Viitorul, decembrie 1936 - ianuarie 1937 (Anul 28, nr. 8670-8696)
1936-12-31 / nr. 8694
jîna 11-a. TEATRU.MUZICA Mamm nn frantuzeste LITERE. AKTI Fujita —'este cel d'intâiu dintr'o colecţie nouă , „Colecţia japoneză" care va conţine traduceri şi studii referitoare la cultura japoneză, care, trebue să recunoaştem, e destul de puţin cunoscută în Europa. In veacul nostru de expansiune şi de largă comunicativitate, ar fi fost o lacună ca literaturile ce aparţin altor continente decât cel al Europei fel de poezii de-a strânge un maximum de gândiri poetice întruni noastre, să nu fie cunoscute... minimum de silabe. |GR Volumul apărut — şi ilustrat de ------------Sub titlul de Haikai, institutul in- ternaţional de cooperarie intelectuală din Franţa, a publicat un volum în care se află reunite capodoperele unuia din cei mai mari poeţi lirici, Basho, şeful unei şcoale poetice, pe care Paul Valéry, o socoteşte ca una din formele preţioase ale artei poetice. E vorba în acest loc premiera comediei: „Iubirea nu e aşa de simplă“ de Feodor Lazio, în regia d-lui Soare Z. Soare. Totodată s-a pus în repetiţie „Ora H“ marele succes parisian al lui Pierre Chaine, în regia d-lui Sică Alexandrescu. In zilele de Joi, Vineri (Anu Nou), Sâmbătă şi Duminică la orele 3 au loc matineuri cu „Absenţe nemotivate.“ In seara de Revellion, spectacolul va începe la orele 8. „Călugărul din Vechiul Schit“ la Teatrul „Vesel** Cel mai vesel spectacol din Capitală, cel mai amuzant şi cel care s-a dovedit a fi pe gustul publicului este indiscutabil farsa „Călugărul din vechiul schit“ care se reprezintă actualmente la teatrul Vesel... Lucrul este explicabil când ţinem seama că ultima localizare a d-lor Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu e bogată în tot felul de scene copioase, pline de haz, oferind spectatorilor prilejul unor seri de neuitat. „Călugărul din vechiul schit“ este interpretat de faimosul ansamblu de comediant al teatrului de pe bulevard din care menţionăm pe inepuizabilul Gr. Vasiliu-Birlic, precum şi pe d-nii Niculescu-Buzău, Romeo Lăzărescu, G. Chamel, Geo Maican, Coty Hociung, N. Velculescu, d-nele Sylvia Fulda, Lulu Savu, Fifi Harand, Angela Mateescu şi excelentul Mişu Fotino. Joi, Vineri (Anu Nou), Sâmbătă şi Duminică, matineuri la orele 3 juni. In seara de Revelion, spectacolul va începe la orele 8 jum. fix. Matineuri cu grandioasa revistă „Vox Populi, Vox Tănase“ Tănase, Olga Solomonescu, Maud Mary, Renne Annie, Liana Mihăilescu, Clara Nera, Annie Şerban, Vivette Popescu, Elena Burmaz, Al. Giugaru, N. Roman, M. Balaban, I. Puican, I. Dinescu, Trestian, Stela Popescu, Obertaş, Călin Botez, Stoenoiu, etc. şi junele prim Fred Donald, sunt principalii interpreţi din vastul ansamblu de aproape 200 persoane, care apar în revista de mare montare „Vox Populi, Vox Tănase“. Presa, în unanimitate, a consacrat spectacolul în fruntea tuturor realizărilor revuistice înregistrate în teatrul românesc, iar publicul a dus în toate colţurile Bucureştiului faima acestui magnific spectacol de revistă, excepţional prin calitatea textului, prin parada baletelor aranjate de celebrul Bob Grey şi prin feeria fascinantă a montării. In cursul acestei săptămâni, „Vox Populi, Vox Tănase“ se reprezintă în matineuri, Joi, Vineri (Anul Nou), Sâmbătă şi Duminică. Spectacolul de Joi seara (Revelion), pentru care se pot reţine bilete din vreme, va începe la ora 8 precis şi se va termina la ora 11 şi jumătate. Filarmonica Seria concertelor simfonice întrerupte pe timpul sărbătorilor, va fi reluată în seara de joi 7 Ianuarie 1937, când maestrul George Georgescu, va dirija pentru ultima oară inainte de plecarea sa în străinătate. Solistul concertului va fi celebrul violonist francez Zino Francescatti, care după triumfalul său debut de acum un an, era