Viitorul, decembrie 1936 - ianuarie 1937 (Anul 28, nr. 8670-8696)

1936-12-31 / nr. 8694

­jîna 11-a. TEATRU.MUZICA Ma­mm nn frantuzeste LITERE. AKTI Fujita —'este cel d'intâiu dintr'o co­lecţie nouă , „Colecţia japoneză" care va conţine traduceri şi studii referitoare la cultura japoneză, care, trebue să recunoaştem, e destul de puţin cunoscută în Europa. In veacul nostru de expansiune şi de largă comunicativitate, ar fi fost o lacună ca literaturile ce aparţin al­tor continente decât cel al Eu­ropei fel de poezii de-a strânge un ma­ximum de gândiri poetice într­uni noastre, să nu fie cunoscute... minimum de silabe. |­GR Volumul apărut — şi ilustrat de ------------­Sub titlul de Haikai, institutul in-­ ternaţional de cooperarie intelec­tuală din Franţa, a publicat un vo­lum în care se află reunite capodo­perele unuia din cei mai mari poeţi lirici, Bash­o, şeful unei şco­ale poe­tice, pe care Paul Valéry, o soco­teşte ca una din formele preţioase ale artei poetice. E vorba în acest loc premiera comediei: „Iubirea nu e aşa de simplă“ de Feodor Lazio, în regia d-lui Soare Z. Soare. Totodată s-a pus în repetiţie „Ora H“ marele succes parisian al lui Pier­re Chaine, în regia d-lui Sică Ale­­xandrescu. In zilele de Joi, Vineri (Anu Nou), Sâmbătă şi Duminică la orele 3 au loc matineuri cu „Absenţe nemoti­vate.“ In seara de Revellion, spectacolul va începe la orele 8. „Călugărul din Vechiul­ Schit“ la Teatrul „Vesel** Cel mai vesel spectacol din Capi­tală, cel mai amuzant şi cel care s-a dovedit a fi pe gustul publicului este indiscutabil farsa „Călugărul din vechiul schit“ care se reprezintă ac­tualmente la teatrul Vesel... Lucrul este explicabil când ţinem seama că ultima localizare a d-lor Tudor Muşatescu şi Sică Alexandres­cu e bogată în tot felul de scene co­pioase, pline de haz, oferind specta­torilor prilejul unor seri de neuitat. „Călugărul din vechiul schit“ este interpretat de faimosul ansamblu de comediant al teatrului de pe bulevard din care menţionăm pe inepuizabilul Gr. Vasiliu-Birlic, precum şi pe d-nii Niculescu-Buzău, Romeo Lăzărescu, G. Chamel, Geo Maican, Coty Ho­­ciung, N. Velculescu, d-nele Sylvia Fulda, Lulu Savu, Fifi Harand, An­gela Mateescu şi excelentul Mişu Fo­­tino. Joi, Vineri (Anu Nou), Sâmbătă şi Duminică, matineuri la orele 3 juni. In seara de Revelion, spectacolul va începe la orele 8 jum. fix. Matineuri cu grandioasa revistă „Vox Populi, Vox Tănase“ Tănase, Olga Solomonescu, Maud Mary, Renne Annie, Liana Mihăi­­lescu, Clara Nera, Annie Şerban, Vi­­vette Popescu, Elena Burmaz, Al. Giugaru, N. Roman, M. Balaban, I. Puican, I. Dinescu, Trestian, Stela Popescu, Obertaş, Călin Botez, Stoe­­noiu, etc. şi junele prim Fred Do­nald, sunt principalii interpreţi din vastul ansamblu de aproape 200 per­soane, care apar în revista de mare montare „Vox Populi, Vox Tănase“. Presa, în unanimitate, a consacrat spectacolul în fruntea tuturor reali­zărilor revuistice înregistrate în tea­trul românesc, iar publicul a dus în toate colţurile Bucureştiului faima a­­cestui magnific spectacol de revistă, excepţional prin calitatea textului, prin parada baletelor aranjate