Viitorul, aprilie 1926 (Anul 19, nr. 5424-5448)
1926-04-01 / nr. 5424
DUPĂ SOLUŢIA Crizei de guvern Desfăşurarea crizei este o pro- Jiut afla at&t de precis starea de bă hotărâtoare, dupe atâtea al-*suflet care stăpânea în clubul tele, deşi nu era necesară, de lipsa de experienţă şi înţelepciune politică a celor cari compun incoherenta grupare a partidului naţional. A fost o fericire că, în faţa înţeleptei hotărâri a Regelui de a avea un guvern cu acţiune unitară, ei să se prezinte astfel, încât nici-o îndoială să nu rămână Suveranului asupra deciziunei ce impuneau Interesele statului. Noi cari trăim zilnic în contact cu toată lumea politică şi cunoaştem prin urmare viaţa intimă a partidului politic, nu aveam nici o iluzie asupra tendinţelor divirgente ale indivizilor şi ale grupărilor conglomeratului zis Naţional, dupe cum cunoaştem iarăşi prin repetatele lor declaraţiuni i.tenţiunile vrăjmaşe cu cari se preparau unii în contra altora la formarea noului guvern. In atmosfera senină a Palatului desigur că Suveranul n’a putpolitic din fata Palatului. Ultima dedublare a bicefalismului Iorga Maniu, nu-i putea lăsa nici-un fel de îndoială, deoarece în dicţionarul de sinonime politice dedublare şi duplicitate simt laolaltă. Cât pentru noi, am intrat în opoziţie cu gândul de a reînoi, — şi în această situaţiune cum am făcut-o la guvern, — tradiţiunile sănătoase şi a nu pierde niciodată din vedere că, mai însemnat decât adversarul ce ne stă în contra, este statul pe care înţelegem să-l servim. De aceia cu adâncă mulţumire luăm act că, sub Domnia Regelui Ferdinand, opoziţiile nu se impun prin ameninţările şi şantagiile întrebuinţate de cei cari înconjoară pe d-nii Maniu şi Iorga. Deciziunea Regelui constitue totdeodată un act de înțelepciune politică și de înaltă moralitate. — —-----------------------— lii Alte cugetări de DOMNUL IORGA Intre stilul şi barba unui scriitor este, de multe ori, o mare asemănare. Şi stilul, ca şi barba, poate să fie încâlcit. Eu port barbă mare, ca să am ceva de încâlcit, atunci când nu... scriu.* Am scris în viaţa mea atâtea cugetări, încât aşi putea scoate un volum întreg de... ghicitori . » * De nu mi-ar fi ruşine să port cămaşa afară, apoi cu siguranţă că eu eram, azi, şeful partidului ţărănist. . . Decât să mă vândă alţii, mai bine mă vând eu singur. * Pe Mântuitorul lumii l-au vândut Iudeii, iar pe apostolii neamului i-a cumpărat ... Blank. * Ce mă făcea — Dumnezeu — cu două palme mai înalt decât sunt, apoi cuceream și America, nu numai Europe. * Când editorii mă întreabă de ce nu vreau să reeditez toate operile mele istorice, literare, politice sau dramatice, eu răspund: — Nu vreau să reeditez nimic din operile epuizate, căci dacă va rămâne pe urma mea tot ce am scris, posteritatea are să creadăcă au existat mai mulţi... Iorga, cari se deosebiau foarte mult unii de alţii * Ca să ajungi mai repede la putere, e mai bine să combaţi guvernul peste hotar, decât în ţară. * • Unni oameni politici când ajung la putere, numai atunci își dau seama că n’au nici o putere. * Dacă n’ar exista lingușitori, pe cine ași mai avea expf șefia mea? * Pe marii apostoli ai neamului nostru, nu trebuie să-i contrazicem, căci au ei grija să se contrazică singuri.