aşteptat să fie din nou oaspele Filarmonicei. Programul închinat exclusiv muzicei franceze cuprinde „Ma mére l'Oye“ (cinci basme pentru copii, ilustrate în muzică) de Ravel simfonia spaniolă pentru violină şi orchestră de lalosolist: Zino Francescatti şi suita „Escale“ de Jacques Ibert (trei tablouri simfonice dintr’o croiseră pe Mediterană). Biletele (seria No. 10) s’au pus în vânzare la ghişeul Filarmonicei din biroul de voiaj „Europa“ piaţa Palatului. S’au pus în vânzare şi biletele (seria No. 12) pentru Festivalul Wagner pe care marele dirijor wagnerian Frantz Vonh Hoesslin îl va dirija la 14 ianuarie la Ateneu. Pya Igy şi muzica cehoslovacă în România Intrând în al şaselea an de intensă propagandă ce o face cu turneul său european, compatrioata noastră primadonaţia Igy a organizat un ciclu de concerte-record (70 la număr) ce vor avea loc în toate oraşele din România. Ca un omagiu pentru ţară amică nouă, aceste concerte sunt închinate muzicei cehoslovace având în program bucăţi de Bedrich, Smetana , Antonín Dvorak, Viteslav Novak , K. B. Jirak, Iulia Reiserova, I. Kricka I. Forster, Anatol Provaznik. Cu aceste concerte — care se bucură de patronajul d-lor C. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale şi V. Iamandi ministrulcultelor şi artelor — compatrioata noastră Primadona Pia Igy (ce de şase ani cutreeră Europa în lung şi în lat) îndeplineşte o dorinţă a tuturor amatorilor de muzică din România, care nu au avut norocul să audă până azi pe această admirabilă misionară a cântului românesc peste hotare şi pe care ziarele străine au intitulat-o — cu drept cu-vânt — „Privighetoarea României“. Astă seară Marţi 29 Decembrie 1936, se reprezintă pe scena Operei pentru a 2-a oară, „Pasărea Măeastră“ de d-l Ion V. Borgovan cu d-nele Maria Snejina, Evantia Costinescu, Lelia Niki Cucu, Lisette Dima şi d-nii Jean Athanasiu, George Folescu, Mircea Lazăr, George Marinescu, ş. a. Conducerea muzicală : I. Nonna Otescu. Direcţia de scenă : Constantin Pavel. Miercuri 30 Decembrie c. se va cânta „Cavalerul Rozelor“ de Richard Strauss. Acest spectacol va începe la ora 8 seara precis. Personalitatea disociată Luigi Pirandello , inventase „personalitatea disociată“, voind să înţeleagă prin aceasta că, într-una şi aceiaşi persoană se găsesc mai multe personalităţi. Pirandello a constatat de fapt că, oamenii îşi fac despre cineva păreri şi imagini diferite, diferite mai întâi de imaginea ce o admitem ca adevărată, şi apoi diferite între ele. Asta dovedeşte — spunea Pirandello — că nu-i cu putinţă să fim a doua zi ceia ce am fost cu o zi mai în urmă, că avem o tendinţă de a ne conforma ideei ce şi-au făcut-o alţii despre noi, în sfârşit, că avem personalităţi ce le schimbăm după necesităţile vieţii, după ocupaţie, castă socială, evenimente. Această teorie pirandeliană se verifică foarte greu în practica vieţii. Căci ar fi într’adevăr, lucru riscant şi comic, ca în scopul de a controla opiniile altora despre dumneata, adică de a şti dacă aceste opinii se înfrăţesc or se deosebesc, să întrebi pe diferite persoane cu cari ai deaface zilnic : „Ce părere aveţi despre mine ?“ Şi să însemni mereu răspunsurile. Va ieşi întotdeauna, un vălmăşeag de note din cari nu se va putea stabili o medie... „Opera Română“ * DI C. TĂNASE „SEARA IMRE“ de TIM Moşanu Opera Română a luat parte la prăznuirea datinelor strămoşeşti, prin reluarea lucrărei lirice „Seara Mare“ de Tib. Brediceanu, bazată pe bogăţia folclorului şi colindelor româneşti. O rodnică activitate, desvoltă acest compozitor, pe tărîmul muzicei autohtone, prin varietatea lucrărilor sale, cari sunt plămădite din aluatul cântecelor, colindelor şi dansurilor româneşti. Este compozitorul cel mai mult utilizat, în concerte şi diferite serbări culturale. Bogatele sale colecţii