Viitorul, ianuarie 1921 (Anul 15, nr. 3839-3860)

1921-01-14 / nr. 3848

fg ©­s*­m­a­n Lyon, il. — Deputatul prusian EcÉity, a pronunțat Duminică, cu puntej congresului grupărei ,populis­ta prusiene, un discurs prin care face apologia militarism­­ului german și bi­rocrației, exprimânduși dorința de a se restabili cât mai curând situația în Germania. jxus cu__________ _ _________ Sunt 11 luni de când fara rt’are un ministru de finanțe titular și ■efectiv, sunt șase luni de când d. Titulescu lipsește de la minis­terul de care depinde refacerea țarei. Și în tot acest timp s’a făcut $i se face cea mai scandaloasă risipă a banului public, fără a se creia nici un venit serios, —statul apelând la împrumuturi pe piață. Unde mergem? +* - r—1 Ir - - - j !« •»*»." Zipziîete Inamice din banei Ziarele publică o deriziune a mi­nisterul­ui de finanțe — consemnarea soldurilor foștilor su­puși inamici, nela bănci, pe ziua de 10 ianuarie 1920. Soldul acestor conturi se va con­semna pe seama și la dispoziția mi­­nisterului de finanțe — conform c­ivizeior financiare ale­­ tratatului de pace. Decigwinea­­ aceasta ridică însă o altă chestiune și anume: ce masuri nu l­at până azi guvernul în Ardeal și Bucovina, pentru sechestrarea bu­nurilor, germane 1 . Știm că în Ar­deal fusese trasă sub sechestru o sin­­­gură întreprindere germană, aceea a „Gozu­lui Metan“, care însă a fost eclipsă de sub sech­istru, pentru ca d-ni­­ Bonte­scu și Tâzlăvanu să-și poată face combinab­inile. . .Tocmai acuma se vine­ și se cere­­ consemnarea unor bunuri cari până azi,viu au fost sechestrate, ci ai fost lăsate la voia hilân­dărei. Nu ar fi de mirare, deci, ca acuma depozitele acestea vrăși^­" să fie complect evaporate, iar statul să nu aibă de unde să se despăgubească, conform tratatului de pace, Este vorba ca primăria Capitalei. Arpi avizat consiliului slanifcat­, să «fară ministerului instrucțiunei o nouă prelungire a­ vacanței șpo­lare, dun cauza, epidemiilor ce continuă a fân­tul îii b București. In acest caz este de dorit să se a­­alude din vreme hotărârea de pro­­stiogire a vacantei școlare, spre a putea fi avizat­i elevii și elevele din provicie. AWel s’ar produce o mnsre pertur­­cieî la școalele si­­ internatele din Papi­tal i urmează elevi si eleve toate ținuturile României Mari. jatora le trebue 2—3 zile numai să vröi în București si tot ata­ri! e ap­re a se întoarce la cămi­lor, plus cheltuiala drumului, iit de asta. Nevii și elevele de iaternare, în cazul când ar risca vîe noi înainte de deschiderea ielor, nici nu vor avea, unde să surți, căci nu vor putea fi­­ în internate, cât timp ele mi-t­eceldise din cauza epidemiilor. Nici odată dar, primăria este da­­roare să anunț­"’­ din vreme, dacă se nisi prelung ocic sau nu vacanța șco­lară. _____ . Societatea Institutorilor și Institu­toarelor din România, convoacă pe­reți membri săi în adunare, la cămi­­nul insstituții din strada Par­lamen­tului No. 2, pentru zilele de 12 și 13 Ianuarie a. e. orele de p. mn., fiiind în distcuția situația materială precară a institutorilor, cum și alte proble­me­­ însemnate, privitoare la elevi, spoala și familie. Lyon. 11. — „Le Temps“ crede a ști că guvernul francie­z a decis să însărcineze pe un pambru al parla­mentului cu o misiune extraordinară în Spania, pentru a negocia acordul economic franco-spaniol. Itori contra hol ml \ ciumei Călătorii și proveniențele din regiunile și localitățile contaminate de ciumă sau holeră, cari vin pe cale de uscat prin Bul­garia, cu destinația pentru România, pot fi primite numai prin portul Ramadan (Giurgiu). Intrarea pe bărci este interzisă. Vasele vor fi ținute la larg așteptând vizita medicului portului pentru recunoaș­tere. Se va face