Viitorul, noiembrie 1920 (Anul 14, nr. 3788-3811)

1920-11-26 / nr. 3808

I % Iu»— CINEMA IJM Patté Palan MM Strada Lipscani 1 JA Celebra ■ artistă z ■ l ?■' • mX­N­­ 8 'i . ■ ■ . n.r . .■ ; | CAPRICIILE ^ r DESTINULUI V IIf Zguduitoare dramă J|p ®k 1 «"6 ««• ff m I )8ill îi ÜSila PÉ8 diSH waasr w ^t*rrSrJ' PROGRAM EXC] Cel mai luxos film al murei artii LUX FANTASTIC Zguduitoare dramă In 6 acte A Numai pe 3EPTICI :este FRANCIS !­tî Joi ZS ROÜ. ■ Ca începere de Joi 25 AIRE Celebra artistă 1 «timi L­DV. OP CL ciipi­ste mMrisoareaw3 e?a_a Lui m B JReprezentând­u-se ambele Serii I­a ț film orchestra mărită a profesorului DIVITTAR1 va RaâP 1 * a Rocii, rodite jeneori Capisoane de lună SST VINDE EFTI SI TV Ciorăpărie Cßn­fl UlCloriSI Hü. 53. Hagacinele SWs*rka Cratulescu. Societate în nume colectiv I REPREZENTANTE I IMPORT - EXPORT [UNK] București—Str. Hotel excelsior—Academiei 30.—Telefon. m I Aduce la cunoștința publicului din România întregită că a în­­­­­­ființat cu începere de la 1 nloembrie a.c. o secțiune specială de ||| | IN­FORMAȚIUNI I Cu scopul de a servi populațiunea din întreg cuprinsul țării scutind de 8 ■ deplasări obositoare și de a-i procura la reședința respectivă lămuririle ne- IB B­cesare cu privire la ori-ce chestiuni de co­npetința diferiților autorități ad­ ||i| a­ministrative, militare, școlare etc. precum și asupra or, altor chestiuni eco- m­o­nomice, financiare etc. Se poate coresponda în ori­ce limfă. * ||b locata~"jjiS"^ijjiPla lO basiți rabat" LEI 145 Lutru Huta pentru haine, gulere manșete. grăbiți-vă că nu mai sunt multe sPre^ugorNews« Blam­ă. U­lii Ui HiM biber, miTRm, VULPI Oi*i, LUTRU, MONGOLIA ___ Și orice bäänuri. PBgTyGS REDUSE laiânăria JE» Ä X JC» lelea Victoriei Ho. §3. — Biserica Cretoim INSTALATIUNEA COffIPLECTA a unei fabrici de locomotive, vagoane, loco­mobile, mașini agricole, cazangerie, construc­­țiuni de fer, putând fi pusă imediat în func­țiune, întreprindere foarte rentabilă, este DE VÂNZARE Personalul teh­nic necesar [la dispoziția. Informațiuni la: ~ Birou teh­nic, Str. Academiei 09. 4 Tel. 13/48 căptușit cu flageli TALPA $| TOC tflați pentru Bărbați și Băeți cu prețuri convenabile.­­AI EH GROS DE VÂNZARE NUMAI EH GI LA P. PSINTY Strada Sărindar 12, Etaj I. EXPOZIȚIE PERMANENTA DE ARTA I „MIRADO“ *EE CUMPĂRĂ și VINDE Mobile de artă, Covoare, Statuete, Porcelanuri antice și diferite antichități, etc. ripguuigm BY APJ^^JTMENT 'INTMENT SEBTIGiU ii MiSÂ Fim PUTE Prince’s Plate este complect fabricat de fabricele proprii Sheffiled Works și e garantată durabilitatea pentru o viață întreagă. Catalog complect ilustrat de Unguri, Furculițe și Articole de menaj se trimite franco. Prince’s Plate este u­nica substituire durabilă pentru Sterling Silver. Castron de supă și de dejun L. st. 13.10.0. ,­­ Farfurii de entrée L. st. 3.17. 6. Mapipin WVVjebb âtd 158-162 OXFORD ST Wl.172. REGENT ST.W9 I I 2 QUEEN VICTORIA STEC 4. LONDON, ENGLAND. / / M v \\ I ftuf .[ ll 1 K v lMs 1 —uuZZ^J^.mMr, TMM„n Patté Palat) Strada Lipscani ai I-a formând executa : LUHENGRI »/cutațiile încep la or %| ■ealPM^Cinema Teatru Cinema 99rLd\12$£ L&* 1­t>m­^im­P^i-PPTIONAL Direcția: ȘTEFAN MARINESCU I !»S5960^tM|8S On­ ««Val modeRnO­PERA COMPLECTA (Seria 1-a și a ii-a la un loc) 10 ACTE CIYOCMI­E H­R 1 (PROCESUL CLEMENCEAU) ț­iîf Dramă din viața intimă i­a a lui ALEXANDRU DUMAS Fii­ S în rolurile principale ieri,U­n fi­l­m m ■a formând astfel an spectacol­e: LOHENGRIN și TANNHAUSEH di D-pa SOPHIE Calea VICTORIEI tcg