de melodii din ţinuturile Transilvaniei, Banatului, Maramureşului, sunt o vie confirmare despre fecunditatea lui Tib. Brediceanu. Sunt apoi lucrările mai importante: „Serata Etnografică“ — un complex de doine şi dansuri, — „La şezătoare“ — icoană din popor — şi „Seara Mare“ o frescă muzicală, în care sunt prăznuite datinele, din ajunul Crăciunului cu colinde, cântece de stea, dansuri, de un farmec deosebit pentru cei cari le ascultă. E uimitoare, uşurinţa în expunere, fecunditatea în inspiraţie, spiritul rafinat, farmecul, cari întruchipează personalitatea compozitorului Tib. Brediceanu. Revenind la „Seara Mare“ reluarea de la Operă a fost reuşită, prin distribuţia aleasă şi în deosebi, prin aportul muzical, adus de inspiraţie, d. Ionel Perlea, care a condus orchestra cu suflet, imprimând interpretărei, caracteristica cerută. Din interpreţi: d-ra V. Tassian, în o excelentă dispoziţie vocală, dând melodiilor conturul adequat, prin glasul vibrant şi simţul muzical vădit. Asemenea d. V. Chirideanu, care a excelat în detailarea părţilor lirice ale rolului său, relevându-se şi prin jocul scenic convingător şi natural, D. Al. Alger, ne-a înfăţişat un boer sobru şi plin de prestanţă, la care a utilizat şi simpaticele resurse vocale. D-na V. Miciora şi d. G. Marinescu, au complectat cadrul solistic al acestui interesant spectacol, la care a contribuit şi corui excelent al operei plin de sonoritate şi precisiune, datorită înstrunărei din partea maestrului I. Rosenstech. Spectacolul a fost complectat de baletul „La Piaţă“ frumoasa şi răuşita frescă coregrafică, care expune mişcarea caracteristă a dimineţii în piaţă, datorită d-lui M. Jora , care şi-a condus personal lucrarea. D-ra Penescu-Liciu, d-nii: G. Oprişan şi FI. Niculescu, împreună cu corpul de balet şi regia adequată a d-lui P. V. Cottescu, au contribuit la reuşita acestei compoziţii muzicale, interesantă ca factură orchestrală şi G. N. ŞTIRI ARTISTICE TEATRELE TEATRUL NAȚIONAL. — Stele călătoare. OPERA ROMANA. — Trubadurul. TEATRUL REGINA MARIA. — De ziua nevesti-mii. TEATRUL COMEDIA. — Absenţe nemotivate. TEATRUL MAJESTIC. — Misterele din Majestic. TEATRUL MODERN. — 9.000 franci recompensă. TEATRUL ALHAMBRA. — Marea ducesă de Alhambra TEATRUL VESEL. Călugărul din vechiul schit. TEATRUL LIGII CULTURALE. —Şi ei au dreptul la viaţă. PATINOARUL OTETELEŞANU : funcţionează toată ziua. Un succes triumfal „DE ZIUA NEVESTE-MI“ la Teatrul „Regina Maria.“ teatrală cu neprecupeţite şi entuziaste elogii. Atât minunata frumuseţe a textului cât şi montarea şi mai ales distribuţia au fost la un nivel rareori întâlnit în teatrul românesc. „De ziua nevesti-mi” este o piesă smulsă din viaţa de azi, cu bărbaţi necăjiţi, cu femei care-şi caută fericirea în garsoniere, în localuri de noapte, sub lumina voalată a becurilor şi în reflexele de chihlimbar ale şampaniei. O piesă care stârneşte hohote de râs şi înduioşează in acelaş timp şi care a avut fericirea unei interpretări ideale în fruntea căreia d. Tony Bulandra a avut una din marile sale creaţiuni. Ultimele spectacole cu Absenţe nemotivate“ la teatrul „Comedia“ La teatrul Comedia au loc până la 10 ianuarie 1937, ultimele spectacole cu „Absenţe nemotivate“, în care rolul principal este jucat de d-ra Leny Caler, seria triumfală a Azi şi în fiecare seară. Teatrul „Regina Maria” reprezintă triumfalul succes „De ziua nevesti-mi“ comedie acestei piese urmând a fi întreruptă în trei acte, 15 tablouri, de J. von în vederea turneului care va începe Vassary, a cărei premieră a fost pril de la această dată, mită de public și de întreaga critică. In seara de 11 ianuarie va avea AZI LA RADIO MARŢI 29. Decembrie 1936 19.00: Ora.Mersul vremii. Actualităţi. 19.10: Muzică distractivă (discuri) UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Razele cosmice de prof. dr. Chr. Musceleanu. 