Viitorul, ianuarie 1921 (Anul 15, nr. 3839-3860)
1921-01-26 / nr. 3856
Anul al treisprezecelea No. 385$ BÜLL1 ABONAMENTE IN ȚARA : IN STREINATATE: Tiuan ■ ... Lei 120 [ Cn an . . Șase luni. . . » GO 11 Șase luni . Trei » ... » 30 « Trei » . Lei 240 » 120 , 60 REDACȚIA STRADA EDWARD QUINET No. (Vis-a-vis de Hotel Capsa) Telefoanele: Direcția lui 12,‘1. ADMINISTRAȚIA ■«1. STRADA ACADEMIEI No »7 riedactia jrl Administrația 4 îl(i:j *1 :i f / ANUNCIURI ^COMERCIALE Se primesc direct la : Admnimtrația ziarului, straii Academiei No. 17 și la toite A;"«nula da publicitita RELUAREA „BiMistei" parlamentare Prima parte a ,,activităței“ parlamentare s’a încheiat cu o crudă decepție, — sfârșindu-se vacanța, începe a doua cu obișnuitele promisiiuni. Prima parte a șeziunei a înregistrat nu numai o complectă sterilitate în legislație, dar și o scoborâre neobișnuită a nivelului dezbaterilor, cu atât mai dureroasă, cu cât a fost alimentată de unii vechi parlamentari, fruntași ai partidului Poporului sau Federației. In timpul vacanței Corpurilor legiuitoare am avut de înregistrat pe lângă promisiunile amintite și o acuzare a trecutului, judecat prin prizma intereselor de partid, uitându-se încă odată interesele țărei. Azi când ,,activitatea“ reîncepe, neputând împărtăși optimismul nejustificat al guvernului, vom scrutai viitorul, mu duși de învățămintele tretatului și de o întreagă stare de lucruri, pe care o vacantă de câteva Bâptcămâni n’o poate schimba. Judecând astfel treime de la început să spunem că marea operă de consolidare națională prin anulț ,'așteptatele reforme, va suferi încă o amânare, rostind nici o nădejde de înfăptuirea ei. In adevăr, la> baza activităței actualului partamon este um viciu ce zădărnicește orice încercare de muncă serioasă și spornică. Acest viciu e lipsa marelui cadru necesar înfăptuirea unor reforme, lipsa unui studiu amănunțit și complect al lor și aducerea pe birourile Adunărilor doar a unor frânturi de proecte disparate ce încurcă consolidarea țărei, mai mult decât o servesc. Procedând astfel e lesne de înțeles că oricât de capabil ar fi guvernul, lucru de care până azi nu a dat probe, opera lui nu poarte fi decât șovăitoare și destrămată, plină de contraziceri și lipsuri, într’un timp când unitatea și adâncimea vederilor se cere ca o primă condiție. Pentru a evidenția, am consta, n’avem decid sfi aiticem exemplul reformei agrare, în care guvernul departe de a înlesni o grabnică, și complectă rezolvare, s’a re crdat în chestiuni de ordin secundar, ca și precedentul cabinet, ciara înfăptuită de Partidul Liberal rămânând izolată în pustiul micilor prutocu părî. În privința celorlalte reforme, ce constituește cheia desvocârei viitoare la țărei, avem de făcut acei aș observație, ele nefiind vreodată considerate în tot complexul lor, nefiiind studiate în întreaga lor întindere, nefiind așezate pe temeliile solide ale Constituției, — numai aceste elemente putând constitui acel mare cadru de care vorbeam mai sus. Prin această greșală fundamentală, legiuirile descentralizării și unificării sunt lipsite de baza constituțională indispensabilă, fiind totodată prefăcute dintr’un întreg indisolubil, într’o serie de proecte răzlețe. Reforma financiară, ce nu se poate face decât in baza unui program financiar chibzuit pe mai mulți ani, prin imediata aplicare a unei politici de economii și ordine,prin garantarea monedei și rezolvarea unar rea crize a valutei, — se transformă într’o serie de proecte contradictorii. Și chiar o reformă generală a impozitelor, fără regularea gospodăriei financiare a țarei nu va servi la nimic, mărind doar destrăbălarea financiară de azi. Tot