* A fi geniu nu înseamnă a fi, numai de cât, bun de legat. * Schimbarea stăpânilor, bucuria geniilor. * Mai bine o criză de guvern, decât o criză de nervi. Cea d’intâi aduce un rău țării, pe când cea de a doua îmi zdruncină sistemul nervos, deci aduce pagubă Europei. * Numai tot ce se spune binedespre persoana mea, este adevărul curat. Dacă toţi oamenii de geniu ar ajunge primi-miniştri, aunci, fără îndoială, că mai toate consiliile de miniştri s’ar ţine la Măreuţa. * Opera mea întreagă este o inscripţie, pe care posteritatea, nici odată, n’are să fie în stare s’o descifreze. * Mulţi sunt chemaţi (la Palat) dar puţini aleşi. Deşi linguşitorii mei nu sunt mai brezi decât ai lui Maniu, totuşi între mine şi Maniu este o mare deosebire. * Lăudând pe cel care te laudă, te lauzi tot pe tine, iar nu pe Sân-Giorgiu. • Dacă puterea ar fi o moară de vânt, de mult aşi fi cucerit-o, fără să mai apelez la pumnul lui Argetoianu, sau la strategia politică a domnului Maniu. * Când te laudă „Adevărul“ sau „Aurora“, e semnul cel mai evident că activitatea ta patriotică din ţară sau de peste hotar — a început să dea roadele dorite de... democraţie. * Eu când vin la putere, plec la Văleni de munte. Poezia care îmi place mai mult, şi pe care autorul trebuia să mi-o dedice, începe astfel: „De-ar fi cerul: hârtie Si oceanul, călimăril”... ...Și tot nu m-aşi sătura de., scris. * E mai comod să scrii istoria tuturor războaielor din lume, decât să iei parte la un singur război, chiar în dosul frontului și în rafturile Aprovizionării. Decât să treacă opera ta peste hotar, mai bine să treci tu. Opera ta n’are să vorbească niciodată mai bine decât tine. * Eu nu cetesc decât ziarele care mă laudă. Pe cele care mă înjură, n’am nevoie să le mai cetesc, căci le ceteşte Sân Giorgiu. * Un critic preţuit este acela care are talentul să omoare toate revistele la care scrie. El este temut mai mult de editori, decât de scriitori... * Eu nu ştiu să călăresc decât pe spinarea... democraţiei. * Vulturul atinge cele mai ameţitoare înălţimi ale văzduhului, dar... n’are barbă. * Cel care nu reuşeşte să facă zgomot mare în jurul numelui său, nu poate fi un adevărat savant. Dacă şoarecii din România Mare, nu sunt animale ingrate — ca partizanii mei politici — atunci eu am dreptul să mă bucur la cea mai mare recunoştinţă din partea acestor mici rozătoare . Nimeni, ca mine, nu le-a procurat atâta material de ros. Numai mulţumită mie, ei au ros tot trecutul istoric al ţării noastre. Omul umblă după glorie, iar nu gloria după om. Dacă n'aşi fi cutreerat ţările apusului, cum ar fi putut oare afla străinătatea, despre opera mea literară, istorică şi dramatică ? Mussolini a hotărît anul tăcerii. II dezaprob cu energie. Căci, dacă şi la noi , am avea un an al tăcerii, aşi fi silit să mă exilez pentru 365 de zile şi, mai ales, ar trebui să-mi închid universitatea de la Văleni. Adunate de : CULEGĂTORUL DE CIUPERCI * * * j»n«lat nouS*spre*zecerea nt?. 5424 4 PAGINI Viitorul 2LEI m.In TARA 4 Ui w. în sfreinfitate ABOHAHMNIE IN TARA I Un.an — — — — 500 lei Şese luni — — — 250 » Trei ----------— 125 » In sfreinitate Un an— — — — 1200 lei Şase Ieri— — — 600 » Trei » — — — 300 » REDACŢIA ADMINISTRAŢIA BUCURESTI STS. EDGARD QUINET No. 2 || STRADA1 ACADEMIEI No. IT Telefoanele: Direcţia StA3: Redacţia *| Administraţia9/23 si t/ll Se primesc direct«ia Administraţia ziarului ; Academie 17' şi la teats Agenţiile de publică Manuscriptele nepublicate se distrug ,tei. "asms RMUNCIURI COMERCIALI &&• Sn TAM Rolul partidului liberal OPERA ÎNFĂPTUITĂ şi sarcinii smniemului nou nunii ihn 9i n iiii«» ii FnihiiBUHiimi ni 11 ■ in I «mi I ni umilii n i Retragerea guvernului liberal, a dunei când a voit, căci nici-o cauză străină de voinţa lui, nu a intervenit, s a făcut cu conştiinţaunei datorii îndeplinite, şi-a obligaţiunilor până la capăt, duse. Partidul liberal s’a retras astfel în opoziţie, şi-a lăsat altora grija de-a duce mai departe carul datului, dar a făcut acest gest cu hotărârea bărbătească de-a fi şi la opoziţie, instrumentul de control, şi de-a fi şi mai departe ecoul opiniei publice româneşti. Nelăsându-se influenţat de demagogia pe cât de eftină, pe atât de periculoasă, inspirându-se