vizita medicală a călătorilor și echipajului, desinfectarea efectelor mo­dare și purtate, precum și deparazitare. Bolnavii de boale contagioase obișnuite vor fi izolați în spital, afară de cei de pestă și holeră. Persoanele sosite din localități conta­minate de ciumă vor fi supuse la locul de destinație unei supravegheri medicale de 7 zile , iar cel din localitățile contami­nate de holeră, la o supraveghere medi­cală de S zile. Dacă pe vreunul din vase se va consta­ta un caz de pestă sau holeră, atunci nu vor fi admise la intrare, li se vor da însă la un foc izolat in port ajutoarele medi­cale necesare pe bord, fără a se permite debarcarea călătorilo­r echipagiului și mărfurilor. La Bursa din Paris leul românesc a cotat azi 21.75 centime. ^Monitorul­ Oficial“ din 29 Decem­­brie 1920 publică un tablou de credi­te suplimentare și extraordinare, deschise de presiden­ția consiliului de miniștri în exercițiul 1919—1920. In acest exercițiu s’au deschis cre­dite suplimentare de 521.710.841 și credite extraordinare de 1230.669.904, sunt în total 2.258.380.745 lei. Cum vedem statul nostru, condus de actualul guvern, face cheltueli fantastice cari depășesc cu totul tare­vederile bugetare ale unui buget d­insu­și provizoriu. D. Stambulinsk­i, primul ministru al Bulgariei, a primit azi dimineață pe membrii coloniei bulgare. Ziarul „Daily Telegraph“ scrie că forțele­ bolșevice sunt astfel dispuse încât pot, după ntcivoie să se con­centreze în conta României sau Pov­loniei. Ar fi venit încă două divizii roșii la Mohotov. „Tribuna“ din Roma confirmă știrea că în cursul apropiatei conferințe a șefi­lor de stat aliați de la Paris contele Sfor­za va reprezenta Itala. Se vor discuta următoarele puncte : a) dezarmarea Germaniei ; b) eventuala revizuire a tratatului de la Sevres; c) re­­parațiunile datorite de Germania; d) ra­porturile cu Rusia; e) și mai ales posibi­litățile unei ofensive bolșevice contra Sta­telor vecine. ■ Statel­e-CJsii­ce se retrag din Con>­­ Serința Ambasadori­lor și Consiliu­l Su­­prem Bordeaux. 12. — D. Wallace, amba­­sadorul Sta­telor­ Unite la Paris, a anunțat, Luni, d-lui Liqnes, pri­mul ministru, că­ guvernul american a decis să nu mai fie reprezentat la conferința­ ambasadorilor; în acelaș­­i an, guvernul Statelor­ Unite a a­­vizat Franța că nu vis .participa nici la consiliul­ suprem, convocat pentru ziua de­ 19 ianuarie la Paris. Faptu­l însă are numai o semnificație £ pr. nudă, de­oarece americanii iau par­­­­te la litmu­t comisiunei Rhmisiuî­ ■cât și la acelea ale comisiunei revn­­rațiunilor. Pe de­asupra, d. Harding neluându-șî încă răspunderile guver­nământu­lui, rezerva Statelor­ Unite pare și mai explici­ti că: actualul re­gim nu vrea să angajeze cu nimic pe cel care va veni curând. Ducesei de Genowa cu Principele Conrad de Genova Poldicu, 11. — Căsătoria, princesei­­ Maria Bonna, fiica ducelui și duce­sei de Geneva, cu prințul Conrad, fiul prințului Leopold de Bavaria, a avut loc la Castelul Agile. Interea­­ga familie regală italiană a fost de față. Centenarul h­ îsiste tasaeaassa ex mane asssaissims s Vl a îHmteai Comitetul pentru organizarea serbărei de la 26 Februarie hotărând ca, pe cât posibil, costumele noastre naționale băr­bătești să fie reprezentate prin d-nii stu­­derați, doritorilor de a lua parte li se pun în vedere următoarele: 1) Să comunice dorința d-lor d-lui pro­fesor Simion Mândrescu, strada General Dona, No. 19, până cel mai târziu la 25 Ianuarie. 2) Numărul participanților neputând fi are de 5 de fiecare județ, comitetul dreptul să aleagă printre cei care alegere vor fi precumpă­nitoare mai ales greutățile de transport și încartiruire. 3) Să se îngrijească m­ai din vreme de costume naționale autentice. 