Rcchin, JWantouri, âisteurs primele creațiuni din Paris. § si céklálté kioli ale \­­CAILOR URM­AM \­I se vindecă repede și radicali I pri sing and rm&diii 1 I présem de către toți dohm­­i și celelalte boli ale­­ SMOKURIlVAREX I se vindecă repede și radiam I prin singurul rmedui 1 I prescris de către toți doctori EUMICTINE t lSANIALOI.SALOl UROTROPINE)\ *f 8-12 Capsule pe zi. *%­ 1 ^Beg Min toate Broguerine si farmaciile. \ffr Mieprince.B ZBuț de la faur. Paris %Repr*entanti:Stu()erustfo Bucureștii A sosit un nou transport de STRUNGURI MAȘINI M GĂURIT HANS HERZOG - Cl­ — BUCUREȘTI — Strada Decebal No. 20.— Telefon 16/90. Mut Raite Mm Raite­r« Voda 4po­ziție admirabilă, camere bine mo­bilate,masă excelentă,prețuri con­venabile, este deschisă tot timpul ernei. " Teatrul „RRIMMfi RK­ Compania dramatică «Bulandra» Astăzi Miercuri 24 Noembrie 1920 Pentru prima oară „PAI­A JENUL" Joi 25 Noim­brie 1920 MATINEU „SAMSON“ SEARA „PAI­A JENUL" Duminică 2S Noembrie 1910 Pag 179âNA Și Răposata Mama Coniței Biletele 1* Cassa Teatrului­. Telefon 52/45. IWtWWWMMMWIWMM NOTIFICARE Domnuui Ministru de­ Finanțe Prin reprezentantul său legal Calea Victoriei, Loco Domnule Ministru. Am onoare­a vă notifica că­ în ziua de 14 Noemb­­rie 1920 în trenul București-Iași s’au furat, împreună cu servieta în cari se aflau, 10 (ze­ce) titluri de rentă a împrumutului 5% 1920 fiecare a 5000 lei purtând nume­rile 11.317, 11.318, 11.319, 11­ 320, 11­321, 11.322, 11.323, 11.324, 11325 și 11326, toate cu cuponul de 1 Mai 1921 și în consecință, fac opunere a­­tât l­a plata capitalului cât și a cu­poanelor lor de dobânzi. Alte zete ti­tluri de rentă au d­even­it proprietatea mea subscriind direct la suszisul împrumut- Ultimul cupon de dobânzi din No­embrie 1920 l’am încasat prin Banca Gen­erală a Țării Românești. Pentru comunicarea ori­căror ci­tații și acte, declar că-mi aleg do­­miciliul în Iași, Str­. Săulescu No­ 1. Potrivit art H din decretul-lege din 15 Noembrie 1918, am depus ta­xa respectivă de 2 la sută în­­ sumă de lei 1000 . Administrația Finan­ciară a Capitalei sub Decipisa No. 70.151/920. Primiți, vă rog asigurarea distin­sei mele considerațiuni. H. BRICEANER București," 19 Noembrie 1920. mmm­iii &oMl­ germani Măsura luată de guver­nul republican al Ger­maniei Honsen. 23. — Ministrul de finan­țe german a pus sechestru pe pr­o­­prietatea averilor unor membri ai celei mai înalte aristocrații din Ger­ma­nia, cuprinzând și un număr de Hohenzollerni, sub învinuirea de a fi sustras de la legile de taxare ave­rea, trecând parte din ea peste gra­niță. Măsura se aplcă la toți clienții ger­mani,. ai fii­inor din Amsterdam,, Grosser Ph­ipson și compania, ca­re, după cercetările recente ale au­­torităților, este angajată mult în a­­facere, ajutând aristocratlor și cei­­lor înbogățiți diin Germania să-și sustragă din avere de la legea de taxare, firește din­ deosebită­­ consi­derație. Această măsură se va menține până cei bănuiți vor putea dovedi nevinovăția în Ce privește încerca­rea Ior de ai defraud­a statul. Minis­trul Wirth astăzi refuză să dea pe față num­ele prinților și aristocrați­lor inculpa­ti, întru­cât cercetările sunt în curs, dar fostul cancelar Mueller, care probabil este informat asupra transacțiilor,, a menționat în discursul său din Reichstag azi prin­tre­ alte nume pe prințesa moșteni­toare Cecilia. .prinții:Ejifael ,Frederic, August, Wilhelm­i, prințul sinucis Joachim și soția morganatică a prin­țului Oscar, însfârșit fiind ameste­cate familiile tuturor fiilor