Viitorul, noiembrie 1927 (Anul 20, nr. 5908-5932)
1927-11-02 / nr. 5908
Anul al dena'zecelea No. 9900 6 PAGINI 9IEJ LEI EZ. tn TARA 8Lite..h!stre!M m t^ra Un en--------- 700 lei $ase luni------— 350 , Trei luni— — — 200 , In streinătate Un en — — —M400 lei Şase luni------700 „ Trei luni — — 400 . r n t ABONAMENTE tmm-M !8tîitorul REDACŢIA ADMINISTRAŢIA A NU NOURI COMERCIALA BUCURESTI STR. EDGARD DUCNET No. î J| STRADA1 ACADEMIEI No. lf Telefoanele • Direcţia 351/23. Redacţia si Administraţia 319/23 si 303/tl 5e primesc direct la Administraţia 7'~ Academie 17 ei lecate Agenţiile ce O. Manuscriptele nepublicate se distrug r*?UlL H 88**' «X. In ŢARA 1 Monte TARA VREA LINIŞTE O CAMRIFICARE POLITICA mesmi rea trei noastre. Cei cari nu pot sau nu vor să se menţină în acest cadru, să se adapteze acestor nevoi, şi să lucreze în direcţia marilor, necesităţi naţionale, se vor găsi nu numai în minoritate, dar se vor găsi străini de sentimentul opiniei publice româneşti, care cere linişte, care cere muncă!, şi care este vrăşmaşa prin instinct a agitaţiiDiscuţiunea din parlament promulul român şi pentru consolidadusă in chip firesc prin ,-cazul Manoilescu'V a avut darul, gratie declaratiunilor pe cât de franc exprimate, pe atâta de conforme cu interesele ţărei ale d-lui I. I. C. Brătianu, şeful guvernului actual, ca să lumineze atât opinia publică de la noi, cât şi pe cea din străinătate, de temeinica şi nezdruncinata organizare actuală a ţărei, arătând astfel cât de departe sunt eventualii agitatori de realitatea spiritului public românesc. Țara noastră, pe vremea când încă nu ajunsese la faza deplinei neatârnări politice, a cunoscut din nefericire, pericolul competițiunilor la tron,intrigăria din jurul lui, poftele celor ce tulburau redusa viată publică a unor Principate, cari găseau doar în vitejia locuitorilor şi în sentimentul lor de demnitate naţională, mântuirea. Intraţi, însă, în fază statelor cu forma monarhica constituţională, graţie primei abnegatiuni a lui Vodă Cuza, şi imediat apoi înţelepciunea deosebite a primului Rege al României independente Carol I, şi a marelui Rege Ferdinand realizator al idealului naţional- Ţara noastră a cunoscut o perioadă lungă de linişte internă, de unanim respect al Tronului, care şi-a asigurat progresul repede, atât de repede încât a putut ajunge de la două ţărişoare nesigure, la România Mare de azi. Prin înţelepciunea oamenilor politici, şi prin vitejia oştirei, am reuşit astfel prin două răsboae fericite, făcute pentru câştigarea neatârnărei, să ne creăm o ţară, în care preţuim cu deosebire pacea şi liniştea. Visul nostru naţional fiind înfăptuit, singura mare preocupare a tuturor nu poate fi decât ca prin munca păcei să asigurăm succesele războiului, şi ca să reclădim cea ce războiul a distrus. Discuţiunea din parlament în jurul „cazului Manoilescu“ cu toate variantele discuţiilor şi cu toate meandrele cugetărei întortochiate a d-lui Maniu, a avut totuşi danii să arate că nici-un partid politic de la noi, nu poate să nege că ne aflăm într’o organisare de stat ce nu se poate schimba, şi că în această permanentă şi neturburată situaţie, stă tocmai chezăşia progresului nostru naţional. Simţul politic înâscut al poporului nostru a imprimat astfel, chiar acelor bărbaţi politici, la care pasiunea politică, ar fi putut să-l eclipseze vremelnic, directiva cea mai sănătoasă, care este munca în cadrul Constituţiei actuale, pentru întărirea stalor sterpe şi adânc dăunătoare. Ţara vrea linişte şi vrea să fie guvernată de aceia cari înţeleg nevoile ei permanente şi imperioase, iar cei ce se singularizează în situaţii capricioase, cari n’au nimic comun cu nevoile naţionale, rămân în chip fatal cantităţi neglijabile în echilibrul forțelor politie© cari imprimă viaţa publică a unui stat. --------------- 4 Cu ocaziunnea unei conferinţe GERMANIA şi REGIMUL PROHIBIRILOR Cum înţelege