de ce­lebrul Bob Grey şi prin feeria fas­cinantă a montării. In cursul acestei săptămâni, „Vox Populi, Vox Tănase“ se reprezintă în matineuri, Joi, Vineri (Anul Nou), Sâmbătă şi Duminică. Spectacolul de Joi seara (Revelion), pentru care se pot reţine bilete din vreme, va înce­pe la ora 8 precis şi se va termina la ora 11 şi jumătate. Filarmonica Seria concertelor simfonice între­rupte pe timpul sărbătorilor, va fi reluată în seara de joi 7 Ianuarie 1937, când maestrul George Geor­­gescu, va dirija pentru ultima oară inainte de plecarea sa în străinătate. Solistul concertului va fi celebrul violonist francez Zino Francescatti, care după triumfalul său debut de acum un an, era aşteptat să fie din nou oaspele Filarmonicei. Programul închinat exclusiv muzi­cei franceze cuprinde „Ma mére l'Oye“ (cinci basme pentru copii, i­­lustrate în muzică) de Ravel simfonia spaniolă pentru violină şi orchestră de lalo­­solist: Zino Francescatti şi suita „Escale“ de Jacques Ibert (trei tablouri simfonice dintr’o croiseră pe Mediterană). Biletele (seria No. 10) s’au pus în vânzare la ghişeul Filarmonicei din biroul de voiaj „Europa“ piaţa Pala­tului. S’au pus în vânzare şi biletele (se­ria No. 12) pentru Festivalul Wagner pe care marele dirijor wagnerian Frantz Vonh Hoesslin îl va dirija la 14 ianuarie la Ateneu. Pya Igy şi muzica cehoslo­vacă în România Intrând în al şaselea an de intensă propagandă ce o face cu turneul său european, compatrioata noastră pri­madona­ţia Igy a organizat un ciclu de concerte-record (70 la număr) ce vor avea loc în toate oraşele din Ro­mânia. Ca un omagiu pentru ţară a­­mică nouă, aceste concerte sunt în­chinate muzicei cehoslovace având în program bucăţi de Bedrich, Smetana , Antonín Dvorak, Viteslav Novak , K. B. Jirak, Iulia Reiserova, I. Kricka I. Forster, Anatol Provaznik. Cu aceste concerte — care se bucu­ră de patronajul d-lor C. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale şi V. Ia­­mandi ministrul­­cultelor şi artelor — compatrioata noastră Primadona Pia Igy (ce de şase ani cutreeră Europa în lung şi în lat) îndeplineşte o do­rinţă a tuturor amatorilor de muzică din România, care nu au avut noro­cul să audă până azi pe această ad­mirabilă misionară a cântului româ­nesc peste hotare şi pe care ziarele străine au intitulat-o — cu drept cu-­­­vânt — „Privighetoarea României“. Astă seară Marţi 29 Decembrie 1936, se reprezintă pe scena Operei pentru a 2-a oară, „Pasărea Măeas­­tră“ de d-l Ion V. Borgovan cu d-nele Maria Snejina, Evantia Costi­­nescu, Lelia Niki Cucu, Lisette Di­ma şi d-nii Jean Athanasiu, George Folescu, Mircea Lazăr, George Ma­rinescu, ş. a. Conducerea muzicală : I. Nonna O­­tescu. Direcţia de scenă : Constantin Pa­vel. Miercuri 30 Decembrie c. se va cân­ta „Cavalerul Rozelor“ de Richard Strauss. Acest spectacol va începe la ora 8 seara precis. Personalitatea disociată Luigi Pirandello , inventase „perso­nalitatea disociată“, voind să înţe­leagă prin aceasta că, într-una şi a­­ceiaşi persoană se găsesc mai multe personalităţi. Pirandello a constatat de fapt că, oamenii îşi fac despre ci­neva păreri şi imagini diferite, dife­rite