astfel în chestiunea muncitorească nu se pot concepe măsuri pripite de o zi, proecte laterale ce stârnesc nemulțiumiri în loc s’ajute, p• când liceastă mare problemă e legată de întreaga viață economică a țărei, de un vast program industrial și de codul general al muncii) care trebui să dea fiojitorului acestuia locul de egalitate ce o au ceilalți factori, pentru desvoltarea normală și progresul țărei. Pentru rezolvarea acestor mari și imediate nevoi, guvernul promite că vai venii cu ontopee de progete, în ■a căror destrămare zadarnic ar căuta largile vederi necesare înfăptuitei unei opere ratat de uriașe. Și, în plus, Parlamentul e tot atât de străin de acesta progete ca și opinia publică, căci niciodată n’au fost puse în discuție și urmează a fi cunoscute cu câteva zile înainte de o pripită votare. In aceste condiție nu nu e de mirare că nu ne mai facem nici o iluzie asupra reluării „activitâței parlamentare și nu așteptăm nume bun dela ea. ♦ $j când socotim că în afara de «”aceste reforme imperios necesare vieței zilnice a statului, mai avem problemele bisericești și culturale și acele ale stabirei unei îndrumări săriătoase a economiei nationale, putem considera în toate urmările ci nenorocirea reluărei inactivității parlamentare. -----------poaoe-----—— ZI CU ZI Ziarul „îndreptarea“ scrie: „Aveți i netede ic iu generalul, el nu amințit niciodatîl“. . Această declarațiune vine in urma altora de felul următor: .. generalul Avfrescu am unificul moneda. — Eu, am demobilizat — Eu, am adus ordinea în iinariulistatului ți am alcătuit un buget. Sunt utnil sceptici și înclinați spre critică. Ei socotesc că era mai bine să lipsească din „Îndreptarea", declarația solemnă că șeful partidului poporului n'a mințim niciodată! Ziarul „Epoca“ dovedește sau totala ignoranță a politicei noastre sau a tot atîta rea credință, afirmând că partidul liberal a promis prin programe politice și nu a înfăptuit. Credem că nu ar fi decât exproprierea pământurilor și votul universal și ar fi suficient ca să se vadă opera, și nu „vorbele” partidului liberal. Din fericire, însă, adevărul e prea luminos pentru ca bârfirea sau ignoranța să-l întunece „Epoca" scrie ce vrea și ce știe, iar istoria țărei o fac alții. Ziarul „Socialismul“ recomandă alegătorilor pe d. Dobrescu, fost până ieri avocat al statului, in modul următor: „Fără a avea un sistem de gândire unitar și stabil in domeniul ideilor sociale”, D. Dobrescu poate face amare reflexiuni asupra chipului cum înțeleg să-l laude amicii săi, cari sunt și ai lui Vie Moscovici . Ziarele susținute de casa Blank, duc o vie campanie contra d-lui Vintilă Brătianu, candidatul partidului liberal. E cea mai bună dovadă cât de românească e candidatura aceasta, dacă ea are darul să irite atât de mult pe o presă de mult caracterizată I .. ........oosxeo- 0 PREOCUPARE A STATELOR UNITE LEGATURILE COMERCIALE DINTRE AKNC& SI EUROPA — Stagnarea operațiunilor cottís reiau ® amari KS^gemaBssmrm*ms,fji.■b***»cHi I IHfHIWmKHMBB f cane din cauza valutei prea ridicata a do* Barului - Prizonierii propriilor lor granițe, din cauza unei crize cum Interzice oric« exmort americanii au înOpinit că ® e pi socratic, în mod serios de remedierea vointelor prea ridicate. A plăti de trei ori via floarea materiilor prime — seria „Le Petit varisien Eau a obipatour manti facturate, înseamnă, în adevăr, pemtru Franța ca și pentru orice țară, interasecrea oricăror aprovizionări dn America. Dar pedeapsa izbește, totodată, și pe vânzătorul eventual al cârui mărfuri copleșesc piața, Kolindul să-și oprească produciunea. Lacaess^^g^srnul american Această situație extremă a atras, de multă