ex-bai­­scorului, afară de al treilea fiu­, prin­­­țul Adalberg. Legea contra sustragerei de­ capi­tal autorită confiscarea ele 5 la sută din proprietatea inculpatului, pre­văzând și imdepse conform codului penal. Afacerea aceasta poate prin urmație să aducă și­ soluția proble­mei Hohenzollern neutru Germania republticană. <laca investigațiile do­vedesc adevărul acuzaților, ceea ce a­r lua proporțiile unui scandal foar­­t mare. Ministrul Wirth, foarte prudent, a explicat­ că procurorul încă n’a ter­minat cercetările. Deocamdată exis­tă poprirea și se va aplica legea, da­că vor exista proba materiale de sus­tragerea proprietarilor de la taxa­rea averilor lor. Acțiunea însăși arată că există presum­ziunea­­ de vinovăție a tuturor acestora fiind o lungă listă de clm­­ente dată pe față cu proiectul inspec­­țiilor serioase ale autorităților din Berlin de acum o săptămână. Ace­­t caz particular e numai unul din a­­tâtea eșite la iveală. Duzini de milionari, consilieri co­merciali, care reprezintă­ în Germa­nia pe­­ marii bogătași industriali, simt acum la judecată în Berlin, iaL­cuzați de a fi trecut prin contraban­­­dă bogății în Elveția. Pe cât se zvo­nește, puțini ar fi rămas curați. ---------00x00—____ Floriea vădanei lui Maxim Oprea, Va­sile al Tomei, sânt țărani , sânt oameni, cari pot trăi ori­unde, nu sânt zugrăviți sub prizmă etern umană, doar în foc și în spațiu sânt specific români. Tot romanul este Încălzit de acea largă umanitate, de acea vastă comprehensiu­ne a sufletului uman, — însușiri ale scri­itorilor de mâna întâia — și este scris socru, concis. Și alimentele sânt întrio gradație continuă, formează un tot , toate amănuntele, toate epizoadele, toată acțiunea tinde și ne dea o perspectivă vastă, să ne dezvălue o dramă, viața po­porului din Ardeal inainte de Unire. Ion pune stăpânire pe pământ, grație îndârjirei neasemuite, mulțumită luptei uriașe ce-a susținut-o cu Vasile. Acum are pământul, glasul pământului pe care-1 are, nu-1 mai aude ; doar acum­­ simte glasul iubirii și tragedia începe. Ferici­rea de afară spre a se complecta caută pe cea din lăuntru; căsnicia. Ascutai patima pământului. Sânt pa­gini de­­ ftoemă : ...„Cu cât se apropia, cu atât vedea mai bine cum s’a­­’dezbrăcat de zăpadă locul ca o fată frumoasă care și-a lepădat că­mașa arătându-și corpul gol, ispititor. Sufletul îi era pătruns de fericire. Par­că nu mai râvnea nimic și numai era ni­mic în lume afară de fericirea lui. Pă­mântul se închina in fața lui, tot pămân­tul. Și tot era al lui, numai al lui acuma. ...­■ți­ apleci, luă­m­ mâini n­ n­s­u «rare și’l sfărâmă între degete cu o plăcere înfrico­șată. Mâinile ii rămaseră unse cu lutul cleios ca niște mănuși de doliu. Sorbi mi­rosul frecându-și palmele. Telegrama către șef­ul partidului . Duminica, 21 Noembrie,­­membrii partidului național-liberal din­­ Prah­o­­va au fost convocată­ de d-l Ionescu Quintus, șeful organizației liberale, în congres,­­pentru a-și spune cuvîntul lor, în noua îndrumare de s­e dă parti­dului pentru o acțiune mai conformă du dorințele politice ale votu­lui uni­versal. Deși vremea pra foarte rea, cri­vățul suia puternic își­ norii cerneau fulgi deși de zăpadă, țărănimea a ve­nit aproape s din toate unghiurile ju­dețului si ia cunoștință de o elite ce au să l­i se spună. Sălile clubului­ illibe­ral sunt tipite de un­­ public numeros: orășeni, muncitori, sateni, intelectiv-D. C. IONESCU-LUNGIU, aefemat președinte al congresului, deschide ședința, arătând însemnătatea și sco­pul