mai întâi de imaginea ce o admi­tem ca adevărată, şi apoi diferite în­tre ele. Asta dovedeşte — spunea Piran­dello — că nu-i cu putinţă să fim a doua zi ceia ce am fost cu o zi mai în urmă, că avem o tendinţă de a ne conforma ideei ce şi-au făcut-o alţii despre noi, în sfârşit, că avem perso­nalităţi ce le schimbăm după necesi­tăţile vieţii, după ocupaţie, castă so­cială, evenimente. Această teorie pirandeliană se ve­rifică foarte greu în practica vieţii. Căci ar fi într’adevăr, lucru riscant şi comic, ca în scopul de a controla opiniile altora despre dumneata, adică de a şti dacă aceste opinii se înfră­ţesc or se deosebesc, să întrebi pe di­ferite persoane cu cari ai deaface zil­nic : „Ce părere aveţi despre mine ?“ Şi să însemni mereu răspunsurile. Va ieşi întotdeauna, un vălmăşeag de note din cari nu se va putea stabili o medie... „Opera Română“ * D­I C. TĂNASE „SEARA IMRE“ de TIM M­oşanu Opera Română a luat parte la prăznuirea datinelor strămoşeşti, prin reluarea lucrărei lirice „Seara Mare“ de Tib. Brediceanu, bazată pe bogă­ţia folclorului­­ şi colindelor româ­neşti. O rodnică activitate, desvoltă acest compozitor, pe tărîmul muzicei autohtone, prin varietatea lucrărilor sale, cari sunt plămădite din aluatul cântecelor, colindelor şi dansurilor româneşti. Este compozitorul cel mai mult utilizat, în concerte şi diferite serbări culturale. Bogatele sale co­lecţii de melodii din ţinuturile Tran­silvaniei, Banatului, Maramureşului, sunt o vie confirmare despre fecun­ditatea lui Tib. Brediceanu. Sunt a­­poi lucrările mai importante: „Sera­ta Etnografică“ — un complex de doi­ne şi dansuri, — „La şezătoare“ — icoană din popor — şi „Seara Mare“ o frescă muzicală, în care sunt prăz­­nuite datinele, din ajunul Crăciunu­lui cu colinde, cântece de stea, dan­suri, de un farmec deosebit pentru cei cari le ascultă. E uimitoare, uşurinţa în expunere, fecunditatea în inspiraţie, spiritul ra­finat, farmecul, cari întruchipează personalitatea compozitorului Tib. Brediceanu. Revenind la „Seara Ma­re“ reluarea de la Operă a fost reu­şită, prin distribuţia aleasă şi în deo­­sebi, prin aportul muzical, adus de inspiraţie, d. Ionel Perlea, care a condus or­chestra cu suflet, imprimând inter­­pretărei, caracteristica cerută. Din interpreţi: d-ra V. Tassian, în o ex­celentă dispoziţie vocală, dând me­lodiilor conturul adequat, prin glasul vibrant şi simţul muzical vădit. Ase­menea d. V. Chirideanu, care a exce­lat în detailarea părţilor lirice ale rolului său, relevându-se şi prin jo­cul scenic convingător şi natural, D. Al. Alger, ne-a înfăţişat un boer so­bru şi plin de prestanţă, la care a utilizat şi simpaticele resurse vocale. D-na V. Miciora şi d. G. Marinescu, au complectat cadrul solistic al ace­stui interesant spectacol, la care a contribuit şi corui excelent al operei plin de sonoritate şi precisiune, dato­rită înstrunărei din partea maestru­lui I. Rosenstech. Spectacolul a fost complectat de baletul „La Piaţă“ frumoasa şi rău­­şita frescă coregrafică, care expune mişcarea caracteristă a dimineţii în piaţă, datorită d-lui M. Jora , care şi-a condus personal lucrarea. D-ra