vreme, atențiunea americanilor și încă din anul trecut, la congresul international de la New- York unde, datorită linițimitivei Camerelor de Comerț ale Statelor Unite se găsea reprezentată elita comerțului, industriei și băncilor, de William Redfield, secretarul departamentului de resort, spunea: „Trebuie creată o organizațione, dispunând de 500 de miliorarie dolari, ori de mai mult, care să ia asupra și obligațiunile externe ale atâtuor. provinciilor, orașelor, dnijnsurilor de fier, corporațiunilor de ori © o folosi cu această garanție să facă apoi emisiuni proprii“. Conceptiunea d-lui Redfinul a fost aplicată la creditele pentru expert, stabilite prim legea senatorului Fdge. Acordarea de credite ..Un manufacturier «am un exportator american. —un u15 acesta dinn urmă. — se găsește în fața tutur dUmpărâtor străin care nu voește să plătească comvfan, dar care totuși poate oferi destule garanții. Aluncî, intervine înstiluția non creată «ț*re a furniza, cu ajutorul mini cmfît, acordat pe termen lung. Facilitățile «periate ne oaii k> no.'xvsi In mecanismul exportului. Din punct de vedere utopica>, comporatiunea are salrmatica financg, vânzarea produselor americane în așa fel, încât clientul străin să poată dispune de un credit pentru 1 luni, nouă sau un an și chiar mai îndelungat, după natura" tranzactiunilori'. Drept schimb pentru creditele, oferitor brăinătălii,fiait ©le, ora,șeriir, etc, organizațiunea prevăzută de dăreț. Edge Law plasează în public obligațiuni al căror cuantum poate să atingă o cifră înzecită față de capitalul inițial. Un defect al organizației Dark Fond on Trade Financing Corporation" vizează întreaga Europ! — spune ziarul francez—și, să o mărturisim met, aici stă vițiul săJU ©sentral. Căci îi va fi imposibiil să nu-si discrimineze capitalul și de a nu-l repartiza, intre diferitele state, al căror credit n’are nici idei aș stabili haite, nici aceeaș valoare temporară. Cum, de oaidă, să blochezi intri ui aspaugăm omogen dobânzile cari vor trebui sa le achita, simultan, publicului american și francezii, cidioslovacii si austriacii ! Creditul nu prezintă un nivel universal §1 de peicope e vorba de a decade pe ©a pituilisf cu aguericaiu, miel și mari, să scumpteze productiunea țărilor europene, va fi iKîvQie să se facă distincția între devizorul sigur și cel îndoelnic. Dacă nu se tine în «oamă acest fapt,— temâna ziiarißtul fjaueez — ixlificiul agăi de fericit început, nu va putea ajunge niciodată până la capăt COXPC Care pot fi rezultatele "■ mnw-imnimimotii «ikimot» Insă ce a diait. în realitate d. Edge Law în O primă încercare s’a produs sub denumirea de First: Federal Panking Association?“, cu un modest capital — 2 milioane și ceva de dolari — dar ea nu a dat mare rezultat fiindcă baza sistemului este aborațiunea omisiunilor de către public și pentru că, în America, băncile m’au știut, ca în Franța, să câștige încrederea generală, mânuind plaseaucin‘tele în interesul țărei. „First Federal Banking Association" a fost, deci, o experiență de labotor, destul de încurajatoare totuși, căci s’a comațiituit, de pe urma cî. o bancă pentru export, sub numele de „Foreign Trade Financing Correr ”. Hon'f, cu un capital de 100 de milioane dolari, adică peste un miliard și lni de franci, având facultatea — un scrobite uitat — de a emite aproape 15 miliarde de franci pe cursul actual al schimbului. Acceastă corporații]ne, care e condusă de cele mai distinse personalități americane, își propune, astfel vastul program de a restaura legăturile comerciale între Europa și America prin instituirea întecnirilor financiare, fără de cari valutele ar fi stânjenite. NOTE DE LA MAIMUȚA lA „DANCING“ Străbunii noștri zoologici.