20.20: Compoziţii de Dinu Lipatti — Dinu Lipatti (pian), I. Koganoff (vioară) şi I. Fotino (violoncel): Sonatina pentru pian şi vioară D. Lipatti şi I. Koganof); Fantezie pentru trio (D. Lipatti, I. Koganof şi I. Fotino). 20.35: D-na Aida Helia-canto: Brahms (1) Iubire eternă; 2) Cântec de leagăn; 3) In curtea cimitirului; 4) Tot mai lin mi-e somnul; 5) Noapte de Mai. CARLTON. — Reputaţia d-rei Allenbury cu Joan Harlow, Mirna Loy şiWilliam Jaswal. ARO. — Port Arthur cu Danielle Darriux, Adolph Wohlbrueck şi Charles Vanel. SCALA. — Nitchevo cu Harry Baur, Marcelle Chantal, etc. MANON. — Romanţa iubirii şi Bozambo. SAVOY. — Sylvia Sidney în Bestia umană. Jurnal şi complectare colorată. REGAL. — Maria Stuart cu Katherine Hepburn. TRIANON. — Circul, gloria filmului rusesc. (Cor—Balet—Muzică). CORSO. — Evadatul din insula Diavolului. CAPITOL şi ROXY. — Stan şi Bran gemeni. SELECT. — Romeo şi Julietta cu Norma Shearer şi Leslie Howard. ARPA. — Diavolul alb cu Ivan Mosjukin. Pe scenă trupă rusă. FEMINA. — Domnişoara Lilly cu Francisca Gali şi Szőke Szakai, complectare. PALAS BULEVARD. — Program format din complectări colorate şi desene animate DARLY. — Crăciunul copiilor cu Mickey Mouse şi Silly Simphony colorata. 21.15 Grija echipelor studenţeşti de sănătatea satului de Dr. Sabin Mânuită. 21.30: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Ionel Perlea; Simfonia despărţirii de Haydn; Concert pentru pian şi orchestră de Martucci (solusă: d-ra Irina Lăzărescu). 22.45: Continuarea concertului simfonic: Didona, poem simfonic de Alfred Alesandrescu. Uvertură la „Wilhelm Tell de Rossini. 23.20: Muzică distractivă (discuri). 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. OMNIA. — Nu sunt vinovat cu Warner Baxter şi comp. Titi Mihăilescu in „Spania sono la bella" FORUM. — Antoio Adverso şi Valetul domnişoarei. MARCONI. — Moscova—Shanghai cu Pola Negri şi corul Jaroff; trupa T. Mihăilescu. AMERICAN. — Oraşul păcatelor, jurnal şi complectare. MARNA. — Extravagantul Mister Deeds. Ruleta Morţii şi Revistă. IZBANDA. — Oraşul păcatelor cu Janette MacDonald şi Clark Gabie. RAHOVA. — Oraşul păcatelor cu Clark Gabie şi Janette MacDonald şi Banda veselă boxează. GLORIA. — Les loups entre eux (Lupii între ei) jurnal şi complectare, TOMIS. — Moscova—Shanghai cu Pola Negri şi Raza Roşie. LIA. — Nu sunt vinovat şi Cucaracha. Complectări. FRANKLIN. — Micul lord, Stan şi Bran şi Silly Simphony. VOLTA BUZEŞTI. — Oraşul păcatelor şi Banda veselă. DIANA. — Tavernele din San Francisco şi Ferma Morţii. MNIC. — Grănicerul şi îngerul alb. DACIA. — Căsătorii americane şi Iadul verde cu Jack Holt DORY. — Fetiţa noastră. Secretul lui Budha şi turul ciclist al României. »VIITORUL“ Cărţi şi Reviste A apărut în editura proprietatea autorului Noua pr. penală română „CURŢILE cu JURAŢI“ Art. 349—438 Un volum de peste 400 pagini, comentat cu adnotări şi tot felul de formulare de VASILE M. DIMITRIU Consilier la Curtea de Apel din Timişoara. Preţul unui exemplar este 250 Iei netto. Cartea se poate procura — contra cost — de la autor, strada Gheorghe Lazăr Nr. 4, Timişoara (Cetate) sau pr. Decanatele Barourilor sau Şefii instanţelor judecătoreşti, la comandă, în pachete colective contra ramburs. „România Aeriană“ de sub înaltul Patronaj al M. S. Regelui Carol al 1I-lea, împlinind zece ani de apariţie, a apărut în număr jubiliar pe Decembrie 1936, cu articole scrise de toate personalităţile de marcă ale ţării. In acest număr se publică : Cuvântul M. S. Regelui Carol al II-lea, A. S. R. Principele Nicolae, d-nii N. Caranfil, ministrul aerului, general N. Samsonovici, şeful marelui stat major, C. Argetoianu, N. Tabacovici, preşedintele consiliului c. f. r. Macovei director general