Penescu-Liciu, d-nii: G. O­­prişan şi FI. Niculescu, împreună cu corpul de balet şi regia adequată a d-lui P. V. Cottescu, au contribuit la reuşita acestei compoziţii muzicale,­­ interesantă ca factură orchestrală şi G. N­. ŞTIRI ARTISTICE TEATRELE TEATRUL NAȚIONAL. — Stele că­lătoare. OPERA ROMANA. — Trubadurul. TEATRUL REGINA MARIA. — De ziua nevesti-mii. TEATRUL COMEDIA. — Absenţe ne­motivate. TEATRUL MAJESTIC. — Misterele din Majestic. TEATRUL MODERN. — 9.000 franci recompensă. TEATRUL ALHAMBRA. — Marea ducesă de Alhambra TEATRUL VESEL.­­ Călugărul din vechiul schit. TEATRUL LIGII CULTURALE. —­­Şi ei au dreptul la viaţă. PATINOARUL OTETELEŞANU : func­ţionează toată ziua. Un succes triumfal „DE ZIUA NEVESTE-MI“ la Teatrul „Re­­gina Maria.“ teatrală cu neprecupeţite şi entuziaste elogii. Atât minunata frumuseţe a textului cât şi montarea şi mai ales distribu­ţia au fost la un nivel rareori întâl­nit în teatrul românesc. „De ziua nevesti-mi” este o piesă smulsă din viaţa de azi, cu bărbaţi necăjiţi, cu femei care-şi caută feri­cirea în garsoniere, în localuri de noapte, sub lumina voalată a becuri­lor şi în reflexele de chihlimbar ale şampaniei. O piesă care stârneşte hohote de râs şi înduioşează in ace­­laş timp şi care a avut fericirea unei interpretări ideale în fruntea căreia d. Tony Bulandra a avut una din ma­rile sale creaţiuni. Ultimele spectacole cu Ab­­senţe nemotivate“ la teatrul „Comedia“ La teatrul Comedia au loc până la 10 ianuarie 1937, ultimele spec­tacole cu „Absenţe nemotivate“, în care rolul principal este jucat de d-ra Leny Caler, seria triumfală a Azi şi în fiecare seară. Teatrul „Re­gina Maria” reprezintă triumfalul succes „De ziua nevesti-mi“ comedie­­ acestei piese urmând a fi întreruptă în trei acte, 15 tablouri, de J. von­­ în vederea turneului care va începe Vassary, a cărei premieră a fost pri­l de la această dată, mită de public și de întreaga critică. In seara de 11 ianuarie va avea AZI LA RADIO MARŢI 29. Decembrie 1936 19.00: Ora.M­ersul vremii. Actuali­tăţi. 19.10: Muzică distractivă (discuri) UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Razele cosmice de prof. dr. Chr. Musceleanu. 20.20: Compoziţii de Dinu Lipatti — Dinu Lipatti (pian), I. Koganoff (vi­oară) şi I. Fotino (violoncel): Sona­tina pentru pian şi vioară D. Lipatti şi I. Koganof); Fantezie pentru trio (D. Lipatti, I. Koganof şi I. Fotino). 20.35: D-na Aida Helia-canto: Brahms (1) Iubire eternă; 2) Cântec de leagăn; 3) In curtea cimitirului; 4) Tot mai lin mi-e somnul; 5) Noapte de Mai. CARLTON. — Reputaţia d-rei Allen­­bury cu Joan Harlow, Mirna Loy şi­­William Jaswal. ARO. — Port Arthur cu Danielle Darriux, Adolph Wohlbrueck şi Char­les Vanel. SCALA. — Nitchevo cu Harry Baur, Marcelle Chantal, etc. MANON. — Romanţa iubirii şi Bo­­zambo. SAVOY. — Sylvia Sidney în Bestia umană. Jurnal şi complectare colo­rată. REGAL. — Maria Stuart cu Kathe­rine Hepburn. TRIANON. — Circul, gloria filmului rusesc. (Cor—Balet—Muzică). CORSO. — Evadatul din insula Dia­volului. CAPITOL şi ROXY. — Stan şi Bran gemeni. SELECT. — Romeo şi Julietta cu Norma Shearer şi Leslie Howard. ARPA. — Diavolul alb cu Ivan Mosjukin. Pe scenă trupă rusă. FEMINA. — Domnişoara Lilly cu Francisca Gali şi Szőke Szakai, com­plectare. PALAS BULEVARD. — Program for­mat din complectări colorate şi desene animate DARLY. — Crăciunul copiilor cu Mickey Mouse şi Silly Simphony co­lorata. 