totdeauna de la principiile adevăratei şi sănătoasei democraţii, care cere respectul voinţei cetăţeneşti, dar din ridicarea mediocrităţii la rangul de conducătoare, atent la marile nevoi ale ţărei, cari trec dincolo de interesele de partid, partidul liberal a ştiut să fie astfel factorul de consolidare al ţarii“, în momentele cele mai grele. Atunci când partidul liberal, fusese chemat, acum patru ani la cârma ţărei, ne aducem aminte care era situaţiunea generală. Deşi războiul ne creiase o ţară mare, nici o legiuire nu venise să aducă unificarea. Trăiam atunci sub patru regimuri deosebite, deşi poporul român îşi găsise libertatea şi neatârnarea în marginele frontierelor fireşti. România Mare nu avea atunci o Constituţie — o lege a legilor — în care să se stabilească fundamentele unităţei înăuntru aceloraşi graniţe. Şi neavând acest Pact fundamental, ţara nu avea nici legile de unificare, prin care ea putea să se considere cu adevărat consolidată. Astăzi, România Mare are o Constituţie, astăzi are un complex de legi care asigură unificarea in justiţie, în administraţie, în organizare sanitară, în şcoală. Financiarmente acum patru ani nu aveam încă un buget, şi pluteam în haos, astăzi avem bugete echilibrate, din ale căror excedente s’a putut spori lefurile funcţionarilor, cu aproape încă odată salariile primitoare , şi s’a putut da învăţământului, oştirei, sănătăţei publice şi marilor lucrări ale statului atâtea miliarde cât nevoile cele mai urgente cereau pentru ca să poată fi îndeplinite, fără oneroase împrumuturi făcute pe pieţele străine, contractate în condiţiuni ce ar fi robit şi independenţa noastră economică, şi puterea de muncă a generaţiilor viitoare. In astfel de conditiuni, retragerea guvernului liberal, apare ca un act voit şi ca o hotărâre bărbătească însoţită de satisfacţia datoriei îndeplinite, şi a marei opere realizate. Oricare ar fi guvernul viitor, el are sarcina oarecum uşurată, pentru că el găseşte o situaţiune limpezită, şi o operă care va trebui să fie dusă mai departe, după acelaşi plan, cu aceleaşi gânduri, cu o aceiaşi concepţie generală. Sarcina guvernului de mâine, nu este deci aceia de a croi drumuri noui, şi nici de a inventa soluţii imposibile, ci de a duce mai departe cu toată grija şi competenţa cerută, opera deja înfăptuită. Fără acest gând, şi fără această voinţă, guvernarea viitoare nu va putea da roade, pentru că consolidarea ţărei cere o politică de continuitate, de perfecţionare în amănunte, ori de griji în execuţia mai departe a ceea ce este efectuat. Consolidarea, ca orice operă serioasă, cere consecvenţă şi continuitate. Ne place să nădăjduim că aceste principii vor fi şi acelea ale guvernanţilor celor noui, şi cu modul acesta opera de întărire de liniştire, şi de apărare a ţărei, va fi dusă mai departe pe acelaşi drum şi după aceiaşi concepţie generală de conducere a destinelor statului român. Călătorii cari trec prin Atena trebue negreşit să remarce transferarea pe care grecii veniţi din Asia Mică au produs-o în ţară — scrie din Atena corespondentul lui „Debate“. In faţa Smyrnei cu zidurile calcinate, cu clădirile ruinate, se înalţă la Pireu, un întreg oraş de lemn, unde „iridemeii“ şi-au tansportat căminul lor. Aceştia au adus în patrie gustul lor de muncă, competinţa lor industrială. Astfel că invazia paşnică ce la început părea o nenorocire, a devenit un element de viitor pentru Grecia.Valul de şomeri în loc de a năpădi totul, s’a scurs în massa muncitoare a populaţiei, nouii veniţi insuflând un spirit nou celor din jurul lor. Numeroase industrii cari erau inexistente odinioară, au fost creiate, ca de ex.: ceramica, morăritul, lucratul covoarelor, etc. După riprimisrea gabotajului