— dară biografia i-e carr. Darwin a lămt-o umanității esti* eșarfă — Mim înzestrat cu instinctul itust,iticl, gust mult Oscât oricare alt animal. Mimetismul, adică fenomenul adaptării in culoare șiortitS a unor insecte ilup.1 mediul în rate momentan se află, este mai mult o proprietate fizică decât una ce pornește de la suflet. Dar maimuple, «Iacă ni-i schimbă culoarea -p părului după arbor « ’ pe care stau, cum far, unele insecte înzestrate cu instinctul mimetismului, știu să mutite voluntar gesturile omului. Tragedii de lua Tatol ne-a dovedit că maimuțele,pot fi giloase ca orice Otbelode shakesperiană amintire! Treime să constatăm că acest instnct al imitației maiintilărești—termenul a devenit oarecum technic — it au straturile, orășenești de la noi, mai mult decât alte neamuri. Dacă poporul nostru a rămas statornic in credințele lui și conservator al tradiției seculare, clasa burgheză de la orașe, a fost foarte ușor impresionabilă, când la influența slavoni, când la cea grecească, fanariotă,când la modele din străinătate.*Nu trebui astfel sa ne mirăm dacă nemn în mod atâta de maimuțăresc am înlocuit taraful de lăutari, prin sălbatecul jazz-band și dacă se textrolează iu dancing-uri degradante. Am imitat de la Paris, create unii dintre noi au înțeles, iar imitația care e gestul maimuței poate fi și o verigă ce leagă strâns pa unii oameni așa zis culți de uistiții S* urangutanii, cari, asta e drept, nu poartă smoking, nici ciorapi de fină mătase! Petronius M __ R crim zilnic DREPTATEA din CHIȘINflU DREPTATEA se ocupă de toată mișcarea socială, politică și economică din Basarabia Poți echioșcarii de ziare vând DREPTATEA cu 50 bani numărul REFORMA AGRARA Ziareler independente* ei, chiar cele guvernamentate cu publica unele relațiuni incouuibcle asupra kroec- MhI de reformă agrară pe care par. Iarro’.uiuI va fi .chemat, iu cinând. .vai / ivolfae. Aceleași ziare, creți a ști. că. în ultimul consiliu de miniștri, finul sub președinția d-lui general Ave. . 1esiu, majoritatea membrilor țiuj veriului s'ar fi declarat pentru jfhqsa ca fixarea vremurilor pământurilor inxvrovate sa fie lăsată pr. seama im lăutelor judecătorești. Înainte de a cunoaște, în întregii ■ me.jji'vecbul de Iepe al. reformei agrare si de a ști cu siguranță care va fi hotărârea din urmă a sraver* nutrit în chestia fixării prețurilor, a trebui să declarăm că, noi socotim această, reformă vrea metre și puterile actualului cabinet prea mică...pentru a credita in realizarea ei definitivă si imediată, I Cercetând trecutul politic al celor , ce*si iau sarcina*, acum, să fixeze. j normele dună care urmează să se facă împroprietărirea lirănimei, din vechiul regat si teritoriile noi ati*pite, vedem că d. penei al Aversen a făcut de multe ori, in această chher tiune. făgâdueli pe cai de ușoare pe atât de irealizabile, amrlându-l.cu Uzi spre a reveni asupra lor nujira.. .to s asemeni părerile d-lui Garofski au oscilat dem o ei la alte J tind pentru o reformă, mai reactionară sau viui democrată după cum d-sa cm sau nu era proprietar rural. I). Mihail Antonescu, ministrul de azi id iuslilicî, este avocatul de cri, al marilor vroi hotari, a căror cauză a apărat-o și în sprijinul cărora a did consuI lațiuni juridice. l Qjer etc. d.lui Cudalba, care a fost totdeauna eu au ver fiul ce venea la putere, și înmotriva celui car a pleca în opoziție, depind prea mult de situația momentului pentru a acea în această chestiune ca în multe alteri vre-a premiate. Cât prii>Rștți grija d-lui Take Janegen' de a favoriza țărănimea și a o ridica printr’o reformă agreivă bine chibzuită este îndeobște cunos