21.15 Grija echipelor studenţeşti de sănătatea satului de Dr. Sabin Mâ­nuită. 21.30: Concert simfonic al Orches­trei Radio, dirij. de Ionel Perlea; Sim­­fonia despărţirii de Haydn; Concert pentru pian şi orchestră de Martucci (solu­să: d-ra Irina Lăzărescu). 22.45: Continuarea concertului sim­fonic: Didona, poem simfonic de Al­fred Alesandrescu. Uvertură la „Wil­helm Tell de Rossini. 23.20: Muzică distractivă (discuri). 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri.­­ OMNIA. — Nu sunt vinovat cu War­ner Baxter şi comp. Titi Mihăilescu in „Spania sono la bella" FORUM. — Antoio Adverso şi Va­letul domnişoarei. MARCONI. — Moscova—Shanghai cu Pola Negri şi corul Jaroff; trupa T. Mihăilescu. AMERICAN. — Oraşul păcatelor, jur­nal şi complectare. MARNA. — Extravagantul Mister Deeds. Ruleta Morţii şi Revistă. IZBANDA. — Oraşul păcatelor cu Janette MacDonald şi Clark Gabie. RAHOVA. — Oraşul păcatelor cu Clark Gabie şi Janette MacDonald şi Banda veselă boxează. GLORIA. — Les loups entre eux (Lu­pii între ei) jurnal şi complectare, TOMIS. — Moscova—Shanghai cu Pola Negri şi Raza Roşie. LIA. — Nu sunt vinovat şi Cucara­­cha. Complectări. FRANKLIN. — Micul lord, Stan şi Bran şi Silly Simphony. VOLTA BUZEŞTI. — Oraşul păca­telor şi Banda veselă. DIANA. — Tavernele din San Fran­cisco şi Ferma Morţii. MNIC. — Grănicerul şi îngerul alb. DACIA. — Căsătorii americane şi Ia­dul verde cu Jack Holt DORY. — Fetiţa noastră. Secretul lui Budha şi turul ciclist al României. »VIITORUL“ Cărţi şi Reviste A apărut în editura proprietatea autorului Noua pr. penală română „CURŢILE cu JURAŢI“ Art. 349—438 Un volum de peste 400 pagini, co­mentat cu adnotări şi tot felul de for­mulare de VASILE M. DIMITRIU Consilier la Curtea de Apel din Ti­mişoara. Preţul unui exemplar este 250 Iei netto. Cartea se poate procura — contra cost — de la autor, strada Gheorghe Lazăr Nr. 4, Timişoara (Cetate) sau pr. Decanatele Barourilor sau Şefii instanţelor judecătoreşti, la coman­dă, în pachete colective contra ram­­burs. „România Aeriană“ de sub înaltul Patronaj al M. S. Regelui Carol al 1I-lea, împlinind zece ani de apariţie, a apărut în număr jubiliar pe Decem­brie 1936, cu articole scrise de toate personalităţile de marcă ale ţării. In acest număr se publică : Cuvântul M. S. Regelui Carol al II-lea, A. S. R. Principele­­ Nicolae, d-nii N. Caranfil, ministrul aerului, general N. Samsonovici, şeful marelui stat major, C. Argetoianu, N. Tabaco­­vici, preşedintele consiliului c. f. r. Macovei director general c. f. r., prof. Gr. L. Trancu-Iaşi, Ştefan Tătărescu, g-ral Rudeanu, g-ral Mihail Ionescu, g-ral Trăilescu, g-ral Ştefănescu- Amza, prof. N. Vasilescu-Karpen, prof. Dan Rădulescu-Cluj, g-ral Burileanu, prof. dr. C. Mihăilescu, prof. dr. De­­leanu, prof. ing. D. Germani, col. Sâmboteanu, avocat Costescu, prof. Drag. Hurmuzescu, prof. C. Teodores­­cu, rectorul