c. f. r., prof. Gr. L. Trancu-Iaşi, Ştefan Tătărescu, g-ral Rudeanu, g-ral Mihail Ionescu, g-ral Trăilescu, g-ral Ştefănescu- Amza, prof. N. Vasilescu-Karpen, prof. Dan Rădulescu-Cluj, g-ral Burileanu, prof. dr. C. Mihăilescu, prof. dr. Deleanu, prof. ing. D. Germani, col. Sâmboteanu, avocat Costescu, prof. Drag. Hurmuzescu, prof. C. Teodorescu, rectorul şcoalelor politechnice Timişoara, Andrei Udrea, ing. Mihai Racoviţă, prof. E. Angelescu, dr. ing. C. Oţiu, ing. G. Vasiliu-Belmont, ing. M. Konteschweller, ing. Alex. Şerban, Temistocle Alexandrescu, prof. G. T. Pamfil, ing. Al. C. Visarion, prof. Valeriu Zaharescu, avocat Ştefan I. Macri, dr. Victor Emanoil, ing. Traian Zaharescu, ing. Rădulescu, Amédée Iancei, Bujor Ardelean, St. Platkovsky, Fisz Don, etc., etc. Toate problemele aviaţiei, aerochimiei şi radiofoniei, în legătură cu aviaţia, sunt tratate în acest număr special al „României Aeriene“, care poate servi ca document de valoare oricărui român. Redacţia şi administraţia : B-dul căpit. aviator V. Craiu 13, Bucureşti III. Un nou roman « mu—iun ——■ mm— „Cuget dlar“ Nr. 1 4 Numărul de săptămâna aceasta al revistei „CUGET CLAR” (Noul semănător), de sub conducerea d-lui prof. N. Iorga, continuă cu aceiaşi râvnă lupta de purificare literară. Cităm din bogatul cuprins al acestui număr : N. Iorga: Despre Eminescu — N. Eminescu cel fără rânduială ; Paul Papadopol: Despre obscen ; Elisabeta Henţiu: Două inimi; N. Iorga : Problema literaturii (conferinţă, urmare şi sfârşit); Versuri de N. Iorga, G. Tutoveanu, Mariana Simionescu, Lelia Dimitrovici, G. C. Bârsan, Adelina I. Cârdei, I. Const. Delabaia; Cronica de N. Iorga şi alţii ; Lăudătorii de meserie ; Trebuie să fie arta morală ? ; Rătăciri ale criticei culte ; Despre Eminescu şi cei cari scriu despre el. * PREMIUL Goncourt 1936 D. Van der Meersch care a obţinut de curând premiul Goncourt este un povestitor abil şi delicat. Lirismul său , amabil n’are totuşi, nimic profetic, nimic de o mare inspiraţie. D. Van der Meersch îşi iubeşte locul natal de al cărui farmec este impregnată toată opera sa. Ţara autorului este Flandra în partea dintre Franţa şi Belgia. Ii place d-lui Meersch să descrie această câmpie monotonă, punctată cu mori de vânt, împodobită cu ogoare, traversată de un râu liniştit. (Lys). Din descrierea acestor peisagii se degajează un sentiment de melancolie, de amărăciune, de viaţă zadarnică. Semnul lui Dumnezeu“ este titlul lucrării ce i-a atras premiul Goncourt. Titlul acestei cărţi nu corespunde impresiei ce o lasă cetirea ei. Povestirea însăşi, este lipsită de interes. Personagiile par mai curând figuri prinse din vise decât figuri veritabile. Karelina, ţărancă simplă şi naivă, deşi la început făgădueşte mult, curând se prăbuşeşte în faţa oamenilor. Ea se mărită la întâmplare cu un oarecare Gomar, un fel de contrabandist herculian, tip respingător. Karelina iubeşte curând pe unchiul său Van Bergen, care este un mare scriitor, un om bogat, un fel de erou. Acest van Bergen este un mare îndrăgostit de propria sa persoană, este ataşat de viaţă printr’un fel de entusiasm, printr’un fel de beţie vulgară. Vanitatea nu-i dă pace să trăiască : ajunge un celebru autor de romane pentru cinematograf sau pentru foileton. Intriga este intre Karelina, van Bergen şi Wilfrida, soţia lui Bergen. Karelina trece de la brutalul Gomer la „eroul“ Van Bergen, din căsuţa mizeră a contrabandistului în interiorul luxos al poetului, trece cu o extraordinară facilitate şi simţ de adaptare. Van Bergen este ucis de Gomar, iar acesta este omorât de poliţişti. Karelina devine mama unui copil al lui Bergen, iar Wilfrida termină întreg romanul printr’o supremă iertare, adoptând pe fiica născută din adulterul soţului... Dar talentul d-lui Van der Meersch va da desigur, lucrări de