guvernul din Berlin să ajute la ameliorarea crizei economice Internaţionale — D. Serruys directorul acordurilor comerciale în departamentul de comerţ al Franţei şi preşedintele delegaţiei franceze la conferinţa diplomatică de la Geneva pentru desfiinţarea prohibiţiilor economice, a făcut corespondentului lui „Debets“ interesante precizări asupra chestiunilor pe care le-a discutat la conferinţă. In primul rând, delegatul francez a ţinut să mărturisească întrebarea ce şi-a pus plecând la Geneva: — Este oare necesar ca un angajament de ordin internaţional să pună capăt unui regim de prohibire şi restricţiune când prin Însuşi acţiunea factorilor economici acest lucru se va produce de la sine? Dar în decursul conferinţei ,s’fi putut convinge de necesitatea unei convenţii internaţionale, deoarece unele state, ţin să facă din prohibiri şi restricţiuni, un mijloc care să le slujească în combinaţiile lor pur economice, din ce în ce mai evidente. Când Societatea Naţiunilor a fost sesizată de Italia asupra problemei grave a materiilor brute în 1921, instituţia de la Geneva a afirmat dreptul fiecărui stat de a-şi rezerva prin prohibiri de export, resursele ce ameninţau să lipsească. Acum însă nu mai e aceiaşi situaţie—căci nu putem a face faţă lipsei de materii prime—cari sunt în unele părţi în abondenţă— dacă statele menţin sau decretează prohibiri şi restricţii. Necesitatea de odinioară nu mai există, dar restricţiunile servesc speculaţiilor de bursă Producţia cărbunilor Continuând declararile sale d. Seruys a adăugat: —Germania produce cărbuni în cantităţi mult superioare necesităţilor ei. Obligând pe toţi producătorii de cărbuni să se adreseze la sindicatul carbonifer, a împiedicat orice concurenţă internă. Iar printr-o prohibire generală a importului a interzis orice concurenţă externă a străinătăţei. Această măsură Ii serveşte la valorizarea producţiei, putând creia un preţ artificial şi astfel să-l sporească Franţei după preţul intern. Iată de ce cărbunii germani acum câteva luni erau vânduţi metalurgiştii lor francezi cu 21 mărci, pe când Luxemburg îi primea cu 17 mărci. Prohibirea germană nu e cauzată de necesitate ci din motive de valorizare. Iată şi un exemplu de speculaţie „à la Ibisse“: prohibirea de piei brute care susţine Europa centrală întreagă. Ea tinde să îngădue fabricanţilor de pielării ca să se aprovizioneze cu preţuri scăzute artificial şi să menţină pentru încălţăminte un regim favorabil ce desvoltă cu atât mai mult exportul acestui produs, cu cât aiurea, prohibirea pieilor brute, este adeseori însoţită de o taxă mare asupra încălţămintei importate. _ .. . Manopere prohibiţioniste Miezul prohibirilor de import este cam acela?. Germania fabrică tot soiul de produse azotate, însă a prohibit nitratul de calciu. Ea produce şi transformă aluminium, însă a prohibit acest metal brut. S’ar putea citi multe exemple în cari sistemul prohibiților nu este decât un mijloc deghizat de protecţiune. Faptul chiar că multe state vor să menţină aceste măsuri, dovedesc o Îngrijorare generală cauzată de regimul arbitrar din anii războiului şi care s’a substituit în materie economică, normelor şi garanţiilor din vremuri de pace. Grav este, că manoperile unora dictează aceleaşi măsuri şi celorlalte state, deoarece un domeniu economic este o legătură generală de interese ca şi de procedee. Această nelinişte, această nesiguranţă care stăpâneşte statele euro- pene, a fost sporită prin interpreta- rea pe care unele ţări o dau regimu- lui excepţional motivat prin apăra- j rea naţională. Chestiunea colorantelor a fost «*i i a rămas pentru membrii conferinţei j o problemă nerezolvată. Gravitatea chestiunei regimului carbonifer ger-| man, de care depind industriile mu tor ţări, sau cea a regimului libertă-! toi colorantelor şi produselor inter-mediare, rămâne încă in suspensie. i Dar conferinţa a avut meritul de a