şcoalelor politechnice Ti­mişoara, Andrei Udrea, ing. Mihai Racoviţă, prof. E. Angelescu, dr. ing. C. Oţiu, ing. G. Vasiliu-Belmont, ing. M. Konteschweller, ing. Alex. Şerban, Temistocle Alexandrescu, prof. G. T. Pamfil, ing. Al. C. Visarion, prof. Va­­leriu Zaharescu, avocat Ştefan I. Macri, dr. Victor Emanoil, ing. Traian Zaharescu, ing. Rădulescu, Amédée Iancei, Bujor Ardelean, St. Platkov­­sky, Fisz Don, etc., etc. Toate problemele aviaţiei, aerochi­­miei şi radiofoniei, în legătură cu a­­viaţia, sunt tratate în acest număr special al „României Aeriene“, care poate servi ca document de valoare oricărui român. Redacţia şi adminis­­traţia : B-dul căpit. aviator V. Craiu 13, Bucureşti III. Un nou roman « mu—iun ——■ mm— „Cuget dlar“ Nr. 1 4 Numărul de săptămâna aceasta al revistei „CUGET CLAR” (Noul semă­nător), de sub conducerea d-lui prof. N. Iorga, continuă cu aceiaşi râvnă lupta de purificare literară. Cităm din bogatul cuprins al aces­tui număr : N. Iorga: Despre Eminescu — N­­. Eminescu cel fără rânduială ; Paul Papadopol: Despre obscen ; Elisabe­­ta Henţiu: Două inimi; N. Iorga : Problema literaturii (conferinţă, ur­mare şi sfârşit); Versuri de N. Iorga, G. Tutoveanu, Mariana Simionescu, Lelia Dimitrovici, G. C. Bârsan, Ade­lina I. Cârdei, I. Const. Delabaia; Cronica de N. Iorga şi alţii ; Lăudăto­­rii de meserie ; Trebuie să fie arta morală ? ; Rătăciri ale criticei culte ; Despre Eminescu şi cei cari scriu des­pre el. * PREMIUL Goncourt 1936 D. Van der Meersch care a obţinut de curând premiul Goncourt este un povestitor abil şi delicat. Lirismul său , amabil n’are totuşi, nimic profetic, ni­mic de o mare inspiraţie. D. Van der Meersch îşi iubeşte locul natal de al cărui farmec este impregnată toată o­­pera sa. Ţara autorului este Flandra în partea dintre Franţa şi Belgia. Ii place d-lui Meersch să descrie acea­stă câmpie monotonă, punctată cu mori de vânt, împodobită cu ogoare, traversată de un râu liniştit. (Lys). Din descrierea acestor peisagii se de­gajează un sentiment de melancolie, de amărăciune, de viaţă zadarnică. Semnul lui Dumnezeu“ este titlul lucrării ce i-a atras premiul Goncourt. Titlul acestei cărţi nu corespunde im­presiei ce o lasă cetirea ei. Povesti­rea însăşi, este lipsită de interes. Personagiile par mai curând figuri prinse din vise decât figuri veritabile. Karelina, ţărancă simplă şi naivă, deşi la început făgădueşte mult, cu­rând se prăbuşeşte în faţa oamenilor. Ea se mărită la întâmplare cu un oa­recare Gomar, un fel de contraban­dist herculian, tip respingător. Kare­lina iubeşte curând pe unchiul său Van Bergen, care este un mare scrii­tor, un om bogat, un fel de erou. A­­cest van Bergen este un mare îndră­gostit de propria sa persoană, este a­­taşat de viaţă printr’un fel de entu­­siasm, printr’un fel de beţie vulgară. Vanitatea nu-i dă pace să trăiască : ajunge un celebru autor de romane pentru cinematograf sau pentru foile­ton. Intriga este intre Karelina, van Bergen şi Wilfrida, soţia lui Bergen. Karelina trece de la brutalul Gomer la „eroul“ Van Bergen, din căsuţa mi­zeră a contrabandistului în interiorul