incontestabilă valoare. Anul XXVIII No. 8(39). RUBRICA răspârdirea mumiei eres®... Profeţii au fost poeţi geniali, clari văzători in viitorul mult îndepărtat. Cuvintele lor pline de dureroase prevestiri, toate s'au împlinit. Dar in goana după trai bun, cât mai bun, cei luminaţi in ştiinţa de carte nu au timp să se ocupe mult cu cei de jos, cu cei rămaşi în întunericul ignoranţei. Este ciudat, este minunat însă, cum tocmai cei pe cari îi socotim rămaşi in întunericul neştiinţei multor cărţi şi specialităţi ale ştiinţelor cu diplome, simt şi cred în bunătatea, adevărul şi eternei puteri divine. Jos unde încă nu sclipesc lumini electrice în candelambre, suflete evlavioase se luminează cu o cerească duioşie în zilele comemorărilor sfinte... Prin satele umile, prin căsuţele sărace, bucuria divină a venirei Mântuitorului printre muritori este profundă, reală, mult bine făcătoare. Nu trebue să ne supere nici să ne întristeze, că unii săteni nu primesc datele noului călindar. Ei sărmanii nu cunosc nimic din ştiinţa astronomică, nimic din calculele exacte ce s'au făcut în lungul secolelor. Mulţi nu cunosc nici mişcările ceasornicilor, nici buchile cele negre care ne desvălue nouă toate adevărurile pe cari Dumnezeu Tatăl binevoeşte să ne îngădue a le cunoaşte. Pentru a înţelege pe deplin voinţa Fiului, truda, jertfa Lui pe pământ ne-ar trebui hărăzit din nou, profeţii de altă dată... Suntem înăbuşiţi de valuri imense de ură, de prejudecăţi, de urâte şi apăsătoare interese materiale. Unde sunt profeţii să ne strige ca acum mii de ani : Vai vouă fariseilor !... Căci nu îndeplinirea formelor, nu pomenite de Ziua Naşterei Lui, ne poate face apţi pentru a-L regăsi şi revedea în lumea cea veşnică, spre care trebue să plecăm oricât de bogaţi, oricât de puternici am fi în această viaţă care trecătoare este... Pentru ca toate zilele vieţei noastre să fie închinate binelui, iubirei semenilor noştrii, înţelegerei cuvintelor binefăcătorului omenire!, blândului, jertfitului Fiu al celui etern, nevoe este de mari poeţi profeţi şi predicatori... Nu semănători de ură, nu lucrători pentru desbinări, de suflete, nu spioni ai Satanei din pământ care în materie trăeşte şi cu ea ne acopere şi mereu ne ademeneşte... Predicatori cu vorba înaripată, cu sufletul larg şi luminos, jertfelnici pentru a sluji celui neodihnit şi fără moarte, căci prin viaţa de astăzi facem să sângereze rănile sfinte... durerile noastre... durerile Sale şi acum ca şi în trecut, ca şi in vremurile ce vor urma... Numai iubindu-L şi urmându-L in toate, putem alina durerile sfinte f.„ A. M. H. imoasă victorie retăpească Stadiul Român—Sporting Club Vierzen 8-6 (0-6) După înfrângerea nemeritată la Lon de Saunier, Stadiul Român a susţinut un al doilea match de rugby cu Sporting Club din Vierzen in ziua de 27 Decembrie 1936. Jocul s-a desfăşurat cu o superioritate din partea francezilor, cari in prima repriză au ridicat scorul cu 6-0. Stadiştii s’au mulţumit numai la anihilarea plecărilor din tuşe, ale înaintărilor francezilor. Totuş românii, în partea a doua a jocului, reuşesc a-şi ridica moralul, dând şi ei dovadă de o superioritate faţă de adversari. Prima marcare este făcută de către Ilie Dincă, iar către sfârşit prntr’o intercalare a înaintaşilor în acest atac al liniei de trei sferturi, care încercare este marcată tot de el. Transformarea este reuşită de Tudor înscrie cel puţin câte doi membri cari să urmeze cursurile şcoalei de arbitri. # S. K. Beogradsky a reușit o excelentă performanță, învingând la Cassablanca pe Slavia cu 3-2. Cel mai popular sport ce se practică actualmente in Suedia, poartă numele de „Bandy“. Este un fel de hockey pe ghiață care se joacă însă numai cu 11 jucători, pe un teren de dimensiunile unui teren de foot-ball Până în prezent Federaţia