Viitorul, octombrie 1920 (Anul 14, nr. 3774-3787)

1920-10-27 / nr. 3783

IIS* Bestia Omani I HI JIDOVUL RĂTĂCITOR II**** Dramă în 6 acte după Eugene Suce ■ Cu începere de 3oi 21 Octombrie sați: I Cernăuți: I Craiova: Str. Ștefan­ Ml Mire 21.1 Str. Regina Mafia 19.1 Str. H. Hogălniceanu 1§. Secțiune specială pentru Ulei, Benzină, Petrel. Depozit permanent de orice fel de articole teh­nice. Curele de pi de.—Curele din păr de Cămilă. Curele de balată etc. etc.—Tot felul de articole de asbest și Cauciuc. Garnituri de Cânepă.—Garnituri de Asbest.—Garnituri de plăci de cauciuc—Țevi de fer cu accesorii etc. etc. ARTICOLE SPECIALE PENTRU MORI Pânză de mătase elvețiană, pânză de sârmă de fier, chingă de cânepă italiană, Cupe pentru elevatoare, șura­puri pentru cupe, valțuri, Postamente, Hurute, Mașini de curățit grâu, PIETRE DE MOARA ORIGINALE, *L­­FEET,fi SOUS JOUARKS­, Ciocane de ferecat, etc., etc. ARTICOLE PENTRU VINICtULTURA : Pompe de vin, furtuni de cauciuc, furtuni de Cânepă, bolandeji, etc., etc. Instalați­uni de fabrici de Cherestea, Instalatiuni­­ de Mori, Ssssta Sațiuni pentru Fabrici de Spirt și Cărămidă, Motoare de benzină etc. PROPRIETAR fii ft Me­ft talii»ftiti 8 V. I. HASTASESCU CONSTANTIN I.NĂSTĂSESCU - BUCUREȘTI - Prelungirea Str. Polonă, Calea Floreasca 18. Anunță onoratul public că fabrica are în depozit și gata a servi cu ori­ce sobe și mărimi deosebite desene și culori. Primește orice reparațiuni de sobe. Informațiuni și comenzi la biroul fabriei ^^^^^^CONST^^IfISTASESCU^ EXPOZIȚIE PERMANENTA DE ARTA La „MIRADO“ Victoriei, 11 Mobile de artă, Covoare, Statuete, Porcelanuri antii și diferite antichități, etc. G TSSSS SI * AGRONOMILOR a pus sub tipar: I „Calendarul Plugarilor care­,va apare in cursul luniai Noembrie cu materie bogată, scrisă de cei mai buni specialiști ai tărei: C. Sandu* Aldea, S. P. Radianu, G. Cipăianu, D. Busuiocescu, V. S. Moga, G.Ionescu-Sisesti A. Kionfattis cari sosesc zilnic In Mintii I 4AL- S £ MB!»Ei în diferite STOFE, Velours de laine pentru Tailleur»­­ uri și Mantouri, Mătăsuri pentru rochi de scenă,­­ nunți și serate, Mătase Japoneză și persană pentru­­ dubluri, fac furori. — VÂNZAREA EN GROS și EN DETAIL — «Telefon 11­­­80. Lib­oratorii „PASTEU8" Analize medicale: Urine, spate, secrețiuni, etc. Analiza sângelui (sifilis) prin reacția Wasserman. Director î Dr. T. BERNARD B-dul CAROL, 22 (în dreptul statuii Rosetti), Telefon 52 | 34. driga I­G ■ și FLOREA AMATEESCU JTil 183 mm s in­ Httlin­ BIROU TECHNIC București: Strada Regală No. 16—18. Telefon 22 | 27. FILIALE * n ie ] C­OMPI Sii LETERE de Iână pentru copii î A SOSIT­EA SUCURSALA „VOALETA“ București. Strada Lipscani No. 3. 1 (lângă Calea Victoriei) 1 Mimii Ca­sa Victoriei 56 Rayon­a Hole mm­ Doamne: AU SOSIT: , Jerseuri de Mătase, Pălării de­­ de Pentre plușat modele tutui, J Jer­se­uri de lănă, Scânzet­urij>en­­­tru lingerie fină, Pânză lata spe­cială pentru cearceafuri, do­­i răpi de fii d’ecosse și mătase, i Specialități franceze pentru 1 Toaletă : cremă, pudre par fu­ j­muri, etc. < Cordeliere de piele, Galedit, ‘ Jeuri si Mătase, etc. ~ im­mTf mobile in toate genurile, troth 29/a fchiecte de arici^^puri Réleül^­­ CAL.VICTORIEI 57. &gsHKg||L­ ■ cal.victoriei 70. yap^jjaL ’Saloane aurite in étyl £ouisJ(V<?i£ouisX\7. Tfihine -Mirenii de dame jdfobifefemfaisie