pentru ca și publicul cel mare sa ia parte la această operă mare, ce se întreprinde de societatea de față, fondatorii au hotărât ca din capitalul subscris da dânșii, să dea și subscripțiunei publice o parte. Subscript­iu­nea va începe in ziua de Mercuri 15 Sept. a. c. și va dura până în ziua de 25 Sept a. c. La subscriere se va vărsa 30 la sută din capitalul subscris adică câte lei 150 de fiecare acțiune de lei 500 nominal, plus lei 30 drept cheltueli de constituire. Subscrierile se vor face în BUCUREȘTI la­ Banca Generală a fărei Românești, și la sucursalele sale, Banca de Scont a României, și la sucursalele sale, Banca Țărănească, Banca Franco-Română, și sucursalele sale din: Giurgiu, Turnu-Măgurele, Alexandria, Roși­­ari, Câm­pina și Slobozia și agențiile sale din Zimnicea, Găești, Pucioasa și Vida Vlașca. Banca de Petrol Mine, și Industrie. IN BRAIL­A: Banca Brăila și Banca Generală a Țării Românești. TN TRANSILVANIA : Sibiu: La Banca Albina din Sibiu, Banca de Scont a Româ­niei și Banca Generală a Țărei Românești. Brașov:­ La Banca Generală a Țărei Românești: La cluj : La Banca Albina, Banca Agrară și Banca Vatra. IN BANAT: Temișioara: La „Temișana“ Institut de Credit. IN BUCOVINA: Cernăuți: Banca de Est. IN BASARABIA: Chișinău, Banca lașilor și Banca Basarabiei. Consiliul de Adminis­trație, își rezervă dreptul de a închide subscripția și mai înainte de termenul fixat, precum și de a face repartițiunea și atribuțiunea acțiunilor așa cum va crede dânsul de cuviință. Firma VICTOR AL. MACEDONSKI Anunță clienții săi și pe toți amatorii de a cumpăra Vapoare, Remorchere, Șlepuri, Șalupe, Dragi, Pontoane, etc., pe prețuri ieftine direct din străinătate, livrabile imediat, sf- și adreseze întrebările lor la Biroul său din Brăila, PIAȚA Sf. ARHANGHELI Căior-SîS. de sooau­lâi *1 RECHIZITE pentru ȘCOLARI ASORTIMENT COMPLECT la „CARTEA ROMANIEASCUI­T B-dlui Academiei , Calea Meșilor­éj, (C.Sfelea), Calea Vid­e­c te an­ul n ,‘)— Posts felle Fréres fuleur) și borcane, Pudra G&rmaftdrée mij­locie și mare garantai veritabilă, Cléme Ger* msudrée, pastă pentru dinți» Bolot în tuburi, Cráft fS, Mardit veritabila în borcane de porțelan,­­0dul,Karadbal, Lipyn Pisica veritabil am sosit ln Parfumeria JAROSLAVSKY Strada Smârdan, 2 AB^OLUT FARA CONCURENTA teatral „REGINA MAUR Compania dramatică «Bulandra» I DESCHIDEUDA STAfILM­EI Joi 16 Septembrie 1920 pentru prima oară ,»cocoșul minu" Fantezie dramatică în 5 acte Vineri 17 Septembrie 1920 „COCOSUL H2GRU“ Duminică 19 MATINED Pentru reintrarea dlui P. STURDZA ..V­APRI­A Teatrul CAROL cel MARE (EFORIA) impregariu AVRAM NICOLAI­ Sâmbătă 18 Septembrie 1920 la ora 8 jum. seara l-lui CONCERT DAT DE CELEBRUL TENOR LEO SLEZACK [el mai mape troop dramatic din lume Programul pentru primul Concert t. Bizet. Aria lui Don José din­­ Carmeni. 2. Meyerbeer. Aria lui Vasco di Gama din­­ Africanai. 3. Joh. Brams. Minnelied ; Fel­­deinsamheit: Standeben. Richard Strauss. Traum durch die Dämmerung și Heimliche Auffor­­delung. 4. Puccini. Aria lui Rodolfo din « Hohem« ». 5. Leoncavallo. Aria lui Tooio din «Patricarci», a Hetei e tu liuqua ,iuli a a Muzică Hans Jaeckel. Calea Victoriei, 7. Bunco TMib­bcs BUCUREȘTI STR. R. POINCARE No. 2 (fosta Academiei) Capital Lei 60.000.000 Prima Emisiune Lei 30.000.000 deplin vărsați Aduce la cunoștința ac­tionarilor, că începând de Maiți 28 Septembrie a. c. se vor elibera ACȚIUNiL­E DEFINITIVE In schimbul certificatelor provizorii. Posesorii de acțiuni prin cumpărare, vor prezenta bordereuri respective. DIRECȚIUNEA „COMETA“ Soc. anon. pentru industria și co­merțul petrolului Domnii acționari ai Soc. „Come­­ta", sunt înștiințați ca li se acordă un ultim termen de la 15 Septem­brie— 30 Septembrie a. c. pentru