pune în plină lumină nevoia ce există de a reveni la condiţiuni nor-rig,1e aie comerţului şi de a se creia o atmosferă mai favorabilă pentru rezolvarea acestor chestiuni vitale. Franţa s-a dovedit în desbaterile de la Geneva, una dintre statele cu regimul cel mai liberal şi care poate astfel lucra cu spor la isbânda ideilor de libertate şi normalizare cerute imperios pentru refacerea vieţei economice in Europa. i i REFORME FINANCIARE la GRECIA de VECTOR SUIVESCU Găsesc în buletinul de informaţiuni al unei importante instituţiuni bancare din Grecia , -Banque d’Athénes“, interesante înformaţiuni cu privire la reformele financiare ce se pregătesc în Grecia. Guvernul grecesc, urmărind programul său de refacere economică a ţării, a hotărât să se adreseze „Societăţii Naţiunilor“, cerându-i autorizaţia de a emite, subt auspiciile ei, un împrumut de 9 milioane lire sterline, în trei tranşe de câte 3 milioane fiecare, cu întreitul scop: 1°) de a complecta aşezarea refugiaţilor; 2) de a acoperi vechile deficite budgetare şi 3) de a asigura starbilizarea devizei naţionale. In faţa acestei cereri a guvernului grecesc, „Societatea Naţiunilor“ a procedat la o examinare amănunţită a situaţiunii financiare a Greciei şi apoi, în ultima sa seziune, a aprobat emiterea împrumutului, dar subt anumite condiţiuni, pe care Grecia s’a angajat a le îndeplini. Intr’un protocol special, s’a făcut după cum urmează, aceste condiţiuni: 1) Guvernul grecesc este obligat sfi ia toate măsurile necesare pentru realizarea unei stabilizări efective a diaplomei, faţă de aur. In acest scop, prima tranşă de trei milioane livre, din împrumut, va fi afectată stingerii unei părţi a datoriei statului la Banca de Emisiune. 2. Se va înfiinţa o nouă bancă de emisiune, complect independentă, numită : „Banca Greciei“, care va avea privilegiul exclusiv de a emite bilete, retrăgându-se tot deodată privilegiul acordat Băncii Nationale. Scopul acestei bănci va fi de a veghia ca valoarea biletelor sale să rămână stabilă fată de aur, exercitând, în acest scop, un control asupra circulaţiei fiduciare şi asupra creditului în Grecia. 'W#® ':;;3. Noua bancă de emisiune, Banca Greciei va fi însărcinată cu serviciul mişcării fondurilor, pentru contul Tezaurului ca și pentru contul întreprinderilor de stat fără a pretinde nici un fel de remuneraţie pentru acest serviciu 4. Guvernul grecesc se va stl să menţină, până în exerciţiul 1929—1930, budgetul statului in limitele actuale din 8.829 milioane drachme, stabilind în urmă un echilibru perfect între veniturile şi cheltuelile ordinare. 5. Guvernul grecesc se mai angajează a stabili un nou sistem de contabilitate bazat pe principiul unităţii budgetare şi al centralizării la Banca Greciei a mişcării fondurilor Tezaurului precum şi a întreprinderilor de stat. Noul sistem de contabilitate va cuprinde în special: „un cont cassa“ şi „un cont angajamente“, permiţând publicarea de buletine lunare, care să indice situaţiunea Tezaurului, a veniturilor şi cheltuielilor precum şi a Datoriei Publice. 6. Guvernul grecesc se angajează a nu emite bonuri, de tezaur, pe termene scurte,peste suma totală de 800 milioane drachme. 7. Timp de trei ani, Grecia va prezenta la fiacare trimestru„Societăţii Naţiunilor“ un raportasupra situaţiunii budgetului precum şi un tablou, în care să se indice pentru fiecare minister, sumele restante de plată, în raport de angajamentele luate. In primele 6 luni, după fiecare exerciţiu, Curtea de Conturi va avea să controleze piesele relative la cheltuelile efectuate, publicând un raport asupra rezultatului acestui control, a cărui copie se va înainta şi Societăţii Naţiunilor. 8. O treime din împrumut — trei milioane lire sterline — va fi afectat complectării aşezării refugiaţilor, potrivit clauzelor protocolului semnat la Geneva la 29 Septembrie 1923, modificat la 19 Sept. 1924. 