avis mimismr pentru șefi comercianți­ și indus­­triașii din București Pentru a primi repede, exact și cu pre­­țurile cele mai avantagioase cele mai bune mărfuri sau orice fel de obiecte adresați-vă D-lui CHAILLON © C-Ie PARIS — 27. Rue Ch­ateau-d’Eau VINDE NUMAI EN GllOS 11 Vizitați I [ liniili Sfi | CALEA VICTORIEI (lângă poliție) complect renovat |­i| și asortat cu | | articole de oginieM 11 Preturi fle Reclama­t­­­o­rul E. MOSCU SPECIALIST DIN PARIS, In 8 BOALE DE COPII Consult 3—5. —Télefcn 23/31 Strada PoSoaă, 11 "mrm p«i •’ ImombiläVäI A se adresa firmei 1 :*: E M B l RICOS:-: 1 Strada ACADEMIEI No. 2. DE ÎNCHIRIAT Un SALON $1 ANTREU ’ bine mobilate. Tran­­vai str. Gramont 14. k BENZ NAG OPEL ABLER 5 TONE * '' ■ - I DE VANZARE LA : I „UNIVERSALA" Societ. Anonimă București, str. Paris 4 bis. DE VÂNZARE COVOR în bună stare, mă­rimea 5X4. A se adresa Firmei EMBIRICOS Strada Academiei 2. ,lei LaH & îs.I BUCUREȘTI . I Caisa Victoriei No. 146. i Furnizează prompt t­restini „regina Mari­a** Compania dramatică «Bulandra» Astăzi Luni 25 Octombrie 1930 „PARIZIANA“ și „Răposata Jframa Costini“ Marți 2 ® Octombrie 1920­­./£ „DEMI* MONDE“ Jii ad Octombrie 19.0 MATINEU­I „f»Jil*IZIAN Jiu și „Răposata J­ama Coniței“ Biletele la Cassa Teatrului. Telefon 52/45, p ng. V 't­T T­V v 7 ^ n* V'W* SOCIETATEA „Curtea Romaneasca" D-nii acționari ai Societatei „Cartea Românească“ sunt rugați a efectua cel de a doilea vărsămănt de câte 375 lei.— de acțiune, 230 lei capital și 125 lei fond de rezervă­ — în timpul dela 25 Octom­brie până la 10 Noembrie. Plata se via face la casieria Societăței Bulevardul Academiei No. 3, în fiecare si se lucra între orele 3 și jum. și 6 p. m. Pentru plățile neefectuate la timp se va plăti o dobândă de întârziere de 9 la sută, in afară de sancțiunea prevăzută de art. 170 a. c. Consiliul de Administrație. Ațtâ m­oșiiâi Png si I. R. D. P. Capital scolar 100.000.000 lei Sediul: București Consiliul de Administrație In șe­­dința din 8 Septm­brie a. c. hotărând ch­emarea celui de al IIea vărsă­­m­ânt, se reamintește d-Iar acționari :ă urmează a plătii între 15 și Oc­tombrie a. c„ la cassa Societăței, în str. Romană No. 72, între orele 10— 12 șî 4—6, 30 la sută din valoarea sesiunilor, adică câte lei 150 de ac­țiune. Pentru vărsămintele întârziate se va percepe o dobândă de 10 la sută până la achitare. Societatea rezer­­vându-și dreptul de a uza de art. 170 din codul de comerț. Își celelalte boli ale \ "A1L(­RVIM­ARE\ vindecă. rrpidix radinlA 1 și singurul rmedul I arm | NÎALOlJAlOi UfíöéoP!NE)\ 8-12 Caps­ute pe zi. M­lisit in toate Dregeense si farmaciile. B Ml­erince.Dtlivede blaur.Paris. m tflresemanti: Sluderusifa București § grefa griaugahttai Dâmbovița SECȚIA 11-a EXTRACT D-na Ana Zolofinoiu din comna Târ­­goviște cu petiția înreg­­ia No. 11922 din 2 Decembrie 1919 a intentat acțiu­ne de divorț în contra soțului său Tra­­ian M. Zolofinoiu , din aceiași comună pentru cauze de bătăi, insulte și rele tra­tamente. Din căsătoria lor a rezultat doi co­pii : Spiridon de cinci ani și Ecaterina de 3 ani. Avere nu posedă. Are terme­nul de judecată la 11 Noembrie 1920. p. Grefier, Nedescifrabil. Dos. No. 2093 1919. _ No. 22959, 1930 Oct. 13-v ...........................