congresului. D-sa propune, în aplauisele unani­me și entusiaste ale congresiștilor, să se dea urm­­ă­toareia telegramă DOMNULUI ION I. C. BRATIANU Șeful partidului național-iliberal București Membrii partidului­­ national-libe­­ral prahovean, întruniți in congres, pătrunnși de măreția și greutățile ral prahovean,­­ pătrinsi de in prin care trece vina, de jertfele ei pentru­ a ajunge Mare și de unica sa muncă ce ați pus în slujirea in­tereselor b incintele­se ale natiunei române vă salută și vă asigură de nețărmuritul lor devotament pentru isbânda ideilor democratice prin or­­dine și munca constructivă. Pireșești ștffle Congresului, C. IONESCU LUNGU. Apo­i, rând pe rând, d-nn: Dom M­­­icolai­scu, Spirea­­ N. Sorescu, Aurel Mi­șoiu, Grigora­ș Dumitres­cu și Iones­cu Qiugntus, arată situația­­ politică actuală a țării, neputința ceilor de a fi, de a guverna cu fol­os pentru ța­ră și de a stăpâni marele greu­tați în cari se sbate România Mare, ce a făcut partidul liberal pentru binele țării și programul lui de iuens pentru­ viitor. Și, pentru a-­și putea aduce la îndeplinire tradiționala lui tendință de democratizare ordona­tă, sinceră, cuprinzând­ pe toate clasele societății, arată cu toții că-i trebuință să se în­ceapă munca cu rost pentru lumina­rea păturilor muncitoare țărănești și orășenești. Apoi,­ încet, cucernic, fărit sâ-și dea seama ce lasă în genunchi, își cobori fruntea și-și lipi buzele cu voluptate pe pământul ud. Și’n sărutarea aceasta gră­bită simți un fior rece, amețitor“. Bine dar, George al Tomii se însoară cu Kjur­i­a iui>­ți de fil­ițhgia .» în Ilya, iar Ana, bătută alternativ de tatăl său și de bărbatul ei la nunta Floricăi cu George, simte, cu presimțirea instinctivă de fe­­m­eie, ca chinurile grozave, bătăile t­rân­­cene ce le-a suferit pentru iubirea ei, n’au avut­ ni știm, rșst. Ion iubește pe Florica. Atunci­­ in Ana o muri -și­­ gân­dul nmrții și 11 se pironește in mintea ei simțimân­­tul că e de prisos în Iurie. 11 vede pe Avram­, ovreiul păcălit cat si «VrijiaWar­it" să nu recadă în mizerie și îl răsare Du­mitru, o rudă moartă, în fața ei, cu­ bri­ciul în mână pe când se rădea. Se hotă­răște. Se spânzură în grajd, în mijlocul vitelor, împinsă de­ fatalitatea propriei sale existențe, obiect al patimei sfâșietoa­re de pământ, al tatălui și al bărbatu­lui. Ion urmărește pe Florica măritată, și o vrea de soție. Intr’o zi, o dloagă din sat, care sta la licurge­ul Tomei, presimte dragostea lui Ion, îi spune lui George, a­­cesta îl pândește, il atrage in cursă cu ajutorul stârpiturii de muere, și-l omoa­ră cu sapa pe Ion. Familia Herrieiea o duce greu. Fetele se mărită la urmă, iar bătrânul pensio­nar , o babușca lui se m­ită­ in Armandia. Titu, după multe peripeții, iubiri, cu Roza Lang, etc , plin de idealuri pleura la Bucu­­rești aiși realizeze programul iri4ent. Aceasta este schema subiectului, roma­nul, însă, este o epopeie, e .O realitate mă­lugubru An A A CULIOPOLIS rită, puternică; asistăm la mișcarea din viața poporului ardelean, și luăm parte la hore, la nunți, la bătăi, la alegeri, la morți, la baluri, mai suntem martori la diversele iubiri ale celor doi eroi princi­­pali Ion și Titu și la iubirile eroinelor și eroilor de cadru. Ion este un roman în­­ care abundăi­ ti­­nerețea. Descrierile sunt scurte, sobre, fragede în imagini, Psih­ologia eroilor redate în câteva cuvinte: pătimite,viața, descrise cu o vigoare și cu o precizia de remarcabilă. Dragostea de pământ a lui Ion și a lui Vasile Baciu, lupta