9. Condiţiunile generale ale noului împrumut, ca şi dobânda şi cheltuelile de emisiune, vor treimi să fie tot atât de avantajoase ca şi cele ale transportului refugiaţilor din 1924. Perioada de amortizare nu va fi mai mică de 30 de ani. 10. Garanțiile oferite pentru noul împrumut constă în excedentul de venituri supus actualmente controlului Comisiunii Financiare Internaţionale. 11. Orice diferend va fi rezolvat de către Consiliul Societăţii Naţiunilor, mcIn cea ce priveşte noua bancă de emisiune, ni se dau următoarele informaţiuini : Noua bancă de emisiune — Banca Greciei — va trebui să înceapă funcţionarea ei, cel mai târziu 6 luni, după emiterea împrumutului de 9 milioane lire sterline. — Statutele ei au fost redigeate la Geneva, constituind o anexă specială a protocolului. După aceste statute, Banca Greciei are privilegiul exclusiv de a emite Eilet© de bancă, până la sfârşitul anului 1960. Privilegiul îi poate fi retras în orice moment, dacă nu ajunge să menţină stabilitatea valorii draclmei faţă de aur. Sediul băncii este la Athena, putând face sucursale în orice oraş din Grecia, precum şi în ţările, a căror devize se găsesc la paritatea aur. Capitalul este fixat la 400 milioane drachme, împărţit în 80 mii acţiuni nominative, a 5.000 drachme fiecare. Acest capital va fi acoperit, în întregime de către Banca Naţională şi va fi prs în subscripţie publică în trei tranşe în timp de 2 juni ani. De îndată ce Banca Greciei va începe să funcţioneze „Banca Naţională“ va trebui să-i transmită, din activul său , toate acoperirile de emisiune, fie în aur, în devaze sau în obligaţiuni de împrumuturi în aur ; din pasivul său, biletele de bancă în circulaţiune, depozitele Tezaurului şi ale intreponderilor Statului, creditele destinate serviciului împrumuturilor Naţionale, depozitele Tezaurului pentru acoperirea bucăţilor de monedă, depozitele Comisiunei Financiare Internaţionale, etc. Adunarea Generală a acţionarilor reprezintă autoritatea superioară a Băncii. Administraţia generală este încredinţată unui Comitet de Direcţie, care trebue să dea socoteală de gestiunea lui către Adunarea generală. Guvernatorul şi vice Guvernatorul sunt aleşi de adunarea generală pe 5 ani. — In mod excepţional, cei dintâi se vor numi de guvern. Badea va fi însărcinată cu toate tranzacţiile financiare ale statului, atât în Grecia cât şi în străinătate, deosebit de aceasta va ţine contul Tezaurului, al Budgetului, şi al întreprinderilor de stat. — Ea va primi şi va plăti diferitele angajamente de stat, şi va ţine conturile după instrucţiunile autorităţilor competente, fără a avea o retribuţie în schimb. Operaţiunile Băncii Greciei sunt astfel limitate : emiterea de bilete de bancă şi cecuri, cumpărarea sau vânzarea de lingouri de aur , scontarea efectelor de comerţ, a cupoanelor de obligaţiuni emise sau garantate de stat, a efectelor agricole şi a bonurilor de tezaur până la o anumită limită, — deschiderea de credite provizorii către stat. — Banca, poate primi deposite, dar îi este interzis să bonifice vre’o dobândă. Ii maisunt interzise orice participaţiiui la întreprinderi comercial© şi industriale, de a cumpăra imobile decât pentru uzul propriu, de a cumpăra propriile sale acţiuni sau acţiunile altor bănci sau societăţi, etc. Banca Greciei este obligată a avea o acoperire de 4%, în aur sau în devize, pentru emisiunile sale. — In momentul fundării sale, eatrebue să posede o acoperire de 50% din valoarea biletelor de bancă în circulaţiune, — şi a depozitelor la vedere. Banca Naţională va înceta emisiunea sa de bilete, în ziua începerii funcţionării Băncii Greciei. Timp de 5 ani vor putea circula încă vechile bilete ale Băncii Naţionale, prevăzute cu o ştampilă a Băncii Greciei. Din beneficiile rezultate, se va acorda acţionarilor un divident de 8% , restul beneficiilor vor merge — jumătate la tezaurul statului iar cealaltă jumătate pentru alimentarea