­ . ' Viola e rând pe rând : femeie și bărbat, comediană și dramatică, ingenuită și per­versă, forme învăluite într'o dantelă dis­cretă , dragostea, care reprezintă trium­ful ideii.­­Talentul d-șoarei Fudulescu este variat și deși tăiat din tragedie reușește chiar când încearcă nuanțele comediei. Traves­tiul d -sale a îmbrăcat grația estetică și nervul femenin. D-na Gusti în Maria, servitoarea­ Oli­vei, a avut accente de râs, frumos înca­drate, d­ar nu a putut da cuvântului acea Strălucire perlată de subretă, odată cu miș­carea spontană a întreprinderei sale. Massy d-l Duțulescu In rolul marinaru­lui, cald, și timid d-l Zira în gentilomul Sebastian iar toți ceilalți interpreți co­recți și decorativi. D-l Gusti in montarea acestei brahnite comedii, a pus, la contribuția reușitei, toată priceperea sa documentată de vre­me și cercetări, reușind să sropț pulsul și atmosfera operei lui Shakespeare, Henri Becque, a stiliza­t o femeie din lumea toată, sub masca acestei ..Parizie­ne“, care trăește în prun­c...«.ie secolilui , adorabilă în inconștiența ei, savantă în priceperea perversă a dragostei adultere, intr’un cuvânt femeia de azi și de pretu­­tindeni, iar alături de ea, tiparele stereoti­pe ale vecinicilor ei sclavi, bărbatul și a­­mantul , legați printr’o paradoxală prie­tenie și recunoștință. „Pariziana“ e o comedie fără situațiuni și fără conflict, mai r­­ult un studiu de darul de a stimula talente pe care I­­e dezidrizio le-ar fi oprit de a Ce n-a s­tinua. Hugo știa să refuze spatuiul său­­ cu dibăcie.­ Astfel urfui tânăr care-l­­ ruga să-i găsească un loc la un ziar, I îi răspundea : „­Regret că ziarele cu ] care sânt în bune raporturi, nu au­­ nici un loc liber. Totuși vă promit ! că nu voiu'lăsa să-mi scape nici o­­ ocazie pentru a v"S. servi“. Ocazia­­ scăpa totdeauna, dar refuzul fusese­­ dat întrun mod inteligent. N. A. I. ] Paris, ib Septembrie 1920. w. ] -----------posxoo----------- *£ 3. I Petru imimii aretiiii s • ia fil­ratele militare < — Măsurile luate de mi­nisterul de răsboi . In urma declarărei grevei printre lu­crătorii civili dela Stabilimentele milita­­­­re, potrivit­­ aprobărei Consiliului de Mi­­­­niștri, pusa pe raportul Ministerului de­­ Războiu No. 14317 din 22 Octombrie­­ 1920, Domnul Ministru de Războiu, cu­­ ordinul No. 6716 din 23 (10) 920 a ho­­­­tărât executarea următoarelor dispozi­­­­țiuni: : 1) Greviștii din contingentele mobili­­z­­ate și sub arme vor fi doi dezertori și trimiși în judecata Curței Marțiale. Cei­­ aduși de forța publică, sau presente fi Ce o bună voe, vor fi încasatmați. r 2) Față cu starea­ actuală a nevoilor ar­­a­matei, stabilimentul va fi închis pe timp de cel puțin 3 luni. j( 3) La redeschiderea stabilimentului se­­ vor angaja numai numărul de lucrători trebuincios, în raport cu nevoile stabili­­mentului.­­ i l­ Ei vor fi aleși de directorul stabilimen­­­tului în anumite condițiuni, ce se vor sta­­t­i­bili printr'un model de contract tip. 1 1­4) Toți greviștii din contingentele de­ 9 mobilizate vor fi trimiși la vetrele lor. I­­ 5) Nu se mai­ recunosc delegații lucră­­­­­­torilor, ori­ce cerere se va transmite pi­e cele ierarhică. ] 1 • 6) Acei greviști, cari se vor prezenta dî o bună voe la lucru, nu vor mai fi pri­­n mip, stabilimentul fiind închis. ^ a -----­-------00X00------------ * V* V­rsiuni maximale­­ la cereale și furaje | Consiliul de miniștri publicat prin „Moș­t­e­nitorul Oficial“ următoarea deciziune:­­ Având în vedere că prin jurnalul con­­­­­siliului de miniștrii No. 1850 1929, prin­­ care s’a ridicat imobilizarea grâului, se­­g carei și orzoaicei, iar prin decizia No.