e­­fectuarea celui de al doilea și ultim vârsământ de 70 la­ sută asupra ac­țiunilor Emis. III-a, cunoscând că după acest termen se­ va proceda conform codului de comerț. V­ărsămintele se primesc: la se­diul Soc. strada Academiei No. SO și la Banca de Petrol, Mine é Indus­trie, Str. Lipscani No. 3. Consiliul de Administrație. Pavei IETELMMA Joi 16 Septembrie Pericol«! In beneficiul tenorului I. l­ăjenaru Luni 20 Septembrie Deschiderea stagiune­ de iarnă la Teatrul Lyric ctt De-ași fi Rege TEATRUL MODERN (Complect renovat) Asociația dramatică EXCELSIOR Miercuri 15 Septembrie ora 9 precis DESCHIDEREA STAGIUNEI „LA GLU“ j Dramă în 5 acte (6 tabloui) de Jean Kh­nepin Joi, Vineri, Sâmbătă și Duminică seara „LA GLU“ Duminică 19 Septembrie MatineH ora 3 „STRIGOII“ , cu d. Ion Manolescu în rolul principal Biletele la Casa Teatrului SE CAUTA un tânăr har­nic și price­put in administrație de gazetă. A se adresa Ia d*I G. Corbescu, 3, rue Edgar Quinet. A sosit un mare transport NEOSALVARSAN Toate dozele cu prețuri reduse în serii complecte pentru f­armaciști, Droguiști și Doctori la­­n Droguaria Palace“ THOM­A KAUM B-DUL ELISABETA, 16 (Hotel Palace) Consiliul de Administrație, Dr. L­emnoiiu Membru al Societăței de Dermatologie și Sifiligrafie din Paris Boale fie piele: Sifilis, Venerice Strada Cămpineanu No. 21 Intrarea prin strada Valter Marăcineanu Orele 8 -9 jum. a. m. 3—7 p. m. Propria­» urnă Aducând la cunoștința d lor ac­ționari că termenul pentru facerea ultimului vârsământ (al Hl-lea) de 2<>0 lei de acțiune a expirat dela 15 August a. o. și că dela această dată li se percepe o dobândă de 10 la sută, se acordă un ultim termen de plată până la 1 Octom­brie 1920; în caz de necon­formare va proceda ,conform art. 170 din C. C. Vărsămintele se fac la Banca Românească. Direcțiunea Generală ZIUA­«­* ȘEDINȚA DE DIMINEAȚA Lu­ră dimineață a început discuția regulamentului congresului. Au luat parte la discuțiuni d­in : Ladușca-Iași, Nastarie, Ardele­anu, Dinu și alții. Biuroul a fost form­at astfel: Președintele : Pușcariu (Cluj) vice­președinți: Nazarie (București), Vâ­sli­e (Iași), Remus Doctor (Vioria). ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZA D. RALLI raportor, expune con­­cluziunile confederației internationale de la Stra­ssburg. România are în co­mitetul confederației un joc de vice­președinte, ocupat azi de d. dr. M­a­­rius Georgescu. Cinci delegați repre­zintă România. Studențimea română din Paris se afă în mizerie, din ca­uza valutei. Abia acum doi arai guver­nul a sporit bursele la 1000 lei. D-sa cere să se dea stuidenți unei peșteri de atașați în străinătate. Propune ca­ d-lui Marinus Georgescu să i se mențină, delegația în confede­rație. D. ZELEA CODREANU, fiul depu­tatului cere ca delegația română să Dr. V. VINEȘ S’a reîntors în Capitală. Consultatiuni de boale interne și nervoase de la 2—3 jum. și 6—7 p. m. Strada Romulus tip. 26. «Mimai Ca­sa Victoriei 56­­. : Ruyon de Motte pentru CoaîîUIE:; I Al­ SOSIT: .; I Ferseuri de Mătase, Pălării < * I de Feutre plușat modele noul, !! 1 Ferse­uri­ de lănă, Pânzeturi pen­t > 2 tru lingerie fină, Pânză lată spe­r» ! dală pentru cearceafuri, Cio­ j j $­rajin de fii d’ecosse și mătase. 