rezervelor. CRITICI LIPSITE de seriozitate Urmând programului anunţat, actualul guvern pregăteşte un procat prin care se abrogă legea ce sporea de trei ori impozitul agricol şi pe acel al proprietăţilor, clădite. Este regretabil rnst că, chiar pe această chestie, se găsesc unele ziare care cred cu pot aduce critici guvernului. Astfel ,Argus", care continuu se plânge ,că impozitele sunt prea mari, o publică sub titlul ..Reducerea impozitelor" un articol de fond nu care, spreite, nn rezultat, următoarele: Am crezut că promisiunea reducerei impozitului agricol este o făgâduială electorală". Această credinţă ne-a fost ,,confirmată“ de... reducerea taxelor de export (!). E drept că această reducere a fost timidă, dar, este o indicaţie de „principiu“. Dacă se reduce azi şi impozitul agricol, înseamnă că se părăseşte ideea desfiinţării taxelor de export dl). Şi de astel primă concluzie falsă • „Oscilaţia asta a ministerului finanţelor, între impozitul agricol şi taxele de export, arată nehotărîrea lui în politica financiară generală“. Dar ,Argusul“ trece imediat la alte concluzii mai „întemeiate menţinerea taxelor de export (acum a devenit sigură!) înseamnă că politica noastră financiară e greşită, că luptăm împotriva stabilizărei leului, etc. In sfărşit chiar dacă se suprimă îi taxele de export (lucru imposibil la începutu! articolului !) — arată „Argusul‘‘ mai departe, — tot nu e milţumit pentrucă: „Agricidtura nu are nevoie de generozitatea nimănui, ci de‘ monedă stabilă, cai ferate, etc. rNu putem socoti acest articol al ,Argusului" decât ca o eclipsă a dreptei judecăţi. A critica un guvern şi dacă păstrează şi dacă măreşte şi dacă suprimă Un impozit Ulaiuielile exagerate ai© Germaniei D-l Parker Gilbert, agentul general al reparațiilor a trimes de curând o notă guvernului german prin carte critică augumentările cheltuilîlor Belehalmi. :• D-l PARKER GILBERT ZI CU ZI Noul oficios al partidului naţional-ţărănesc declară că „nu’şi pierde vremea“ să discute cu noi chestiunea inflaţiunei monetare. De acord. Nici noi nu avem vreme pentru aşa ceva... „Adevărul“ ne spune că „juriştii cari fac politică“ găsesc că nu se putea aresta d. Manoilescu fără mandat judecătoresc. Aceşti jurişti ,dacă nu ar face politică“ ar şti că de acea există poliţie şi siguranţă generaă ca să oprească, pe delicvenţi de a comite delicte, şi pe criminali dea perfecta crimele. Dar juriştii caii fac politică“ sunt de mult ca şi „distinşii bărbaţi politici“ ai „Adevărului“, vechi redactori ai acestui ziar. NOTE ROMHEIEML ULEI: MaiiFlc® Refestea Romancierul cel mai cetit azi, şi care contrazice pe mai puţin cetitul Xavier de Maistre, pentru că spre deosebire de cel ce făcea un „voyage autour de ma Chambre“ autorul Madonelor din Vagoanele cu paturi şi din cabinele, transatlanticelor, face călătorii, fireşte, cât mai depărtate de camera sa, şi un chip permanent, ca un profesionist, d. Maurice Dekobret, între doui sleepings şi un vapor, s’a oprit la noi pentru a urma buna tradiţie a lui Richepin, ori Flammarion, cari au conferenţiat la noi. D. Maurice Dekobra s'a dovedit că şi în arta povestirei, în graiu viu, este un colorist al verbului şi un amusant animator al atenţiei / (lucus bjwfjcimu, wn impuzitr \ . . . , este desigur ceva la cere nu s’a mur imurt. Precum este In parmeie gândit încă nici un polemist, cu atât mai puţin vreun specialist, în materie economică. Atragem atenţia acestui ziar că, în căzul de mai sus, polemizează însă mai mult cu el însuşi, decât cu guvernul căci, în nenumărate articole a susţinut necesitatea micşorarei impozitului agricol, a celui pe proprietatea clădirt şi necesitate e xî c,liniarei taxelor de export. Aceasta este seriozitatea romanelor sale, cetite cu atâta aviditate pe toate gradele de longitudine şi latitudine ale pământului. (E regretabil că o comunicare cuMarţienii nu este încă definitiv găsită, pentru