­­ 4738 din 1920, s’a lăsat libertatea măci­natului fabricării și vinderei pâinei și că­­ in urma acestor dispozițiuni s’a constatat urcări de prețuri neașteptate peste cele­­ maximale prevăzute în regulamentul le­­gii pentru imobilizarea cerealelor și a­­­­ceasta din cauză că se acaparează însem­­­­nate cantități de cereale, cu scopul de a s­e fi sustrase consumațiunii interne în ve­­­­derea unui eventual export sau unor noi c­urcări de prețuri impuse de lipsa ce se va resimți mai târziu; •­ Având în vedere că din această cauză­­ h­rana populației și nevoile armatei sunt­­ amenințate, 1 Decide : 1) Să se mențină prețurile maximale­­ prevăzute la art. 24 din regulamentul legii pentru imobilizarea cerealelor acor­­­­dându-se un spor de 20 la sută peste a­­­­cele prețuri care se înțeleg laco­producă­­­­tor. . 2) Să se fixeze prețuri maximale și la furaje. 3) Pentru nevoile armatei și popu­la­­țiunii în cazul când deținătorii sau pro­­­­ducătorii, nu ar accepta nouile prețuri ] maximale de bună voie atât pentru ce­reale cât și pentru furaje, să se­ rechizi­ționeze întreaga cantitate aflată in mâna­­ acaparatorilor sau negustorilor, iar dela­­ marii proprietari să se ia o cotă în ra­port cu nevoile de hrană și însămânțare, fiind scutiți de rechiziție micii agricul­tori, afară de cazul când și ei au căutat să speculeze. 4) Să se prohibească complect la export grâul, secara și derivate. 5) Să se fixeze cota necesară consumu­­­­lui intern la orz și ovăz. " ’- ------------00X00------------­Creta întaălutai $rgcș W SECȚIA II a Duminică 17 Octombrie a­ c. s-a ți­­nut la Fălticeni, în sala Bayer, la ora 2­1 jum. p. m. congresul partidului națio­­nal-liberal din județul­­ Suceava, potrivit nr. 36 și următorii din noile statute: Au fost reprezentate, prin comitetele l­or, următoarele comune rurale din ju­­eț: Borca, Stolniceni-Prăjescu, Dolhas­­a, Miroslăvești, Boroaia, Dolhești, Po­­ana, Fântâna­ Mare, Mălini, Ciumulești, tădășeni, Liteni, Dorna, Valea Glodu­­ui, Oprișeni, Lespezi, Baia, Ruginoasa, T­­ătăruși, Șoldănești, Rotopănești, Ple­­i ]­ești, Drăgănești, Forăști, Vascani și j j ’rentești. De asemenea au asitat nume­­­­r­oși membri ai partidului național-libe­­r­al din orașul de reședință Fălticeni, în f­runte cu d. A. Spiridonescu, Vice-preșe­­intele comitetului, d-nii .Ștefan C. Ioan, I. P. Vrânceanu, Petru T. Ionescu, fost dministrator financiar, Ion Mazere pro­esor, preot V. Chirilescu, Mihai Popo­­ici, preșdintele corporației meseriașilor, I. G. Tatos, Maior N. Frunzetti, V. Costăchescu, cap. I. Israil, Gh. Tendu­­l­eanu, Em. Era. Mortzun, Vasile Cons­­antinescu, Preot Gr. Zăhărescu, N. Va­sl­iu, Dim. Gr. Zăhărescu, Emil Gavri­­escu avocat, Mihai Stoleru, Alex. Săutu, Dimitrie Popescu, P. Chelaru, D. Ver­­i­­­teanu, I. Doljan, R. Weber, și alții, a­lror nume nu scapă. Biroul, ales prin aclamații, s-a compus­­ d­in Preotul C. Matasd, președinte, asis­­t­at de d-nii dr. P. Vrânceanu, Ilie Gri­­g­ ore, V. Costăchescu și Teodor Radovici , secretari. Cuvântările .