4) Să nu se înscrie de­cât aceia cari cunosc bine măcar jocurile naționale lo­cale județene. 5) Să trimită d-lui Mândrescu până la 1 Februarie notele pentru jocurile mai de seamă di­n regiunea sau județul căruia ii aparține. 6) Să fie în București cel mai târziu la 20 Februarie, unde se vor pune la dispo­ziția comitetului pentru probele de joc, etc. Doamnele, Domnișoarele și d-nii ofi­țeri din București cari vor vor să i» parte, se vor adresa d-lui Mândrescu sau d-nelor din comitet, atât pentru bilete cit și pentru orice informațiuni referitoare la serbare. Familiilor le stau la dispoziție cojile și galeria teatrului Național pe prețul indi­cat pe bilete. Ziarele din provincie sunt rugate să re­producă acest comunicat. Citim în „La Victoire“ următoarea co­respondență din Constantinopol: J­ubima Poartă a primit știri precise despre plecarea lui Izzet-Pașa din Anco­ra. Deci, toate zvonurile care afirma­u că acesta a făcut cauză comună cu kema­­liștii sunt false. După informațiuni complimentare se spune că ar fi intervenit un acord princi­pial între Izzet-Pașa și șefii naționaliști ai partidului moderat. Detaliile acordului, cari comportă­ 18 puncte, au rămas se­crete însă. Totuși se dă ca sigur că ke­­maliștii, formulând planul de modificare al tratatului de la Sèvres au cerut lui Iz­­zet-Pașa să expună cari sunt intențiunile Aliaților asupra acestui tra­tat, mai ales în ce privește clauzele teritoriale și de­zarmarea T­urciei. Imediat ce misiunea se va întoarce la Constantinopol, ea își va depune raportul, după care, se vor angaja negocieri cu re­prezentanții Antantei“. Primim următoarele spre publi­care : • Ofițerii pensionari cari au luăm­ parte în campania lul­­ 1919 și c a că­ror pensie urmează a se rectifica conform legei votate deja de către­­ Parlament, roagă pe d. ministru de războiu a dispune să: se grăbească întocmirea regu­lamentului acelei l­e­gi, fără acest regulament, ministe­rul de finanțe nu poate stabili recti­ficările, iar pensionarii din cauza aceasta sunt reduși față de greută­țile actuale, la vechea pensie. „La Curtea Marțială a corp. II armată a fost arestat și depus individul Mitică Cristescu zis Chesan zis și Herman Mo­ritz pentru escrocheria unei sume de a­­proape 20.000 lei. Rugăm ca acei care au mai fost escrocați de acest individ să se a­corp. II armată stația I,cabinetul 4 just. pentru continuarea cercetărilor“ Comuniștii francezi și alege?!?” senatoriale din Fronts Paris, ii.— Presă franceză con­stată că în alegerile senatoriale de Duminică nici un comunist n’a iz­butit să fie ales. Singura noutate la alegerile acestea — scrie :„Le Pe­tit Parist!—­. *- este evoluția spre stânga, manifestată în Bretagne a conservatorilor­ parlamentului francez Paris, n­.— Camera deputați­lor și Senatul vor ține ședință Marți dată stabilită de Constituția fran­ceză pentru deschiderea seziunei or­dinare. Se pare că cu acest prilej d. Leon Bourgeois va fi menținut în funcțiunea sa de președinte. Situația la Fiume -- Plecarea legionarilor iei B'Anunzio — Lyon în Ianuarie. — Duminică au plecat din Fmme 270 de legionari, dintre cam 30 de ofițeri. Până acum, peste două mii de soldaț d'al lui d’Annuzio au pă­răsit orașul ca și vasele de război cari staționau în port. Un număr de legionari, neavând obligații militare au cerut voie ca să locuiască încă la Fiume. Se con­firmă știrea că d’Annuzio va plecă de acolo odată cu ultimii săi luptători. QiaBSaSSSS&nS iți UsHfit '■t&XEU "T-af.