1 ] 1 Specialități franceze pentru 1 > 2 Toaîetă , cremă, pudre par­fie­­r [ 2 muri, etc. , * Conseliere de piele, Gal­edit, 1 S Ferici și Mătase, etc. Citind în ziare că în fine s’au vo­te­t legile prin care invalizii de război vor fi puși la adăpost de mizeriile jvieței, gândul meu se îndreaptă spre tine, scumpe carmarade, care a­i fost­­ promotorul a­cestoir legi și căruia toți­­ invalizii trebuiesc să-ți mulțumească pentru munca cinstită și da­vaier­is­iéul ce h ai avut în tot acest timp. O chestiune mă­­ preocupă și de a «ceia te rog să mă lămurești. De ce invalizii care mu­­ au muncit alăturea de tine și de acei' ce au co­laborat cu tine,­au obținut și obțin încă situațiuni frumoase, unora dârâ­­du-li-se automobile gratis, alții făcând i pe misionarii diplomatici în Franța, Anglia, Germania etc., l altii primind însărcinări de a conduce cine știe ce societate a mormintelor eroilor ro­mâni la Paris sau în altă­­ parte, iar alții­­ primind diferite­­ permise din care realize­ază avantagii numai pentru ei,, iar membrii cinstiți a­i acestei asoci­­atiiani trebuie să cerșească un post și când î­i calpă­tă nu i-1 invidiază ni­meni. Ori Societatea al cărei Președinte ești nu-și face complect datoria față de membrii ei, ori sunt alte motive care te determină pe tine a privi cu l­­ocala a­ceste favoruri ce­ se face «mo» și,umniți invalizi care au adoptat o a­­numi­tă purtare și a nu țipa­ la această nedreptate care se face­­ în detrimen­tul societăței. O altă chestiune la care te rog să íiná răspunzi este următoarea : La oficiul național I. O. V. care a fost creia­t pentru invalizi, orfani și văduve de războit și pentru a le în­lesni lor o viață mai bună, tu care a­ i contribuit mult la această­ operă, a-i cell puțin satisfacția <de a fi plasat în serviciile acestui oficiu, elemente care corespund creorei lui ? lartă-ană că te întreb­­ dar am auzit că la acest oficiu național s’au numit, ca culme, persoane care n’au nici o legătură cu I. D. V. și care nu fac parte din nici unata din categoriile, ce le vizează a­cest I. D. V. și atunci d­ăcă așa este de fapt se naște întrebarea cri se crede că între noi mui se găsesc elemente capabile și cu­ titluri acade­mice care să corespundă 'acelor site­­am trimis ori s’a creiat acest oficiu ca­­emblema de I. O. V. și în schimb să fie un nou debușeu de­­ plasament pentru favoriții sparte. Dacă ne găsim în primul caz, a­­tu­­ci trebuie să le dovedim că între noi se găsesc elemente d­e valoare și capabile a primi orice în­sărcin ape, iar dacă ne găsim în al II-lea caz a­­tunci nu mai face să te mai ocupi de o instituție care nu-și menține rolul care i s’a dat atunci când s’a creiat. Sperând că voi primi lămuriri te rog să primești o caldă strângere de mână camaraderească. Căpitan Invalid G. Alexandrei '­­coxxoo— Dra astronomica în Italia Roma. 14. — S’a publicat un dis­­c­ret care restabilește în Ital­ia ora astronomică în locul cetei legale cu începere de noaptea din 17—18 Sep­tembrie. —ooxxoo­„Spiritul critic este de felul său, insinuant, ușor, mobil ș­i compre­hensiv. Este ca un râu mare și limpede care șarpuește și se desfă­șoară printre­­ pene și monumente ale poeziei, dar și curm ar șerpui și s-ar desfășura în jurul stânc­­ilor, ce­tăților, în jurul colinelor presărate cu vii, in jurul poenelor împăduri­t cari se întind de-a lungul malurilor sala Pe când fie­care obiect al pei­­zagiului­­ rămâne înțepenit la locul său, dânsul se Șira alin­sește foarte pu­țin de [cea ce-]­ înconjoară, fie că turnul feudal dăspre tuește vâlceaua, fie că vâlceaua nu vrea să iștie de colin­ă; râul merge dela un obiect la altul, le­­ palidă pa toate fără să- le facă rău,­­le îmbrățișează cu apa l­ui vie și zeu*fugă floare, le înțelege, le reflectează; și când călătorul e cu­rios să cunoască și să viz­teze aceste si­tur­i variate, râul îl ia în­t­rio bar­că, îl poartă fără zguduiri și îi des­fășoară, în mod succesiv, toată pri­veliștea primenifloare a cursului său *). ION FOTI *­ Ra,i­nto-Beuv'ft: Pensees de Jo­seph Do­ionme AUTOMOBILET! Precupețul Constantin Secară, di­n str. Sfântul Vasile Tei 19, abia eșise din curtea sa, când s’a pomenit cu un automobil care sa oprit în față. Pâ­nă să se desmeticească, din ma­șină au eșit doi bandiți cari Lau dat una în cap