­După facerea­ apelului nominal, preșe­­dintele biroului părintele C. Matasch mal umnește adunărea pentru că a răspuns un număr atât de mare la convocarea de astăzi, dând prin aceasta congresului o­nfățișare cu adevărat măreață și demnă le partidul național-liberal. După aceasta, s'a dat cuvântul d-lui Iusian C. loan, fost deputat, care a fă­­cut o scurtă dar interesantă expunere a alunțiunei grele prin care trece țara as­­tăzi, demonstrând că singura scăpare es­te numai în partidul național-liberal și nu șeful acestui partid. D. Ioan I. C. Brătianu încă de la 1913 a propus cel din­tâi împroprietăriea sătenilor prin expro­­piere și lărgirea dreptului de vot a aces­tora, a presidat la realizarea idealului 1 EXTRACT D-l Huțan Kirică din Pitești a inten­tat acțiune de divorț soției sale Anita , V. Kirică din com­. Movila, jud. Doro­­­­hoi, pentru motive determinate de lege,­­ al cărui termen este fixat la 27 Octom­brie 1920.­­ Din căsătorie a rezultat un copil Cos­­­­tică de 6 ani. Soția nu are avere. « Grefier, Dobrescu. 1 No. 33436, 1020 Octombrie 2L Dos. No. 569.' 1920- ‘ ------------OOVOO——< ] T ^iTi ***‘ffTTHKIWiTi^TnBffPfW MW»nA 1 motive de senzații. Legea fiind aspră pen­­­­­­tru femeie si a făcut o teză, din dreptul­­ pe care ea îl fură de la natură. Pariziana, 1 știe toate astea și făcându-și singură par­­­­­­te la libertatea simțurilor trăite, își vua­­­­lează acțiunea, cu cea mai decentă d­iscre­­­ție, alunecă peste conflictul material al ca­­­­­rerei sale firești, nuanțează viața cu ura­, deseul mișcărilor ei ingenioase și face să»­­ i triumfeze noua ei morală, în dauna veci­­­­nicilor ei sclavi: bărbatul și amantul. In­­­­terpreta, a realizat tot fondul Clotildei I și l'a brodat cu o bogăție rară de nuanțe­­ și linii, ca o artistă fină, de portrete fe­­­­r mciești. . D-l Mihalescu în amantul Lafont, a fă­cut un comic de efect, dar nu un ratat în­­drăgo­stit, căruia o prestanță dureroasă, îi­­ imprimă ridicolul situației. „ ] D-l Brădescu în soțul Dumesnil și-a in­­a chinuit că rolul său îl­ poate face cineva ș­i din­ prostie numai, și nu și din meschină­­ necesitate. Cea dintâi trebue să servească de paravan, celei de a doua. Și astfel ti­pul își caracterizează personalitatea. ”­­­­ „Răposata mama Coniței , a fost un­­­ prilej de râs spontan și nesocotit. Fey­deau, autorul acestei farse e un spirit co­mic și sceptic în acelaș timp. E comic , fiindcă știe să amuzeze până la indecență e sceptic fiindcă nu crede în durerea in­dividului, din pricina unui vădit interes material, pe care fiecare iis, și-l specu­­­­lează până la neutralizarea suferinții.­­ Astfel în complexul unor situațiuni, bur­lești, svârle bomba râsului, fără scrupule­­ și judecată.­­ Actul acesta a descoperit talentul ad­­­­­­mirabil de comedie al d-șoarei Rareș, fru­­­­moasa compoziție de mască a d-șoarei­­ Rennée Annie și humorul d-lui Mihale­­­­scu, suficient ca să-și răscumpere insuc­­­­cesul lui Lafont. D. Iliescu în servitor, a căutat și bine realizat. DIM. ȘERBAN j -------------OOXOO-----------­ Eri Duminică a avut loc solemnitatea primei împroprietăriri din județul Argeș pe moșia Rătești a d-lui Ion I. C. Bră­tianu. La ora 10 dimineața s-a oficiat un ser­­­viciu divin pe locul de împroprietărire de către protoeceul județului și de preoții­­ din comună. Au asistat la această solemnitate pre­fectul județului Argeș, primarul orașu­lui Pitești, președintele