cult și s'a remarcat mai ales au ocazia inscrier ei în Constituție ci principiului exproprierei, când pe Titru ar apăra interesele d-lui Mihai Canta Cuzino a provocat o criză de. cu votn 1 care era cât pe acri să. compromită marea reformă votată la Iași. Toți acești oameni fiind, în punem factorii cari vor să decidă asupra vroedictul de reformă agrară, orice zvonuri răspândite în jurul lui ar vn hra să fie adevămte. Ținând, în acelaș timp, seama de „unitatea, de vedere” care există în guvern pe această chestiune dar și de lipsa de cohecsiune constatată în rândurile majoritatea parlamentare, credem, fără teama de a fi destin Hd în izidor că marea problemă a reformei agrare nu numai că nu este acum rezolvată în mod definitiv, dar că ea va rămâne neterminată atâtri timp cât va continua să dețină pu■ term d. general Avergpou imn reunit cu amicii d-sala din actualul cabinet. ------ ooxxon--------- C D ECOURS omitetul italian al celui de al doilea Congres pentru patriologia comparată, care trebuie aflș s "deschidă acum ședințele la Roma, voia să invite aici și pe medicii germani. Insă, delegații Franței sa refuzat să accepte invitațiunile acestea, deoarece savanții fostului Imperiu n’au dezavuat faimosul manifest al universitarilor germani, lansat cu prilejul războiului.upă informațiunile pe care le are Crucea Roșie letonă, mortalitatea copiilor noui născuți la Petrograd, atinge procentul de 90 la sută. In majoritatea cazurilor, copiii mor de inaniție. Bilanțul Încheiat de Reichsbank arată că circulația fiduciară a Germaniei se ridică la 80 de miliarde mărci. a Milano s’a fondat, cu ajutorul unui mare număr de întreprinderi, o societate pentru introducerea electricității in gospodăriile italiene Avantagiile acestei inovațiuni credem că nu mai au nevoie de nici o altă explicație ; etinătatea e de ajuns. —*--------ooxxoo----------- Mercur! 26 Ianuarie 1921 Am scris acum vreo-o douăzeci și cinci diet zie că ieftezisrea traiului pare, de data accrasta, reală. Nu «a Mișidsfustări din nefericiva, în toate ramurile, dar acolo tinde s’a ivit, arată o adiivărată micșorare a prețuirilor. Mai spuneam că industriile îmbrăcămintei și incâlțîdmiritei samturile care se resimt mai mult și că se găsesc sirete cu 50 de franci, iar costume cu 99 franci. Acum voesc să vorbesc despre consorvntrile, pe care ieîtenirea foiniră asupra micilor negustori. Imbustriașii mari nu prea simt ghema scăderii pretorilor, pe deoparte cârCigurile imense pe au realizat până azi, f>e de altă parte îi ri prejura reci că dispun dfi capătafuri însemnate,, fce îngăduie să treacă, criza și să poată ajunge la capătul ei fără a fi sdnunduați din temelie. Nu tot astfel se întâmplă cu unicul coinertiant.Ei dacă a realizat un câștig ceva mai mare ca în trecut, nu poate fi pus parexiași treaptă cii marele fabricant de la care cumpără marina. Din pricina aceasta, nemumsărați negustori și parizii nu sunt pe drojdie. PoUțiini protestate curg, și comercianții ce nu pot face față exigențelor creditorilor nu pot fi socotiți că dispus de un activ suficient și că se găsesc inimii într’o strâmtorare momentană. Prețurile descrescând, disprojx>rția va merge neiientutându-se și fusd It vaÎ Kir&iria com^rdantu v lui nu va face decât să crească. To înă cât se vede, mieii negustori sunt ■priinlt’i?: I vkîtii mic. Unu cumpărător, căruia un comiercrâru î seânguia!, î-a răspuns, atârncim arătat și ea, într’o altă corespoindență, adică: „Cu toată părerea de rătr &*a vredea pe negustor ruinându-se, dar pielea riseta ei mai aproape. Dacă se mențin pri fțuri!e uncate, cumpărătoriil c nl situiă să sărăciască. Ori este vremunat ca și uí sfiat ba o soartă