ca cei din Marte să poată gusta pe d. Dekobra!). Cărei cause se poate atribui succesul de librărie al cărţilor d-lui Dekobra? Este, după noi, faptul că a ştiut să fie exponentul sau resultanta oarecum pasivă a sufletului de după răsboi, a acestui suflet care are veleităţi de-a reface nu Civitas Del a lui Augustin, ci cetatea universală a Stoicilor. Cu cât azi un om pare mai puţin legat de-o ţară, şi este mai înclinat spre un internaţionalism în care umanitatea să se regăsească într’o formă de unitate superioară a etnicului, cu atât el are mai mulţi sorţi de a fi iubit... Dekobra a înţeles acest cosmopolitism, care e altceva decât Cosmopolis a lui Bournot (o lume aristocrată ce-şi plimbă spleenul şi luxul prin lume), şi ne-a dat nu pe francez, nici pe danez, ci pe aventurierii cari fără să fie harmatloss, sunt totuşi rătăcitori în lumea largă. Pe acest om rătăcitor care nu e „Evreu!“ lui Sug, ci este omul posttranşeelor, l-a descris Dekobra într’un stil viciu, cu introduceri de cuvinte cari nu se găsesc în Voltaire, şi l-a pus să se mişte într’o acţiune care are în ea ceva din acţiunea romanelor cu detectivi, sau din a romanelor fanteziste, deşi geografice, ale lui Benoit. Cu aceste calităţi, d. Dekobra este un învingător literar. El poate azi colinda lumea, ca să guste din farmecele ei cu ochiul observatorului profesionist. Acest scriitor, în care se reflectă aşa de caracteristic societatea de după răsboi, este mosafirul tribunelor noastre. Ii salutăm presanta, după cum i’ara cetit şi romanele, căci cei ce ne fac să uităm necazurile, ameţindu-ne cu visul şi anecdota sunt binefăcători medici! Fie bine venit la noi cum a fost bine venit în literatura mondială, domnul Maurice Dekobra.! PETRONIUS Miercuri 2 Noembrie, 1927 mmmmmmmmmmmmmmmfii Fără să aibă pretenţia de a da ceva absolut şi definitiv în memoriul său, d. C. Brătescu şi împreună cu d-sa alţi fruntaşi dobrogeni crede că din programul serbărilor semicentenare ale promvinciei noastre de peste Dunăre nu pot să lipsească următoarele şase puncte esenţiale: Organizarea expoziţiei ■&* • ——a baterea unei medalii comemorative care să reprezinte pe o parte relieful geografic al Dobrogei, adăogându-se într’un colţ şi emblema provinciei, iar pe cealaltă parte imaginile în profil ale domnilor noştri cari au întemeiat şi consolidat stăpânirea românească în aceste părţi: Mircea cel Bătrân, Regele Carol I, Regele Ferdinand I, şi Regele Mihai. Baterea acestei medalii nu prezintă nici un risc material. Costul ei se acopere neapărat din vânzarea care, la asemenea ocasiuni, e sigură. Se cere, însă, neapărat, o execuţie frumoasă, artistică şi înlăturarea oricărei speculi. Organizarea unei expoziţii jubilare va fi un lucru mai anevoios, reclamând multă muncă şi pricepere, dar nu cu neputinţă de realizat. Această expoziţie va cuprinde următoarele secţiuni în pavilioane anume construite pentru acest scop: Diferite pavilioane 1. Pavilionul carierelor şi minelor cu mostre din toate bogăţiile subsolului dobrogean : calcare de tot felul, specii de marmoră, granit, argile, loess, minereuri de cupru de la Greci, Turcoaia, Iacub- Deal, Altân-Tepe, Canara ş. a. Nu pot ,w li; i av.ia Gii ngasl pavilion hărţile geologice şi diagramele înfăţişând bogăţiile carierelor şi minelor respective. Cu organizarea acestui pavilion trebue însărcinat un delegat al ministerului de resort. 2. Pavilionul agriculturii va cuprinde toate produsele solului dobrogean, având iarăş hărţi şi diagrame foarte necesare pentru o privire generală. In această privinţă, bun exemplu oferă Muzeul regional din Chişinău (Basarabia), organizat mai cu seamă prin munca şi priceperea d-lui Osterman. 3. Pavilionul pescăriilor am fi deosebit de impozant, în Dobrogea fiind lacul Razelm atât de bogat în peşte. Câte instrumente şi instalaţii pescăreşti interesante n’ar putea expune singură Jurilofca, pentru a nu mai vorbi şi de alte centre pescăreşti dobrogene. Bună idee e şi instalarea unui aquarium. 