tribunalului cu ju­decătorii, d-nii dr. Vișoianu, inspector sa­nitar, flonoriu Bănescu, fost deputat, co­lonel Grecescu, consilierul agricol al ju­dețului, căpitanul­­ de jandarmi, autorită­țile comunale și un mare număr de să­teni așezați în careu. D. Ion I. C. Brătianu, fiind bolnav, a regretat mult că nu a putut asista la aceas­tă frumoasă și înălțătoare solemnitate, unde fusese invitat nu numai de autori­tăți dar chiar cu insistență de către să­tenii împroprietăriți. D-sa a trimis însă pe fiul său d. George I. Brătianu și pe ne­­­potul său d. Ion /. Pillat, pe care l-a ru­gat să­­ citească scrisoarea ce o publicăm în altă parte a darului. D-1 general Averescu care anunțase par­ticiparea sa la această solemnitate, nu putut veni, fiind reținut la serbările Uni­­versităței din Cernăuți. Telegrama e?-HH Prim- Ministru După săvârșirea serviciului divin, d- Dima, prefectul județului, a citit 1a tele­gramă din partea d-lui prim-ministru care își exprimă regretul că nu poate fi față la primul act de împroprietărire. d­ l.A­MTSILIER AGRICOL a cetit textul referitor la împărțirea de pământ din legea de împroprietărire. D. PREFECT AI, JUD. ARGEȘ a a­­rătat apoi marea însemnătate a acestui act și a îndemnat pe săteni la muncă, re­cunoscând în cuvântarea sa participarea partidului liberal la marea operă a expro­prierei și improprietărirei sătenilor. • " D. MATEI GHEORGHIU, inimosul administrator al moșiei, a_vorbit cu mul­tă simțire sătenilor, arătându-le că de azi înainte ei sunt proprietari pe bucata lor de pământ. . După aceea s'au înmânat actele de îm­proprietărire la doi invalizi de război, din care unul este orb, și s'a tras prima brazdă de către consilierul aurricol și a doua brazdă de către președintele obștei, Ion Iacob Ssiî. Serbarea favorizată de un timp foarte frumos, a decurs in cea mai mare însu­flețire. tostru național și a apărat cu patrioți s­­mul cel mai cald drepturile țârei la con­trasul de la Paris. Cu priceperea și con­­petința sa, recunoscute chiar de adver­­ari, șeful nostru este astăzi o mândrie entru întregul neam românesc și in a­­elași timp singura speranță ce ne-a mai ămas pentru buna îndrumare a treburi­­or publice. Ca dovadă că, și in județul Suceava, urnea își dă seamă de marea chemare,ca­re de îndeplinit marele partid națiomal­­iberal, d. Ștefan Ioan citează num­eroa­­ele adeziuni noi la acest partid, venite de la persoane care sau 11’au mai făcut politică, cum este cazul d-lui comandor Focșa, sau care au părăsit înjghebu­­ire­a de modă nouă" ale naționalisto-ță­­ănisto-poporaniști­lor. Adunarea a primit cu aplauze prelun­­gite și repetate această cuvîntare însufle­­ită a d-lui Ștefan loan, precum și pro­­­unerea făcută de d. Vasile Irimescu ca­­e a rugat pe d. Ștefan loan să trans­mită d-lui loan Brătianu, la întâlnire în București, expresiunea devotamentului nemărginit al intregei adunări. In urmă, s-a suspendat ședința pentru zece minute, ca membrii congresului să o consfătuiască asupra persoanelor de a­­îi ca membri în comitetul județian. Alegerea comitetului Procedându-se la votare, cu scrutin ecret, rezultatul a fost următorul: Au ost aleși în ordinea voturilor obținute: • 1-nii Ștefan Ioan, I. Maiere, dr. P. Vrăb­­­eanu, G. Ionescu, Petru T. Ionescu, N. D. Manoliu, V. Pienescu, D. Chiuicariu,­­Mihai Popovici, I. Pletosu, Dimitrie