^ j npmaoo sa —---------­ tiă cu reprezentanții tuturor so­ci­etă­țil­or și­­ Cinstituțiu­nilor financiare, iui jats bazele unui ..Instit­at econo­mie românesc“ având ca țel: «să co­ordoneze statisticele și lucrări­le re­feritoare la situația economică in­ternă; să urmărească legi­stațiunea econom­iă și financiară a țărei în ve­derea„ form­u­­lărei de propuneri sau de avize asupri”, proectelor ce ar ve­ni ln discutiune; să urmărea ned or­­gionizarea credi­tului puMic și privat pentru a indica te tim­p măsur^y. bi­­ne obilbzuite ce ster lua­, să intre­­prindă­ aarchete economice și finan­ciaire cu­ privir­e la diferite direc­țiuni de­ activitate economică; să or­ganizeze conpereaa economice pe spe­cialitate; să­­ dea in­for­mațiunii dife­ritelor întrep­rin­d­eri interesate; să urmărească mișcarea, economica a sf­răinătăței; să caute a stabili le­gături cu întreprinderile străine si­­milar­e în vederea schimbului de cervBi s­i răspândească Cund­aiște­­pea no­astr'Ü în străinătate; să orga­nizeze o căiferințe pentru lămurirea chestiunilor economice; să editeze o pu­blicățiune econom­ică pentru refor­marea cercurilor interesate din țară și străină­tate r­. să ridice nivelul cui­tara­ prin» biblioteci, conferințe. Cu um cuvânt acest institut va­ căuta să înlesnească tuturor întreprinderilor românești cunoașterea condițiunilor interne și mondiale pentru o sănă­toasă îndruma­e a viatei noastre e­­conom­ice. Durata societate­ este de 30 ani. Ea își via avea sediul în București și secțiuni și delegați în țară și str­ăî­nătate i­ar Până acum ap, aderat la noua so­cietate aproape toate băncile și­­ în­treprinderile econom­ice din țară La Ministeru! 'Mândri se lucrează actualmente la elaborarea unui pro­­ect de lege, pentru învățământul o M­iga­tor pentru ucienici și lucrători în Logola pentru acordarea acțiunilor d­e muncă lucrătorilor din societățile or­nonime și la legea pentru stârpirea vagabondajului. D. Șeriban Tossia a actulal prefect al jud. Dâmbovița a fost numit se­cretar general al Ministerului Muzi­cei în locul d-lui C. Popovici numit cenzor în Banca Națională. Comisiunea interaliată din teritoriile renane a decretat că sunt interzise aici, în ziua de 18 Ianuarie, când are loc ani­versarea fundațiunei imperiului german, orice manifestații cu caracter patriotic. A apărut DEMOCRAȚIA No. 11 și 12 din Noemb­rie și Decembrie 1920, cu următorul sumar: Vintiă Brătianu. — Programul de­­ activitate al Cercului de studii cen­tral pe 1920—1921.1. G. Duca. —Invă­țăminte ale păcei generale. D. Dră­­ghicescu. — Din istoricul ,,Micei în­țelegeri“, Cronica internă­. — Croni­ca externă. — Fapte și Documente.— Puterea economică a Statelor­ Unite. — Nominativitatea titlurilor în Ita­lia. — Petrolul în Ungaria. — Im­portul și exportul Americei. — Pre­țul aurului. — Desvoltarea exportu­lui Statelor­ Unite către Europa. Re­cenzii. — Le Chiaos european de Norman Angoli, trad. de Andró Pierra 1 MM­ de rezM al ^ngleei la paris Paris, ii.— D. Winston Chur­chill, ministrul de războiu britanic, întovărășit de soția sa, a sosit Luni după amiază la Paris. Sa nnmirea Cossittianiei rusești aleasă în 191? Horsea in Ianuarie. Conferința privată a membrilor Consti­tuantei ruse are loc acum la Paris. Luni după amiază a avut loc prima întrunire sub prezidenția d-lui Axentiev. După validarea puterilor câtorva deputați, au fost ascultați câțiva oratori ; aceștia au arătat pozițiunea grupului în congres. D-nii Zenzinow, din partea fracțiunei so­cialiste revoluționare, Miliukov, fost mi­nistru de externe, Maksondan, Tchai­­kowski și Kharimov, au ridicat protes­tări împotriva bolșevism­ului care a adus Rusia la supunere. Toți au protestat îm­potriva intervențiunei străine, și reco­mandă înființarea în Rusia a unei repu­blici democratice federative, în care țara va deveni proprietatea țăran­ilor. Noul ambaador al franței la Jenlra Bordeaux, 12.