4. Pavilionul industriei şi al comerţului nu poate lipsi nici el, deşi, din cauza crişelor de tot felul, mai ales a celei morale ce bântui după răsboiu, aceste îndeletniciri au ajuns în stare destul de tristă. Organizarea lor ar cădea in sarcina camerelor de industrie şi comerţ din întreaga, provincie dobrogeană. 5. Pavilionul marinei, al aviaţiei şi în genere al apărărei naţionale trebue lăsat în seama autorităţilor respective. 6. Pavilionul culturei dobrogene trebue organizat cu cea mai mare băgare de seamă, reprezentând el cuceririle sufletului românesc în această parte de ţară. El trebue să cuprindă următoarele subdiviziuni : a) Arheologie greco-romană cu monede, inscripţii, capiteluri, statui, ornamente, sarcofagii ş. a. Numeroasele colecţii particulare se vor lua inventar şi expune vederii publice pe tot timpul serbărilor jubilare. b) Turcologia va cuprinde ţesături, vase, ornamente, monumente ş. a. turco-tătare ca cele din cimitirul de la Vadul (mai înainte zis Cara-Harman) ş. a. c) Artele vor înfăţişa lucrări de ale pictorilor şi sculptorilor dobrogeni sau ale celor ce se inspiră din vieaţa şi natura Dobrogei (marine, baleicuri ş. a.) Pirogravura, arta casnică de covoare şi scoarţe, precum şi broderia şi cusăturile încă trebue să-şi aibă locul lor de frunte. Şcoala şi cultera d) . Şcoala dobrogeană încă trebuie să-şi aibă representarea, cuvenită; ea făureşte doar sufletul ce străbate toate formele de vieaţii. Organizarea ei ar reveni inspectoratelor şcolare respective. c) Cultele dobrogene ar înfăţişa vieaţa religioasă a populaţiei care nicăiri nu a luat aspecte atât de variate şi interesante ca în această provincie, începând cu vieaţa creştinilor ortodoxi şi catolici, de o parte şi sfârşind eu secte ca a scopiţilor şi lipovenilor, cu şi fără preoţi, (popori şi bes-popori) de altă arte, câte n’ar fi de strâns şi de expus. Organisărea lor revine de drept autorităţilor eclesiastice respective. 7) Pavilionul etnografic ar fi una din marile atracţii ale expoziţiei. Nicăiri, poate, nu se văd mai multe neamuri strânse la un loc şi trăindu-şi încă vieaţa lor deosebită, ca aici în Dobrogea. De multe ori chiar într-o singură localitate găseşti 3-4 aşezări cu tot atâtea popoare şi moravuri. Ce ar fi, deci, mai interesant decât să vezi o casă românească, una turcească şi tătărească, apoi bulgărească, lipovenească şi nemţească. Construirea respectivelor case ar cădea în sarcina comunelor mai bogate din numitele naţionalităţi dobrogene, care trebue să-şi facă o chestie de onoare din felul cum se vor prezenta la expoziţie. 8) Diverse alte pavilioane, a căror nevoie se va simţi. In chipul aceştia se va pune temelia mult aşteptatului muzeu regional dobrogean, a cărui înfiinţare e o necesitate primordială. Alte propuneri Toate congresele anului 1928 să se ţină la Constanţa, metropola Dobrogei, unde lumea românească de pretutindeni va putea vedea şi aprecia progresele realizate în această parte a ţării în ultimii 50 de ani. In scopul acesta se va interveni pentru obţinerea cuvenitei reduceri pe C. F. R. pe seama tuturor visitatorilor acestei expoziţii. Aceste serbări vor fi un prilej bine venit pentru înviorarea industriei şi comerţului dobrogean care, de la un timp încoace, tânjesc mult la Societatea culturală dobrogeană în unirea cu Liga culturală şi alte societăţi similare va organise, sub conducerea d-lui C. Brătescu, o universitate populară, la care se vor ţinea conferinţe cu subiecte relative la Dobrogea. Cercul „Analele Dobrogei” va tipări un mare volum jubilar cu studii şi contribuţii din toate domeniile Continuare în pag. 2-a In JUHU Ionel aniversari Proiectul anei expoziţii JUBILARE a POBROGEI O acțiune oficială în colaborare cu inițiativa particularL—Ce ar trebui să se construiască - Ua program al sorbirilor