în Turcia ’Analizând sforţările Greciei pentru desvoltarea ei economică şi financiară, corespondentul francez arată că marina este cea în jurul cărei se concentrează majoritatea sforţărilor naţionale. Suprimarea cabotajului în Turcia, a fost o lovitură grea dată armatorilor eleni. Ei au reuşit însă a se reface, aşa că au obţinut progrese evidente în 1924 şi 1925. In Grecia există acum 71 societăţi de navigaţie. Multe vase cu pavilion străin, aparţin unor armatori greci. Naţiunea greacă din timpuri imemorabile a dovedit mari aptitudini pentru exercitarea profesiunei de armator. Medernizarea portului Pireu Actualmente Grecia se preocupă să facă portul Pireu în conformitate cu traficul ce are. Sporirea comerţului pe mare a adus negreşit nevoia de a se transforma vechiul port grecesc. Şi mai ales circulaţia enormă între diferitele porturi de pe coasta, elenă şi insulele mărei Egee, a creiat la Pireu marea necesitate a unei noui amenajări pentru a se da o mai mare libertate acostărilor, tuturor vapoarelor mari sosite din diversele părţi ale lumei. Şi flota de răsboi cere o largă suprafaţă în port şi rada portului. Nu e deci surprinzător că se procedează acum la mari transformări pentru a mări suprafaţa apei a cheiurilor şi portului. Flota Edilitară Franţa are un rol preponderant în modernizarea şi sporirea flotei militare a Greciei. Un şantier francez execută nouile cazane ale vasului Averoff care va fi de altfel complect transformat. Şi crucişătorul Helle va fi refăcut, iar comanda a cinci noui submarine, a evidenţiat preferinţa Greciei pentru industria şi construcţiile navale franceze. Prin aceste lucrări cât şi prin modernizarea în Anglia, a patru torpiloare tip Aetos, ce vor avea o viteză de 30 noduri, marina greacă afirmă voinţa ei de a juca un rol în Mediterana orientală unde devine un element de supremaţie pe care ar’o l lua în seamă, ar fi o greşeală. Sigur este că marina greacă are o Considerabilă supremaţie asupra flotei otomane, care de fapt e inexistentă. Concursul Marea Britanii Amiralitatea britanică, deşi dispune de forţe mari mediterane, a înţeles a- Iitatea britanică, deşi dispune de forţe mari mediterane, a înţeles acest lucru. Ea a trimes, după cererea guvernului grec, în misiune, un amiral — consilier naval, care va face parte din consiliul de război al marinei şi va avea influenţe mari asupra acţiunei navale a Greciei, deorece va avea controlul şi într’o anumită măsură comandamentul flotei. In general, cu toate loviturile date Greciei în Asia Mică, se evidenţiază din zi în zi mai mult reuşita sforţărilor naţionale pentru păstrarea prestigiului în Mediterana orientală. Grecia modernă nu ne face să uităm Grecia antică. Se lucrează la mărirea flotei şi în acelaş timp se lucrează la refacerea coloanelor Parthenon-ului ce domină golful Salamino. Vechea artă elenă reapare alături de munca in toate domeniile vieţei moderne. Statele maritime REORGANIZAREA marinei greceşti — Guvernul din Atena dă o deosebită alectuune operei de organizarea marinei comerciale şi lotei de război —î ----------------------------------- dlw CowsHiggi Seeig- Vedsrsţine d-lu! Baiewin Din Londra se anunţă că răspunzând interpelărei din Camera Comunelor, ministrul Baldwin a declarat că guvernul nu a numit încă un reprezentant britanic, care va trebui să participe la comitetul insărcinat cu examinarea schimbărilor posibile în constituirea Consiliului Societăţii Naţiunilor. Guvernul britanic va asista la conferinţă liber de orice angajamente şi se va sili să asigure un acord între membrii comitetului, sprijinind soluţiunea care îi va părea mai prielnică pentru a sluji interesele Societăţii Naţiunilor şi pentru a consolida pacea. Baldwin a adăugat că