— Noul ambasador al Franței, d. de St. Aulaire, a sosit la Londra. Situația jolitară a istriei — Apáicarca sisSasniifisi ecenoaniitor — Lyon, 11. — Consiliul de miniștri austriac a deliberat — scrie „Le Temps“—asupra statutului unei co­­misiuni pentru economii, statut care va fi supus Parlamentului. Comisiuu­­nea economiilor­ va fi însărcinată cu controlul veniturilor și cheltuielilor ■ și va cuprinde 15 specialiști, numiți pe un an de către președintele Re­­publicei, GUVERNUL dimtuleozii tura is sMMite­ rAm pubdicat articolul din JLe Temps'„ îngrijorările României“, ca și telegrama agenției Reuter pu­blicată în tastăm presa străină, cari arată că temerile, privitoare la în­grămădirile de b­­urse bolșevice la Nistru au pornit de la ministerul de­­ externe și cad. Take Ionescu este a­­­cela care a alarmat străinătatea, a­­­­ducând prejudicii creditului țărei și valurii noastre. Iată însă că în „Le Temps de la 6 ianuarie 1921, sub titlul „Situația­­ în România”,­­ găsim următoarea notă: î în privința pretinsei amenințări bo­lșeviste, d. Grigore Nicolae Filip­es­cu,­d­eputat român, a făcut la întoar­cerea sa din București declarațiile următoare: „înaintea plecarii mele, ne-a spus ti­m £, am arvuit o convorbire cu gene­ralul Rășcanu, ministrul nostru de război, care tocmai se întorcea din­­tr’o inspecție pe care a făcut-o în regiunea NistruM. Nu era de loc ne­liniștit. Mi-a explicat că dincolo de granițele noastre, adică pe teritoriul Sovietelor, satele învecinate sunt a­­proape­­ pustii, și resursele lor alimen­tare sunt rare, pe când în Basara­bia, unde recolta a fost excelentă, ță­ranii au revăzut brișugitl. Spre a evita ca solațîi bolșevici adunați în aceste locuri să nu tr­eacă Nistrul pentru a prăda la noi, generalul I Răș­­canu a­­ Țesut util să organizeze o supraveghere activă a graniței, dar aceste, precauțiuni n’au fost prevă­zute de­cât pentru a răspunde la in­cursiuni posibile a bandelor înflă­­mânzite“. Și acum, lumea e în drept să se întrebe, ce fel de guvern este aces­ta care, pe <t £ o parie, prin d-l mini­stru "de ’războiu și prin comunicare anunță, că nu e n­+’ic neliniștitor la Nistru, și că numai speculanții leu­lui la Paris au interes să alarmeze lumea, iar pe de altă parte d. Take Ionescu, ministru de­ externe dă tele­grame alarmante, în străinătate cari sunt apoi desmințite prin comunica­te oficioase, de cari ziarele persona­le­­ de ministrului, de externe nu vor să ia cunoștință ! Pe lângă celelalte împrejurări cari­ aduc discredit asupra torei în străinătate, se vede din aceste FAP­TE PRECISE că guvernul își dă si­lința să facă tot ce poate pentru a spori acest discredit dt -afară șî a tulbura opinia publică înăuntru. Mo­cTab­ le cisilislal Le miniștri­­ r­ace2 Bordeaux, 12.— Miniștrii cabine­tului francez s’au întrunit Marți di­mineața la Elysée, sub preșidenția d-lui Millerand. Primul ministru d. Leygues, a pus pe cole­gii săi în cu­rent cu­ situația externă, iar d. Ram­­berti, ministru de război, a dat spre semnare președintelui de republică decretul prin care se reînoiesc pen­tru anul în curs, atribuțiunile mem­brilor consiliului superior al răz­boiului. Ceilalți miniștri au rezolvat chestiunile de resort, apoi d. Ricard ministrul agriculturei care a căzut la recentele alegeri și-a prezentat demisiunea. Sefal statulin foloniz h paris Paris, ii.— Mareșalul Pilsudski va sosi aici în ziua de 1 Februarie. foc Mils­­­­tenii și dezarmarea Paris, ii.