mai burtă". La Muntele de Pietate Spre a vestea și mai bine situația micilor neguștri, atinși de valul scăderii prețurilor, m’am dus,dapă sfatul și în tovărășia unui prieten franKT. La sediul Muntelui -de 'Pielatu din ruu des Francs-Bourgeois, știmai pe urmă Casticar,sala din rue Servan, în cartimul cimitirfei Pero-Ladliatsoi. Dacă jalea e destul de mare, când vezi gloata de nenorociți dari fac coadă spre 21 li se produi boarfele ce pun amanet, această jale e și mai dureroasă când, printre îlmiiru îrșunători, aparți un negustor care-iși limandează marfa. Am stat câte o oră la fiecare din aceste două localuri ale Muntelui de Pietate ,și aim văzut, în acest interval de timp, destul de scurt, patru negustori, din cari trei de încălțăminte și al patrulea de îmbrăcăminte Cel dintâi venise, fără exagerare, fiecare cu câte 6—700 de cijfri cu glidte. Disriprețurile acestor încălțăminte emauiă, după scădere, între 60 și 80 de franci, doși facturile pe care au fost obligații să le prezinte, arătau pr eițuri vânând între 40 și 60 de francii, jirețiuitorul Muntelui de Pietate nu le-a acordat decât 10 franci de perecche. Și negustorii au fost nevoiți să primească. Strânși c»ușa, trebuind să plătească creanței, cociStele, au preferat să meingă la acest mijloc de prelungirea agoniei. Ei singuri văd că nu poate fi decât un păriatif. Insă se hrănesc cu speranțele pe care le avem fiecare din noi când ne găsim, într-o situație critică. Intotdeauna ne înfățișăm numai latura mai puțin probabilă dar care ne dă iluzii. Pierderile micilor ne gustori Căci negustorii aceștia, cari sunt siliți, spre a nu-și închirie prăvăliile, să-și amaneteze mânia, nu se poate să nui aibă pierderi din faptul acestei amanetări. Să pnteupunemm că vor scoate marfa peste trei tei și că, atunci, ioftenai«a va fi crescut cu încă 30%. Negustorul va fi sfit să vândă cu 42 la 56 franci, ghete care l-au costat întndi 40 și 60 franci Și la aceste pierderi, mai fer cbnesc adăugate samtele ce au plătit ca dobânzi la Minutele de Pietate, precurm și cheltuielile «aagalzimului. Cu alte cuvinte, dicacuma ahîar, negustorul nenorocit: care-și pune în gastmarfa, la Muntele de Pietatla samaiurea, știe că se îndreptează spre falment. Eter spuneam că mai era și im al patrulea centeresant, caua adinsrise PardesLuri. Erau raglane frumoase, cumpărate de el cu 280 de franci bucatasii pe care, le vindea cu 380. A venit in cftrirmnai, care a fiieicuit să se ivească, în unele locuri, prixlipsind gatoul rar cu 95 de franci, iar de comandă, din stofe de lână, cu 195. Prețurile nouă au adus ruîrta negustorului nostru căruia Muntele de Flotate, d asemenea din pricina unoi eventuale scăderi și firtal barcii, nu l-a dat decât 20 de franci pe bucată. Și acesta se îndrepteasză, ca și ceilalți, tot spre faliment. Pentru ce alimentele sunt tot scumpe? Oare negustorii de examenbe mi au fost încă atinși de valul de reOensie? Aceasta e întrebarea ce ne puricmt cu toții, fără, însă, a-i putea găsi deskiganțea. Datcă voim, totuși să aflăm una din pricinile cele mai serioase ale acestei stări du Luonur, o aflăm în speculațiune, și numai în speciuliatțime, elare ,este cu atât mai ușoară ,cu cât se exercită într’um domeniu absolut indispensabil vieții. Dacă putem amâna cumpărarea unui costum de haine sau a unei perechi de ghete, nu e tot asfel cu atractorile alimieîi tare. Și ea dovadă că oDnținerea prețurilor urcaite la aibrri Ute este ctitorită numai speculațiunii, nu avem decât să pre aruncăm ochhi asupra astei publicate zilnic de halele contrala. Din ele vom vedea că vânzările cu ridicata, pentru came de piadră, au suferit scăduri. Astfel carnea de vacă