guvernul britanic nu a pregătit instrucţiuni anumite, pentru delegatul ventual. (Rador). D-l BALDWIN ECOURI tu •—— La Copenhaga a fost condamnat la închisoare pentru escroche-. rie, d. Bast, episcopul metodist din Scandinavia v Din Plymouth se anunţă la Londra că d. Joseph Coolidge tatăl preşedintelui Coolidge se stinge din viaţă fără ca medicii să-i mai poată da vr’un ajutor y —•— — U n comitet special al consiliului municipal din Chicago a propus ca toţi călăreţii să poarte pe şea în spatele calului, un felinar roşu, dacă vor să circule prin oraş noaptea. In Lorient (Franţa) a avut loc cu o deoseită solemnitate numirea de comandor a Legiunei de onoare, a căpitanului de rezervă Serre, fost institutor rămas orb din război.ri — Paznicul castelului Fontainebleau din Franţa, pe când trecea cu motocicleta prin pădure a fost atacat de un vultur uriaş. El a fost salvat prin sosirea unor automobile. Paserea era excepţional de mare şi viguroasă. — •••— Pentru vânzarea ilicită de alcool, au fost pedepsiţi la New-York 1000 de farmacişti, — cu retragerea licenţei. Autorităţile cred a şti că au fost vândute peste 1.237.000 Itr. de alcool în ultimile cinci luni. GENERALUL LAMBRU Cu adâncă părere de rău anunţăm încetarea din viaţă a generalului D. Lambru, senator, membru fruntaş al partidului naţional-liberal. Generalul Lambru s’a stins din viaţă în urma unei lungi şi chinuitoare maladii, pe care, din pricina şi a vârstei înaintate, nu a putut-o învinge. înainte de a face politica militantă şi a se înscrie în rândurile partidului naţional-liberal, generalul Lambru a împlinit o glorioasă şi meritoasă carieră militară. Pentru vitejia şi adânca patrundere ostăşească de care a dat dovadă în războiul cel mare al Intregirei Neamului, ducând la victorie divizia a cărei conducere i-a fost încredinţată, generalul Lambru a fost decorat cu ordinul vitejilor „Mihai Viteazul" şi a fost numit Comandor al Legiunei de onoare. După războiu, generalul Lambru a pus experienţa sa, spiritul său drept şi pătrunzător, sentimentele sale româneşti şi acel bun simţ care nu s’a desminţit niciodată în slujba unui organism politic pe care-l consideră singur în stare a realiza consolidarea şi unificarea României Mari, la a cărei închegare contribuise ca ostaş,—în slujba partidului naţional-liberal Ca senator, generalul Lambru se bucura de o mare autoritate, chiar faţă de adversarii politici, cari îşi dădeau seama că au în faţa lor un om întreg, un caracter, un patriot, un iubitor al ţărei sale, pe care a ţinut s’o servească până în ultimele-i clipe, îndureraţi în faţa mormântului acestui stimat şi iubit fruntaş, rugăm familia îndoliată să primească expresiunea adâncilor noastre păreri de fâu. JoS 1 Aprilie 1&2. In primăvară CUM se PREZINTĂ om agricol! Situaţia scriaRätwrUor.—ViBBg.—Situaţia animalelor. — vom avea recoltă feisnă Din datele culese dela ministerul de agricultură şi domenii, serviciul statisticei, reese că în cuprinsul tării totalul însămânţărilor făcute în toamna 1925/926 se ridică la 3280.755 ha. Faţă cu însămânţările făcute în toamna trecută, există pentru anul acesta o diferenţă în minus de 22.000 hectare suprafaţă,, absolut neînsemnată şi care nu va avea nici o influenţă, mai ales că semănăturile de primăvară pot uşor depăşi cu această sumă suprafaţă din anul trecut. Vom avea recolta frumoasă Interesându-ne la direcţia fermelor din ministerul de agricultură asupra perpectivelor agricole din acest an, ni s’a răspuns că campania de însământare din această toamnă a fost făcută în condiţiuni prielnice, deoarece timpul a îngăduit şi celor mai nevoiaşi agricultori să-şi facă muncile cerute chiar de culturile mai îngrijite. Ca rezultat, ne spune d. Florea Amărăscu, care a