— Sub impulziunea sin­dicatelor uvbiere germane, partidul social-democrat a luat în chestiunea dezarmărilor, o energică atitudine. „Le Petit Parisien“ scrie : „So­cialiștii germani s’au hotărât să ceară d-lui Simons garanții certe că Germania nu va fi expusă la nouă măsuri coercitive din această cau­ză altminteri dânșii îi vor face o puternică opoziție“. Craiatlvek h pace öi­tit polonia și Husia Varșovia 11 Ianuarie. — „Kurier Pa­­ranny“ primește de la Riga informațiunea că cercurile delegipi uiei poloneze pentru pace urmăresc cu mare atențiune unelti­rile agenților ruși, cari vor să zădărni­cească pacea polono-bolșevică, alarmând lumea cu perspectva unui nou război. Lucrările conferinței acesteia se desfă­șură în mod favorabil, întreaga presă­­ maghiară se ocupă de organizarea populației ungare din Ardeal, de adunarea Intri im singur manunchiu a forțelor risipite, pentru „a apăra drepturile câștigate prin tratatele de pace“. Această organizare, făcută pe na­ționalitate, nu pe principii, este de natură a croia n­enu­mărate greutăți chiar ignioritătei maghiare. In a­­­devăr, după cum­­ se vede din argu­mentările tuturor ziarelor, în frunte cu Jallenzék­i, punctul de plecare a acestei organizații e tratatul de la Trianon și lupta ce se va da, va avea acest sprijin în toate manifes­tările politice interne,. Este oare această organizare cen­trifugă conformă cu interesele ma­ghiare ? Desigur că nu. Căci dacă e adevărat aceia ce scrie Ujsag“ că: „în situația de acum «e impune mia,­­ghi acitor resemnarea și ei știu o? trebue să fie cetățeni d­’odimciool față de tron și patrie și aceasta o vor facem­. — dacă e adev Jjrta că ma­ghiarii voesc înțelegerea cu noi, — atunci lupta politică nu trebue să se facă pe naționalitate ci­­ pe principii. In poltica internă, îndată ce se va pune o chestiune importantă de prin­­cipii vom vedea unitatea maghiară dispărând, în fața urnelor democra­ții alipindu-se la democrați, conser­vatorii la partidele conservatoare ro­mânești. Și atunci ne întrebăm la ce-ar corespunda „­PARTIDUL MA­GHIAR“ când un dintestiw­as infern ® nu va putea lua nici o atitudine? Va putea el pare să se menține în cadrul­­ credinței către Tron și Patrie când baza organizației e centrifugă ? Va putea avea o atitudine conformă cu interesele generale ale țărei ? Noi facem rezerve în această pri­vință, cu toate­ asigurările ce le dau unele din ziarele m­aghiare. Noi cre­dem că după cum nu s­e poate ad­mite o organizație a „v­ăjorităței evree“ tot astfel nu se poate conce­pe organizații de minorități ce dău­nează în privind loc crhiar acelora ale căror interese­ ar voi să apere. Cu acest prilej însă vom nota că unele greșeli ale auvsmidiii contri­­bue a întări asemenea concepții gre­șite. In adevăr­ată, cum _ ar numen­­­tează mai departe .Ellenzék*: Sifon!!!! !n Dersina Lupfet © contra-revoluț­­ionariil a> &© 3- SU Viclei­ Turnul Eiffel, 11. — ..Le Temps* reproduce, sub toate rezervele, urmă­toarea informațiune: „Persoanele cari sosesc dela Kiev spun că orașul e înconjurat în între­gime, de către detașamentele arhi­­bolceißcfi. La estul localității, calea ferată a fost întreruptă. Contrarevo­luționarii au capturat 20 de vagoane cu produse mamefac­turiere, ocupând districtele Radomyse și Wastkof. Ukrainienii se comportă, fără milă față de bolcerici, spre a răzbunat, ast­fel, asasinarea Hatmanului Romas. zanko. i .„,r. BepresgR în Hrg.î­ntalnit în Centenata interaliată Paris. 11. — E bine stabilit, acum, că <d. Sforza va reprezenta Italia la apropiata conferință 1iotea,aliata.