s’a vândut, eri, du 10 fr. 50 kilogramul, cea de calitatea a treia, cu 13 fr. cea de calitatea doua și ai 16 franci cea dre entitatea întâia. La măcelari, carnea de vacă de calitatea unuia este vândută ca de a 1a, cu prețuri între 20 și 24 de franci. Dacă măcelarii ar voi să fie cinstite, ar trebui să vândă carnea de vacă cu 12 franci, calitatea a treia, cu 16 calitatea doua și cu 19 franci numai calitatea întâia. Măcelarilor se convine să considere toată carnea dintr’o vacă, de calitatea întâia. Aceasta, este una din cauzele neieftemitei carn'. Cu celalte alinente, se întâtmplă același lucru,și publicul va trebui să tmai aștepte încă vrao câtăva vriesne până ce va vedea, și ,în această ramură, accentuându-se scăderea prețurilor. 5CRK3RI PIU PAS» EFÍINIREA TRAIULUI Marifa stS nevânduttS.—Pm&îScu^ ai* taagtă.scaffisr și mai mari. — Pictat 12 ---------ooxoo--------- N. A. I. SAPTAMANA TEATRALA de DIN. ii mm CCIMIIISl . wayil. tragedie *n cinci acte de Sclîilis?, in.traducere a lui LLwiM Elabreanu : hamlet, tragedie în cinci acte de W. Shakesp care In evoluția repertoriului unui teattru, întoarcerea înapoi cu două sece și jumătate însemnează, descăușarea criteriului nou de tirania nor, .41 or. care comandă contemporameintri spectacole scurte, sugestive și sesizate. Reprezentarea „Hoților,“ lui Schlier,— a acestei tragedii politico-seriale — este fără îndoală, pentru mapania Bulandra, un punct de onoare, adăugat unei pagini de evocare dramatică. Astăzi, Hoții, î l înviază, și aduc cu ei un vechiu punct de repar în frazeologia discursurilor socialiste, pe care mulă secole le-a tăinuit în scoarțele operilor lui Schiffer; ca astăzi, când vin în fastul unui decor, sa apară proaspete și comunicative, iar tragicul lor, plin de parmmul zilelor noastre. Ca toate tragediile și hoții își mișcă eroii în jurul aceleași axe, și din tot complexul situațiunilor se ridică impetuoasă figura eroului principal, Franz Moor. Iată ce rămâne după câteva secole, din compoziția unei opere, ce apărea uriașe; reprezentarea unui singur tip, în vicidenea unei covârșitoare sintetizări dramatice și iată cum actorul, acest colaborator negativ, al autorului dramatic, târăște de-a lungul secolelor o glorie asasinată, de nevoia și spiriul vremilor noui. Este așa ■<$•a pubifTica voința actorului, agățată de galeria tipurilor trecute, că s’a îndrăznit chiar, să se facă xtersiuni noi din operiie inițiale, iar Hoțiior îi s’a metamorfoizat reprezentarea, pentru cai cei doi frați Moor, să nu se întâlnească niciodată în scenă, spre a putea fi încarnați de un singur actor. Reluarea, după atâta vreme, dar, a a acestei piese reprezentative, este mai întâiul condiționată de voința și capacitatea actorului, care e în drept să aștepte o consfințire definitivă sau să sufere o condamnare morală. Franz Moor, pivot al acestei trangeidii, cuprinde în el, o largă plăsmuire diabolică de esență realistă, și este înrudit printr-o apropriere sprituală—deși fără volubilitate—de esența colaiboratoare a lui Faillist, Mefisto, înrudirea acestor două erea titlui', dovedește atmosfera comună, a celor doi mari prieteni, Schäler și Goethe. Schiller, cu geniul său sistematic, și oratoric, a inicrodus forța răului, într’un tip social, înconjurindu-și acțiunea din situațiuni declamatoriii, iar Goethe, cerebralul afin și nepotul, a smuls de dincolo,de controlul nostru material, forța brutală a răului, ca să creieze o clipă de nemurire și o posibilitate nouă de reînsulețire. Franz Moor,fete ani în alcătuirea lui fiziologică și este diavol în cea spirituală, compus din reminiscențe sufletești, care se scurg în ușoare inifrecțiuni omenești, pe lângă