dintre el, iubirile lui Titu, speranțele sale, cadrul, psih­o­­logia întunecată și una din cele mai a­­dânci — din câte cunoaștem — a Anei, fi­rea lui George, ușurința Floricăi, figurile simpatice ale domnișoarelor Herdelea, Laura și Ghighi, persoanele n­orale bi­ne estompate ale preotului Belciug, das­călii s­e o riscă­li la Merilplea, par sâ le ve­dem trăind sub ochii noștri, rămân vii în memoria noastră și intră în galeria persoanelor, ce nu se mai uită, ale um­a­­­nității. Farmecul stilului, umorul ce străbate rândurile, profunzimea imaginilor parcă sunt rupte din întunerecul sufletului și al firii, fac din, Liviu Rebreanu — accen­tuând cu toată seriozitatea ce comportă un atare cuvânt­—un mare scriitor. ION FOTI­­00X00- L.A­CASA dublu de li­vre, prețurile de intrare va fi ca pentru 2 reprezentații adecă 1­­e Richard Wagner, LA NORMA de BELLINI, POLONAISE în LA MAJOR de Fr. CHOPIN, va fi deschisă până la ora 9 Seara.—Biletele de favoare nu sunt valabile la ace­st film opin­­g*1 -***£ “ i^m B­laiis. § «reții 3 »»« t„ Cadidon mignts Victoriei, 17 ® * BALCON LEI 30 I, etc. MONOPOL CS Localul încălzit hirte cu calorifer­­ ^jgcUlpri ^^IptauHint-Ci ’­­m< ' " A 9 Șoseaua Kiseleff Sestiucnnt- Confiserie Șoseaua Kiseleff No. 11 Mierle J __ Iți _ ____ Dejunuri,Dineuri, Superiri fte to mn. Banchete C­A­MERE SEPARATE in minim partidului wpmrai șiiiiii ai MiflMtiiiiiiii­ii iimwa'iiiiniii iii­ii^uiiiiiwww miM ® iriaiii»ar MăiMri Hniw Bimm National-Uberal S’au votat statutele, cu unanimi­tate de glasuri, așa cum ni s’au dat de la­­ București și cu amendările fă­cute de o comrasiune locală, ad h­oc și, de asemenea, s’au ales membrii din: ComiteUl județean, compus din­ 114 membri, Comitetul de aogint din 71 inși și Delegația permanentă, con­­pusă din 14 persoane și anume: I. lonescu Quintus, președinte, Dem. N­i­colaescu și i Dr. Negruzzi, vi­ oa-preșa­­dinti, I. Predescu, casier, S­p. N. So­­resanu, t secretar și : Grigore Dumitres­cu, Gogu­ Fotescu, C. iRisp«, At Mia­șu, C. lonescu Lungu, Aurel Moșoiu, I. Dem. iAgraru, Nae Nedelcovîci și Tom­a Sorescu, membri. La ora 2 și jum­. congresil ia sfâr­șit și toți membrii tai se despart mul­țumiți de ce au făcut și­­­ hotărâți la lucru din răsputeri și cu spor. In jud. TurdaMș D-l Ion I. G. Brătianu, șeful Par­­tidullui Natio­nal-Liberal a primit din partea unui mare număr de cetățeni din jud. Turda-Arieș­l în frunte cu b­­dir. loan Boeriu, următoare­a tele­gramă: uSnhseam­aW, convinși că pen­tidu­l national-liberal este acel­­,care pota­te asigura pre­găsirea, si dez­­voltarea organică a tarei, fără­­ n­­cP­ Lcărî,­ nefericite, con­stitu­indu-na un comitet de organizare a măridii­lui national liberal în județul Turda -di ic-s. va rugăm să primiți expre­­siunea devotamentului și iubirei noastre fără margini'". La această telegramă díl Ion I. C. Brătianu a trimis următorul răspuns: D-LUÎ DÎRCIOJAN­ IBCIEIRÎIU Avocat Turda »Aflu cu, adâncă mulțumire const­uirea dv. în comitet de organizare al partidului național-liberal din județul Turda-Aries. Credincioși principiilor nationale si democrata prin care ,s­a pregătit si realizat Ro­­maniaci,are, partidul national,­libe­ral sporit prin energiile fraților de pretutindeni, va lucra fără preget la sfera de consolidare națională si de echilibru social, pe care vremile ne­ o impun. Concursul dv. sincer si de­votat, este­ o chezășie mai mult a rea­lizare a acestei opere*. (sa) L I. C. BRATIANU In jud. Prahova nerețea. Desci fragede în im redate în catet

Next