luxos al poetului, trece cu o extraor­dinară facilitate şi simţ de adaptare. Van Bergen este ucis de Gomar, iar acesta este omorât de poliţişti. Kare­lina devine mama unui copil al lui Bergen, iar Wilfrida termină întreg romanul printr’o supremă iertare, a­­doptând pe fiica născută din adulte­rul soţului... Dar talentul d-lui Van der Meersch va da desigur, lucrări de incontesta­bilă valoare. Anul XXVIII No. 8(39). RUBRIC­A răspârdirea mumiei eres®... Profeţii au fost poeţi geniali, clari văzători in viitorul mult îndepărtat. Cuvintele lor pline de dureroase prevestiri, toate s'au împlinit. Dar in goana după trai bun, cât mai bun, cei luminaţi in ştiinţa de carte nu au timp să se ocupe mult cu cei de jos, cu cei rămaşi în întunericul ignoranţei. Este ciudat, este minu­nat însă, cum tocmai cei pe cari îi socotim rămaşi in întunericul ne­­ştiinţei multor cărţi şi specialităţi ale ştiinţelor cu diplome, simt şi cred în bunătatea, adevărul şi eternei puteri divine. Jos unde încă nu sclipesc lumini electrice în can­­delambre, suflete evlavioase se lu­minează cu o cerească duioşie în zilele comemorărilor sfinte... Prin satele umile, prin căsuţele sărace, bucuria divină a venirei Mântuitorului printre muritori este profundă, reală, mult bine făcă­toare. Nu trebue să ne supere nici să ne întristeze, că unii săteni nu primesc datele noului călindar. Ei sărmanii nu­ cunosc nimic din ştiinţa astronomică, nimic din calculele e­­xacte ce s'au făcut în lungul seco­lelor. Mulţi nu cunosc nici mişcările ceasornicilor, nici buchile cele ne­gre care ne desvălue nouă toate a­devărurile pe cari Dumnezeu Tatăl bine­voeşte să ne îngădue a le cu­noaşte. Pentru a înţelege pe deplin voin­ţa Fiului, truda, jertfa Lui pe pă­mânt ne-ar trebui hărăzit din nou, profeţii de altă dată... Suntem înăbuşiţi de valuri imen­se de ură, de prejudecăţi, de urâte şi apăsătoare interese materiale. Unde sunt profeţii să ne strige ca acum mii de ani : Vai vouă farisei­lor !... Căci nu îndeplinirea formelor, nu pomenite de Ziua Naşterei Lui, ne poate face apţi pentru a-L re­găsi şi revedea în lumea cea veşni­că, spre care trebue să plecăm ori­cât de bogaţi, ori­cât de puternici am fi în această viaţă care trecă­toare este... Pentru ca toate zilele vieţei noastre să fie închinate binelui, iu­­birei semenilor noştrii, înţelegerei cuvintelor binefăcătorului omenire!, blândului, jertfitului Fiu al celui etern, nevoe este de mari poeţi profeţi şi predicatori... Nu semănă­tori de ură, nu lucrători pentru des­­binări, de suflete, nu spioni ai Sa­tanei din pământ care în materie trăeşte şi cu ea ne acopere şi me­reu ne ademeneşte... Predicatori cu vorba înaripată, cu sufletul larg şi luminos, jertfelnici pentru a sluji celui neodihnit şi fără moarte, căci prin viaţa de astăzi fa­cem să sângereze rănile sfinte... durerile noastre... durerile Sale şi acum ca şi în trecut, ca şi in vremu­rile ce vor urma... Numai iubindu-L şi urmându-L in toate, putem alina durerile sfinte f.