„Le Temps“ crede a ști că ministrul de externe italian, care va părăsi Ro­ma, probabil la 17 Ianuarie va avea, în prealabil, întrevederi cu comisa­rul general al Aprovizionărilor, re­­­întors, de curând, deia Londra cât și cu senatorul Salvage Baiggi, noul președinte al comisiunei italiene pentru reparațiuni. ^trțimea trupelor grecești g» &£ssa pusa Poldhu li Ianuarie. — Forțe grecești au întreprins recunoașteri în regiunea Broussa (Asia Mică) această acțiune a fost săvârșită, spune Reuter, fără ordi­­nile consiliului suprem. Se pare că tru­pele grecești doresc să probeze că veni­rea regelui Constantin nu a sdruncinat devotamentul lor și pornirea lor răsboi­­nică. Kemaliștii fac pregătiri importante, în vederea unei ofensive contra frontului Smyrnei, toți bărbații până la 40 ani au fost mobilizați. .j Secrettiariatele minorităților își vor avea complectarea lor în aceste organizații a minorităților etnice“. Guvernul trebue să ia aminte la acest­a prim rezultat, al inovației se­cretariatului minorităților“ Care, cum am arătat la timp începe să-și dea roadele, născând alte concepții greșite asupra vieței de stat a Ro­­mâniei Mari. Deci, încă odată, minoritățile et­nice își gășesc un câmp de activi­tate mai larg și mai folositor în lup­­ta de principii în cadrul partidelor­ românești, decât în acea îngustă a celor câte­va articole ale tratatului de la Trianon. ,­­­ ­00x00-SITAUȚII= D­in!_TITULESCI! Unde ziare anunță revenirea la țară a d-lui N. Timescu. Am afirmat, și repetăm: d. Ti­tu­lesc« fie că XM veni hn țară, He­di își va amâna din nou sosireas, nu va rămâne ministru de finanțe. ID-sa, chiar dacă va sosi in țară, vine pentru lămurirea unor chesti­uni personale, și nu pentru clarifica­rea situației financiare a țărei. Țara va rămâne deci tot fără mi­nistru de finanțe. Intre alte nepotișeri Pe cari a­ avu­t să le sufere în străinătate d. Titu­­lescu a fost și aceea­ de a fi silit să plătească, după porunca d-lui Tofaț Ionescu, cheluelile nesăbuite, cari se făceau la Jiga­ Națiunilor". Ast­fel d-srs a plătit unuia din trimișii d-ljd Take Ionescu suma de 50.000 franci. pentru zece zile 1­­ 00000— Hercull 12 Ianuarie 1921 Se anunță că consiliul suprem va fi din nou convocat pentru a-și da părerea asupra soartei popoarelor, așa cum a aranjat-o și în trecut. Desigur că numai­­ simplul fapt al anunțărei acestei deciziuni a făcut să treacă prin lume din nou visiunea acelui tribunal suprem care amin­tea prin felul constituirea lui, vechile alcătuiri ale sfintei Alianțe in care cei mari așezau soarta lum­ei după voința lor. Dar evident că politica aceasta de isolare a celor mari, dacă s’ar continua mai departe ar face jocul vrășmașilor Antantei, despărțind pe cei ce au luptat la o­laltă pentru triumful dreptăței și al libertăței po­poarelor. Aceasta ne face să credem că consiliul suprem nu va mai duce mai departe singulara sa concepțiune, și nu se va reînființa pentru a lucra din nou, cum zicea atât de tare d. Poincaré, conform unei „impertinante formule des puissances principales“. Dezarmarea­ Germaniei — și chestiunea aceasta este în strânsă le­gături cu politica Antantei­­ la altă atitudine. Socialiștii înșiși iau o po­­ldțfime contra d-lui Simons cerând ca această dezarmare să nu se facă cu jertfirea intereselor germane. Pe de altă parte ambasadorul Statelor­ Unite la Paris a ținut să cla­rifice conduita guvernului său față de Aliați, declarând că în ultimele zile ale Preșidenției, d. Wilson nu putea lua o atitudine care ar fi angajat pe succesorul său. Rămâne ca d. Harding să precizeze atitudinea Americei față de tratatul din Versailles. Imn economic în Spania și franța Pabricele de produse petrolifere amenințând să suspende­ producerea pi­­curei destinată nevoilor c. f. r. din pricina lipsei mijloacelor de transport, direcțiunea generală a c. f. r. a luat măsuri pentru aduna­rea vagoanelor-cazane goale cum și pentru îndrumarea trenurilor de pro­duse petrolifere înaintea altor tre­nuri de marfă. Societatea­ de chimie din România va ține adunarea ei generală în ziua ? »J““TM -° ri« »»ii- 3BST S3 if SS.TK5Ä teatrul Fundației Carol. Ultima oră politică .­­ /J ORGANIZAREA „maffiei iwMsr — Ce spune isresa maghiară din

Next