și l-a jefuit de suma de 3SOO Ici, pe care o avea asupra sa. In urmă bandiții s-au suit în automo­bil și au dispărut. ------------ooxxoo------------­ „Fraudele dela Poștă“ — UN COMUNICAT — Suraterii rugați a publica următo­rul camiuinicat al Casei de economie a corpului tde graf­o-poștal . Unele ziare "‘sub titlu­l „Fraudele­­ d­e la Poștă“ vorbesc despre nere­gulele ce s’ar fi­­ săvârșit cu aprovizionarea lemnelor funcționarilor Telegrafo-Poș­­tali, neregulii cari ar consta în faptul că tarii țărani — cărăuși — ara fate prinși varazând din lemnele provenite din parabeitele exploatate de către Casa de Credit a Corpului Telegrafe­ Poștal. Până la stabilirea motivelor și in­teresului care ar fi d­etermninat ames­tecul unor­­ persoane străine de Admi­nistrația­ Poștelor în această cestinni* și cari desigur au strecurat și publi­­cația menționată mai sus, m­einită să jicnească o întreagă Administrați­e. Direcțiunea Cassei de Economie, Cre­dit și Ajutor a Corpului T. P. T. dă cea mai formală desmintire a celei publicate. In același timp această di­recțiune adu­cân­d la cunoștința publi­cului că așa zisele fraude sunt purt­a invențiuni și că totul se reduce la «■­xercita­rea unuii drept, de­oare­ce lem­nele pe cari 1 vând țărani pe piață U aparțin lor fiindu-le date — corafont angajamentelor — ca plată pentru transporturile efectuate. -----------coxxoo ----­Funsațiile de serviciu în timpul noptei Cercuri 15 Septembrie Roșu D. C-tin Dr. Rollo et Dr. Lascar, Griviței 74. Marcovici E., Victoriei 122. Tipeiu S., B-dul Carol 27. Berbier G., Moșilor 169. Rissdoerfer I. (Eind­orn dr.) strada Carol 41. , Trandafirescu M. — Dr. Cona L Gliei, Calea Dorobanților No. ÎS. Paraschivescu G., cal. Dudești, 86. Brus F.­Komornicki Al. Victoriei 46 Barber. Chiale A., Rahovei 151 N «I •* M­N »# M­M •> •9 •< [«mia Lji­ii umili prin Congresul studențesc Ciul Vânzătorul de Pasări m­a renunțe la demnitatea națională. D. LABUȘCA arată că confedera­­țiunea nu are scop politic, ci cultural. Congresul menține delega­tia­ dată d-llor Marius și Rally. D. I­ÂiMANDI se ocupă cu chestiu­­­nea națională macedoneană care a#t­e cuprinsă în considerentele statute­lor și acenturdiză că societatea ma­ced­o-r­om­ână n’a fost invitată la con­­gres. D. NAZARIt răspunde că studen­ții macedoneni n’au fost invitați for­mal la congres,­­întrucât Centrul n’a fost încunoștiințat oficial de existența societății studenților macedo-români D. GEORGESCU arată că nu se zine o legătură suficientă între profe­sori și studenți. Cere să se trimită cărți potrivite la sate și roagă ziarele să înființeze rubrici speciale pentru studenți. D MARINESCU NOUR,­­student, 1­­ten­an, vicepreședintele societății ita­liene din Florența arată preounsa a 4 i dintre Uniunea­ națională și studenții români. D. DIMITRESCU insistă asupra de­finiției „naționalie» întrucât naționa­litatea există. Uniunea să fie a româ­nilor de sânge românesc. Miercuri 15 Septembrie Banca Românească SOCIETATE ANONIMA Capital deplin vărsat lei 100 milioane Fond de rezervă 41.000.400 lei Emisiunii ■ Oku BUN km h pnrlitar Adunarea generală extraordinară a acționarilor no­ștrii din 21 Decembrie 1919 a aprobat propunerea Consiliului de Administrație pentru sporirea capitalului social de la 69 milioane la 160 milioane lei prin mai multe emisiuni. O primă emisiune a acestui spor de 100 milioane lei s’a facut dela 22 Decembrie 1919 până la 15 ianuarie a. c. pentru 40 mi­lioane lei. O nouă emisiune de lei 66 milioane reprezentată prin 120.090 acțiuni la purtătar a lei 500 valoare no­minală se face acum pe cursul de lei 800 fiecare ac­țiune din care lei 500 capital și lei 300 fond de re­zervă. Acțiunile din această emisiune vor avea dreptul la dividend pentru partea de