acțiunile sale de cuțit, și turburat în adâncul lui de Datând degenerescente, Franz Moor e un complex lăuntric de hotărâri și echivocuri, de gesturi ,și acte, care sparg rațiunea, ca să sa topaaască în nobarte. Franz Moor, gim însetat de putere, și ca fiu, al doilea al contelui de Moor, înlătură din calea lui, pe fratele său Carl, întâiul născut, își înlătură foe tatăl său, smulge singura femeie din cale, Arjalra de Edchrelch, se vrea suveran și axenție, se vrea etern, și se vrea prea mult, de asaeea judecata surpremă a abîndesei mizericordii, vine să pedepsească, pe acest rastrăfit contra vieții și orânduelii sociale. Je reprezentarea Hoților ar fi trebuit să emoțiomrice mai adânc, să ne placă mai mult. Tragedia însă suferă de prea mult spectacol, care devine obosirtor și adesea banal, zic banal, fiindcă astăzi mijloacele exterioare alee ei, le tuteiază în fiece zi filmările criDmatografice, a căror lungă desfășurare are meritul absenței verbele. . Interpretarea, pe care campania Bulandra, a hărăzit-o tragediei lui Schiller, a fost meritoasă. D-l Mihalescu a atacat acest rol de mare virtuozitate dramatică, pe Franz Moor. Curajul său i-a dat siguranță. Lucrarea d-lui Măiulescu este o compozițiune exterioară, bine condusă de comanda gesturilor A știut totuși să-și amarieaze eroul până la adevăr și a ilustrat cu gesturi inteligente, intențiilci dramatice comprimate înăuntru. * Mialeabil și volubil, cu o mască mișcătoare, a realzat fragmentar, pe Franz Moor, cu deosebit succes. Cu toatelaceste rezerve, d-l Mița L-scu, a avut un răsunător supuns în tragedia lui Schüler și compozițiia d-sate concepută în stil decorativ este una din cele ce,merită atențiune. Carn Moor al de Bulandra, a fost zugrăvit cu multi romantisim și idealizat printr’o caldă atmosferă ipoetică. O interesantă creațiune, a făcut d. Brădescu din bătrânul conte de Moor., abundentă în itorivă și expresi ă în dictiruuri. D-șoars Gina Sandu, s’a dovedit în rolul Amaiiei, ca o imtare tragediană, ca un puternic temperament, ca o frumoasă valoare, în interpretarea românească. Teatru!Nia^mial a reluat capo-d’opera lui Shakespearer: Hamlet. In distribuția vedtei, în cana d,1 Demetriade a creiat cu atâta perfecție pe nenorccicul principe al Dantei Marcfr, a apărut d. Sorejnu îngropar și d-șoara Mia Niculescu, o tânără absolventă a conservatorului în Ofelia, iiar în regele Claudius, d-l I. Damitresen. Cam aspru și rigid, acesta din urmă în rege, dar cu o autoritate vocală și cu o prestanță bine susținută,, a știut să păstreze rolul în Iriinteze adevărului prozaic. D. Sorea mi, a schițat pe gropar, cu un humor englezesc, masiv și fără sublinieri de efecte ieftine. "D-șoara Mia -Niculescu, prezintă preludiul fericit și unui adevărat temperament dramatic. Deși tânără, și fără experiență scenică în debutul ei, a compus pe Ori* Fa, cu destulă personalitate și fără influența vechilor creațiuni ale Ofeliei. Cu un timbru transparent și melodios, cu o dicțiune limpede, știe să vorbească ușor, fără sforțare și fără intențiiuni voita. In dramă are infecțiuni sincere, iar în tragedie i’am surprins un gest de o mare îndrăzneală și inspirație. Știe să râdă tragic și are o unitate expresivă în compunerea rolului. Intrarea sa în teatru e bine-dmeritată. Suveran, d-nl Demetriaide în Hamlet, cu mâini de o rară elocință intelectuală, cu gesturi de flalucinau cerebral, cu o volubilitate diabolică, cu un nerv supra-escitat de sfanzațiuni lăuntri lce, a planat în marea tragedie a lui Shakespearer, cu spiritul autocrat de compunere și descompunere sufletească, în atmosfera pestilentală de crime, ca un geniu creator, înebunit de fantezie. -ooxnn-