Ili­­escu-Dorna, V. G. Todicescu, Emil Ga­­rilescu, Pr. G. Ionescu, N. Gheorghiu Pavel Herescu, Pr. C. Matasd, Gh. Ten­­turean, Gh. Vasilache, Gh. Hreamătă, pr. Șt. Rafail, Gh. Curcă, dr. Gabriel Tatos și Gh. Gh. Ghițescu. Ședința s'a ridicat la ora 7 p. m„ fid­icând-se ziua de Duminică 7 Noembrie ,viitor (st. nou) in care președinții com­i­­tetelor comunale, împrenă cu biroul co­mitetului din Fălticeni și cu acești 24 de membri aleși în comitetul județian vor proceda la alegrea delegațiunei perman tente județiane. întrunirea va fi în Fălticeni, la ora i­t. m. Coresi. Un singur incident, datorit prefectului, a impresionat penibil întreaga asistență și anume: D. prefect al județului, pe motiv că nu era în program și că n’a fost „prealabil cenzurată", a refuzat să se dea citire scrisoarei d-lui Ion I. C. Brătianu, în timpul solemnitatei oficiale. Așa că d. Ion I. Pillat a cetit scrisoarea d-lu. Bră­tianu, în fața sătenilor, după sfârșitul serbărei. Această atitudine a prefectului a mig­rat asistența cu atât mai mult cu cât el însuși nu s'a putut opri de a aplauda scrisoarea „necensurată" . Masa pentru săteni La urmă a avut loc o masă în localul școalei la care au luat parte persoanele oficiale. Sătenilor li s'a oferit o masă în curtea moșiei d-lui Ion I. C. Brătianu, prin îngri­jirea harnicului administrator, d. Matei Gheorghiu. ------------00X00-----------­Crima unu­i ofiți — Locot. Rusu asasinează pe reprezentantul ministerului in­dustriei de la minele Baia Mare . • Locotenentul Rusu Vasile din regi­mentul 16 infanterie, comandant al d­șamentului de pază de la minaî* din T­rr. Mare a omorât pe tânărul August Winc­ Ier, reprezentant al ministerului de comerț și industrie la acea mină, in următoarele împrejurări: In ziua de 20 Octombrie, pe când tre­nul minei pleca cu muncitori, ofițerul a vrut să-și îmbarce și soldații, fapt con­tra căruia a protestat Winder. Ajungînd trenul la destinație, locotenentul a ares­tat pe tânărul Winder și l-a pus între santinele, aplicându-i și o bătae. Victima a izbutit să scape și a luat-o la fugă. Ofițerul, înfuriat, a comandat soldaților să tragă. Aceștia au tras în aer. Atunci locotenentul a luat arma u­­nui soldat, a tras, omorând pe loc pe nefericitul Winder. Locotenentul a fost arestat și anchetat de substitutul de comisar regal căpitan Honciu și judecătorul Debretescu. -------------OOXOO—------ ' COMPARA și UÜS1DE itoaie noi de fag­iei PENTRU ULEIURI, UNSORI CONSISTENTE,­­sau VASELINA, VAI,VOUNA, etc. etc. MEDII PENTRU muștar, conserve, . , 8 PESCARII ete. etc. uri­zează imediat în cantități mai mari CRNȘTE1N T |­I -visi­ cs›t 9»ii(9anete ci © &*i © tub*a „COSANZANA“ Expozitiune colectiv­ă de teii pictorii I 1 v.___ trusttasi din fără. p BST* CEA MAI MARE ALEGERE AM ] 1 PESTE 100 © TABLOURI SUNT EXPUSE I­I : imETuiti /COîVVi 5î%:„Ikei I Prima expansiune permanentă din țară:­­ COOl RipplUl uimii 1 mm îedinla consraiului.^ fisistența.­ Consftîiul­­■aa biuroului.—Cuvanturile. — Alegerea mari­i grease­­ rilor ln tom­b­atul^adaloan. — Finarea zilei da întrunire a comHalului Jac­elian APLICAREA REFORMEI AGRARE inproprietőrirea sătenilor din Rasesti-Arae s­erviciul divin.— Telegrafia d-lui ne« era» Ht?erescu.­- Cuvântarea orafat* ului.—Scrisoarea d-lui Ion I. Brătianu din Pasagiul Imobiliar, (înăuntru). ' f 1 I w T

Next