binevoit să ne dea detalii, semănăturile în genere au avut timpul şi putinţa să încolţească la timp şi să vegeteze normal până la căderea zăpezei, intrând astfel, în iarnă, în condiţii prielnice. Semănăturile făcute mai târziu, adică prin Octombrie, Noembrie, au avut acest timp excepţional de prielnic. Cantitatea mare de zăpadă, care le-a acoperit, le-a apărat de îngheţ, ţinându-le căldura necesară germinaţii şi vegetaţiei seminţelor băgate în pământ. Semănăturile au suferit numai acolo unde zăpada fie că a căzut puţină, fie că a fost spulberată de viscole. O regiune în suferinţă e şi aceea din Transilvania unde au avut loc inundaţiile din anul trecut. Semănăturile fie primăvară Un punct de grije pentru agricultori îl prezintă lungirea peste măsură a crnei. Continua cădere de zăpadă şi ploae, pune pământul în condiţii de a nu putea fi preparat în vederea semănăturilor de primăvară, scurtând astfel şi timpul până la venirea căldurilor, necesar încolţitului seminţelor. Sfatul pe care specialiştii ministerului îl dă agricultorilor, e ca ei să fie gata cu seminţele, ca odată cu îndreptarea timpului să le poată pune în pământ. Situaţia viilor Faţă de producţia abundentă pe care au dat-o viile anul trecut anul acesta producţia va fi slabă, mai ales că viile au suferit şi din pricină că multe au rămas neîngropate astă iarnă. Mai puţin par a fi suferit viile din Banat şi sudul Basarabiei Dacă podgorenii vor şti să facă trenurile coardelor cu „ochi negri" în bune condiţiuni, atunci vor putea obţine şi anul acesta, dacă nu cantitativ apoi cel puţin calitativ o bună recoltă de vin. Cum guvernul liberal prin măsurile financiare luate a scăzut simţitor taxa de export la vinuri se prevede o înviorare a comerţului cu produse. Mulţi producători cu recoltele nevândute, din cauza că nu puteau obţine decât preţuri de perdere, vom putea încheia acum transacţii în bune condiţii. Situaţia animalelor din țară Ultima statistică întocmită la ministerul de agricultură asupra situaţiei generale a vitelor în România ne dă următoarele titre : Cal. 1.845.208 ; Rdi: 5.398.704 ; Oi, 13.133.144. In general numărul animalelor este în creștere. Grija pe care a purtat-o partidul liber al desvoltărei creşterei animalelor, factor foarte important în desvoltarea agriculturii prin votarea unei legi speciale, creșterea animalelor va lua mare avânt. Prin noua lege, crescătorii se bucurii de multe avantaje şi prime băneşti. Staţia sanitară a vitelor Iată situaţia epizotiilor pe numărul de comune la noi şi în satele vecine la începutul anului curent: Polonia:Antrax 20 com.; Turbare 254 com.; Morvă 69 com.; Durină 65 com ; Febră Aftoasă 139 corn.; Variola oilor, — —; Brânca porcilor com.; Ciuma porcilor și pneumonie infecțioasă 11 com. ; Râia 62 comn.; Holera la pasări 15 comn.; Pneumonie contagioasă la boi în 67 comune. Cehoslovacia: Antrax 64 com. ; Turbare 32 com. ; Morva 13 com. ; Durină------; Febră Aftoasă, 301 corn.; Variola oilor 1 —; Brânca porcilor, 19 corn. ; Ciuma porcilor și pneumonie infecțioasă 47 corn. ; Râia 15 corn. ; Holera la păsări 4 comune. Ungaria , 56 comune ; Turbare 193 corn.; Morva în 5 com. ; Durină ------; Febră Aftoasă 59 comune ; Variola oilor 12 com. ; Brânca porcilor 18 com.; Ciuma porcilor și preumonie infecțioasă 165 comune. Iugoslavia: Antrax 17 comune ; Turbare 27 com ; Morva 16, com. ; Durina 5 com.; Febră Aftoasă ; Variola oilor 37 com.; Brânca porcilor 53 com.Râia 5 com.; Holera la păsări 1 comună. Bontania : Antrax 50 com.; Turbare 103 corn. ; Morvă 48 corn. ; Curină 3 corn.; Febră Aftoasă 6 corn.; Variola oilor 89 corn. ; Brânca porcilor 10 corn. ; Ciuma porcilor si pneumonia infectioasă 58 com.; Râia 15 com ; Holera la păsări în 7 comune.