Suedeză are afiliate 504 cluburi, cu 56.844 jucători de bandy. Boxeurul român Toma Aurel a debarcat cu bine pe pământul Americei, fiind întovărăşit de Lew Burston, reprezentantul arenei „Madison Square Garden“. In sala „Roxy“ in ziua de 14 Ianuarie 1937, gruparea Boxing Club Dacia Traiană, organizează o reuniune profesionistă de box. Match-ul vedetă îl va constitui întâlnirea dintre Moţi Spakow cu un boxeur străin care-i va fi desemnat ulterior. In match-ul semi-vedetă, Aurel Climan va fi opus lui Lucian Popescu, pentru titlul de challenger la categoria „ușoară“. Reuniunea va fi complectată cu încă lan, asigurând astfel echipei o valoroasă victorie. Deci victoria a revenit românilor cu 8-6 (0-6). Victoria este meritată și este cu atât de mare cu cât se găseau la două zile după prima partidă din turneu, căci un match de rugby este greu şi consumă enorm pe jucători. Formaţia aliniată de Stadiul Român a fost următoarea : Tudor loan, Petre Bogos, Camil loan, Armand Gabay, Virgil Munteanu, Gr. Andronache, C. Turutz, Ion Ieremia, Crivătz, S. Burlescu, Blaschek, Dincă, Gică Ionescu, Umberto Boreatti şi Slobozeanu. * In urma unei lovituri în gură, în turneul prin Iugoslavia, Bindea s-a ales cu 21 dinţi rupţi. Ca prin cluburi câteva match-uri profesioniste şi amatoare. Francezul Pierre Gaben, câştigătorul „Turului României", care se află în ţară la noi, face sky la Predeal. Owens a învins... un cal la havana HAVANA, 28 (Intersport). — Marea întrecere intre atletul minune Jesse Owens şi... un cal de curse care a avut loc aci, în ziua de 26 Decembrie, pe distanţa de 100 m., a fost câştigată de Owens, care a „bătut“ calul cu 20 de yarzi. In programul manifestaţiunilor sportive pe anul 1937, figurează şi disputarea campionatului de tir al Micei înţelegeri. In acest scop A. S. R. Principele Nicolae l-a înzestrat cu un frumos trofeu. Acest trofeu va fi pus în competiţia pentru trei match-uri poştale între România, Iugoslavia şi Cehoslovacia. Aceste concursuri se vor disputa în Aprilie, August şi Decembrie 1937. dim. şi 3—6 p. m. Antrenamentele au loc în sala „Cultura“ din str. Sborului No. 11. începând de la 8 Ianuarie, orele vor fi următoarele : Luni şi Miercuri dela 6—10. Vineri dela 5—10 şi Sâmbătă dimineaţa, dela orele 9-1 p. m. O faptă lăudabilă a fost făcută de U. F. S. R. care ştie să mânuiască bani destul de bine, prin împărţirea de ajutoare în valoare de lei 75.000 lei federaţiilor sportive.„ In vederea campionatului regional de hockey pe ghiaţă, aseară s-a disputat pe patinoarul Oteteleşanu, match-ul dintre A. S. Bragadiru-Gloria. Victoria a revenit primilor cu un scor de 3-1 (1-1, 0-0, 2-0). Formaţiile au fost următoarele: A. S. Bragadiru , Dudianu, Livianu, Goda, Revici, Bereşteanu, Tell, Pascu, Buia, Păcuraru, Gloria , Dron, Bolintineanu, Florescu, Binderer, Pokorni, Flamaropol, Lupu, Berconiade şi Predescu. Faţă de svonurile lansate al F. R. F. A. ar fi acordat lui Bodola un ajutor de 20.000 lei, s-a desminţit de către cerurile oeciale. Aceşti bani au fost împrumutaţi grupărei C. A. O., care va trebui să ramburseze aceşti bani. Dela Districtul Bucureşti COMUNICAT In conformitate cu dispoziţiile publicate in Rombol Nr. 281 din 19 Decembrie 1936, se reaminteşte grupărilor — cari nu s’au conformat acestor dispoziţiuni — că sunt obligate ca în cel mai scurt timp să prezinte secretariatului districtului — în dublu exemplar — un tablou din care să se constate următoarele : a) numele şi pronumele membrilor din comitetul de conducere, cu func-ţia ce îndeplineşte în grupare şi pr-0- fesia în afară de sport. b) Culorile grupării (tricou, chiloţi ciorapi). ’ c) Adresa sediului grupării. * Din iniţiativa asociaţiei „Amicii Predealului“ şi O.N.T.