capital ce se varsă acum pentru timpul dela 1 Octombrie a. c. In baza hotărârei acestei Adunări Generale se oferă spre sub­scriere vechilor acționari: 100.000 acțiuni în proporțiune de una acțiune nouă pentru două acțiuni din emi­siunile precedente. Prezentarea acțiunilor și certificatelor provizorii din emisiunile precedente pentru exercitarea drep­tului de opțiune se ve face cu începere dela 20 și până la 30 Septembrie a. c. Intre orele 3 și 5 p. m. in zilele de lucru și orele 8 și 11 Jum. a. m. Dumineca și Sărbătorile. In București la sediul Central. In PROVINCIE la Sucursalele băncii din: Galați, Constanța, Tulcea, Lazargic, Chișinău, Bălți, Cernăuți și Timișoara, precum și la urmă­toarele bănci: Banca Mehedintului din s.-Severin Comerțului din Craiova Creditul Oltean din Craiova Caracal din Caracal Pitești din Pitești Creditul Prahovei din Ploești Putna din Focșani Dunărea Românească din Brăila Bacăului din Bacău T. Protopopescu din Bârlad Botoșeneană Română din Botoșani „ Petro­da­va din P.­Neamț „ lașilor din Iași Primul varsământ va fi de 50 la sută din cursul de emisiune adică lei 400 de fiecare acțiune (lei 250 ca­pital, lei 150 touc de rezerva) plus lei 10 pentru cheltueli; plata se va efectua odată cu subscrierea în intervalul de timp arătat mai sus, restul­ de 400 lei de acțiune se va vărsa în cursul lunei Decembrie a. c. Neexercitarea în termen a dreptului de subscriere, în baza posesiunei de acțiuni vechi, precum și neefectuarea primului văr­­sământ în acelaș termen, atrag perderea acestui drept. Acționarii ale căror titluri au fost evacuate în Rusia împre­ună cu tezaurele diferitelor Bănci, vor trebui să prezinte pentru exercitarea dreptului de opțiune, scrisoare din partea acelei Bănci în care să se arate: a) numerile de ordine ale acțiunilor sau certificatele provi­zorii depuse la acea Bancă și evacuate. b) că aceste titluri figurează în registrele acelei Bănci pe nu­mele prezentatorului. Mizii­le unei Numiri la interne Scrisoare deschisă d-lui căpitan invalid Nicolae Dumitrescu Președintele asociației invalizi­lor de răsboi «G ral Avere­scut Iubite Camarade, Au fost înaintați și numiți în func­tirani, în admini­sterația centrală a ministerului de interne. In direcțiunea administrației dețene și comunale, d-nim. Constantin Popescu, licențiat în drept, actual subdirector clasa I în această­ directiune, în funcțiunea de inspector general financiar. Petre Steres­cu licențiat în drept, actual șef des serviciu în această di­recțiune, în funcția de subdirector clasa I. Vasile Constantinescu, licențiat în drept, actual șef de­­servietei în di­­reciunea contabilității și Dimitrie Melidon, bacalaureat actual șef de serviciu în­­ această direcțiune, în funcțiunile de subdirectori generali fina­nc­ari. Gh. S­ tavri­ 2jtărnești, li­cențiat î­n drept, actual șef de biurou în direc­țiunea islazurilor comunale -de pe lângă comitetul agrar, în funcțiunea de șef de serviciu. In direcțiunea contabilității d-nii: N­ib Nicolaescu, licențiat în drept, actual șef de serviciu în această di­recțiune, în fruntea de subdirector clasa I. D. Tâmpanui, licențiat în d­rept ac­­tual șef de biurou în această direc­țiune și Paul B. Naaian, lice­nț­at în drept, actual șef­­ de biurou clasa I în cancelaria consiliului adminis­­trativ permanent, în funcțiunile de șefi d­e serviciu. " *>■" 'CamiRru atr­­i jcențiat :«­«ăr&pt; ac. sa I -în această direcțiune, în func­țiunea de șef al depozitlii de eco­­n­om­at Petre Danielescu, actual ajutor contabil clasa I II în această direcți­­­une, în funcțiunea de cas­ei clasa I. Grigore Gavrilescu, actual subșef de biurou cl. II­­i această direcțiu­ne, în funcțiunea de ajutor contabil clasa II.­­Woe-PROSPECT Rasa ispravă a Min­ iu. r

Next