-ului în cadrul unei deosebite solemnităţi s’au inaugurat astăzi cursurile primei şcoale naţionale de sky, la Predeal. Şcoala este condusă de către d. col. adj. E. Pălăngeanu, ajutat de către d-nii : maior C. Medeleanu şi prof. I. Cojo, având ca instructori o sene de elemente tinere de valoare. # Federaţia olandeză, în vederea matchului cu Germania, a început cele mai mari pregătiri, ca teamul olandez să se antreneze cât mai des spre a putea da un rezultat cât mai onorabil. Antrenamentul se va face în compania unei echipe engleze. In preajma balonului rotund In momentul de faţă, şase echipe din Ungaria întreprind turnee prin străinătate : Hunngaria este la Malta, Ferencváros în Portugalia, Újpest în Alger iar Kispest şi Bocskai în Franţa. * Se crede că după reîntoarcerea d-lui V. V. Tilea din străinătate se va da un comunicat prin care anul acesta nu se va mări numărul echipelor din divizie. * Adunările generale ale Federaţiei române de atletism, se vor ţine în ziua de 17 Ianuarie 1937. # Timişoara a fost singurul oraş unde s’au jucat foot-ball. In joc a fost un frumos trofeu pus în joc de către preşedintele districtului. S’au obţinut următoarele rezultate : Rapid-Fratelia 1—0 (0—0), Dura-Kadima 8—0 (2—0), Patria-Victoria 5—0 (jucat numai o repriză). * John Henry Lewis, campionul lumii la categoria „semi-grea“ a hotărât să abandoneze titlul deoarece nu mai face categoria. Eri au sosit în Europa, pe bordul transatlanticului Bremen, boxeurul german Max Schmeling, care s-a întors din Statele Unite unde a perfectat matchul cu Braddeck, pentru titlul mondial la toate categoriile. ■» Selecţionata Amsterdamului a dispus de reprezentativa oraşului Hamburg cu 12 victorii la 8. Unirea Tricolor e în tratative pentru angajarea a 3 jucători români. DOCTORUL Const. D Rădulescu Str. Maria Rosctti 20 Consult. S jum.—6. Telefon 223-10 şi piept D IFERITE In cursul lunei Ianuarie 1937, boxeurul român Jim Călinescu va susţine un match în Bulgaria, contra lui Sorry Sullivan, recentul învins al lui Moţi Spakow şi campion al Bulgariei la toate categoriile. «Eri s’au inchis înscrierile în marele rallye dela Monte-Carlo. S’au înregistrat 45 de înscrieri faţă de 41 ale anului trecut. Această competiţie se va alerga pe la mijlocul lunei Februarie. Volley-Basket Ball Dela Liga Muntenia Se aduce la cunoştinţa cluburilor mai jos notate că sunt obligate să achite până in şedinţa din 5 Ianuarie 1937 sumele trecute in dreptul fiecăruia, sub sancţiunea suspendării. A. S. F. C. lei 440. A. E. G. lei 430. Telefoane lei 310. A. C. T. lei 150. C. F R. lei 160. V. S. C. lei 40. Start Club lei 30. Bonaparte lei 20. E. F. A. lei 10. Aurora lei 10. Se pune în vedere tuturor grupărilor că vor trebui să înainteze comitetului ligii noui adrese cu delegaţii care le vor susţine interesele in sezonul actual, cunoscând că numai cei ce vor prezenta aceste adrese vor avea dreptul în viitor să reprezinte clubul în faţa instanţelor ligii. „Macabi“ secţiunea de ping-pong, anunţă membrilor săi că în timpul vain conformitate cu regulamentele eanţei orele de antrenament sunt urit * îl * ATLETISM msaaasum Doamna Elena Kiriţescu-Bornas a publicat de curând un interesant roman „Măsluire“. Având ca motto, cuvintele lui Albert Samain : „De qui me croit tout prés je suis tou- _ __ ___ _ ^ ^ jours si loin“, doamna Elena Kiri- in vigoare, fiecare grupare trebuie să mătoarele ^ m^mV tescu-Bornas prezintă în această lu-.................................................................marcareie , zilnic intre orele 9 crare câteva personagii angajate In grave conflicte de pasiuni. Cu un fin spirit de observaţie, d-sa analizează chipuri de oameni, frământări de interese şi de pasiuni, izbutind să realizeze admirabile pagini literare. Romanul „Mâsluire“ scris de doamna Elena Kiriţescu-Bornas, tipărit in excelente condiţiuni tehnice, costă 70 lei. * * -1 *