„ A. M. H. ­­imoasă victorie retăpească Stadiul Român—Sporting Club Vierzen 8-6 (0-6) După înfrângerea nemeritată la Lon de Saunier, Stadiul Român a susţinut un al doilea match de rugby cu Sporting Club din Vierzen in ziua de 27 Decembrie 1936. Jocul s-a desfăşurat cu o superio­ritate din partea francezilor, cari in prima repriză au ridicat scorul cu 6-0. Stadiştii s’au mulţumit numai la anihilarea plecărilor din tuşe, ale înaintărilor francezilor. Totuş românii, în partea a doua a jocului, reuşesc a-şi ridica moralul, dând şi ei dovadă de o superioritate faţă de adversari. Prima marcare este făcută de că­tre Ilie Dincă, iar către sfârşit prn­­tr’o intercalare a înaintaşilor în a­­cest atac al liniei de trei sferturi, ca­re încercare este marcată tot de el. Transformarea este reuşită de Tudor înscrie cel puţin câte doi membri cari să urmeze cursurile şcoalei de arbitri. # S. K. Beogradsky a reușit o exce­lentă performanță, învingând la Cassa­blanca pe Slavia cu 3-2. Cel mai popular sport ce se practi­că actualmente in Suedia, poartă nu­mele de „Bandy“. Este un fel de ho­ckey pe ghiață care se joacă însă nu­mai cu 11 jucători, pe un teren de di­mensiunile unui teren de f­oot-ball Până în prezent Federaţia Suedeză are afiliate 504 cluburi, cu 56.844 ju­cători de bandy. Boxeurul român Tom­a Aurel a de­barcat cu bine pe pământul Americei, fiind întovărăşit de Lew Burston, re­prezentantul arenei „Madison Square Garden“. In sala „Roxy“ in ziua de 14 Ia­nuarie 1937, gruparea Boxing Club Dacia Traiană, organizează o reu­niune profesionistă de box. Match-ul vedetă îl va constitui în­tâlnirea dintre Moţi Spakow cu un boxeur străin care-i va fi desemnat ulterior. In match-ul semi-vedetă, Aurel Cli­­man va fi opus lui Lucian Popescu, pentru titlul de challenger la cate­goria „ușoară“. Reuniunea va fi complectată cu încă l­an, asigurând astfel echipei o va­loroasă victorie. Deci victoria a revenit românilor cu 8-6 (0-6). Victoria este meritată și este cu a­­tât de mare cu cât se găseau la două zile după prima partidă din turneu, căci un match de rugby este greu şi consumă enorm pe jucători. Formaţia aliniată de Stadiul Român a fost următoarea : Tudor loan, Petre Bogos, Camil loan, Armand Gabay, Virgil Mun­­teanu, Gr. Andronache, C. Turutz, Ion Ieremia, Crivătz, S. Burlescu, Blas­­chek, Dincă, Gică Ionescu, Umberto Boreatti şi Slobozeanu. * In urma unei lovituri în gură, în turneul prin Iugoslavia, Bindea s-a ales cu 21 dinţi rupţi. Ca prin cluburi câteva match-uri profesioniste şi a­­matoare. Francezul Pierre Gaben, câştigăto­rul „Turului României", care se află în ţară la noi, face sky la Predeal. Owens a învins... un cal la havana HAVANA, 28 (Intersport). — Marea întrecere intre atletul minune Jesse Owens şi... un cal de curse care a a­­vut loc aci, în ziua de 26 Decembrie, pe distanţa de 100 m., a fost câştigată de Owens, care a „bătut“ calul cu 20 de yarzi. In programul manifestaţiunilor spor­tive pe­ anul 1937, figurează şi dispu­tarea­ campionatului de tir al Micei înţelegeri. In acest scop A. S. R. Principele Nicolae l-a înzestrat cu un frumos trofeu. Acest trofeu va fi pus în competi­ţia pentru trei match-uri poştale în­tre România, Iugoslavia şi Cehoslo­vacia. Aceste concursuri se vor dis­puta în Aprilie, August şi Decembrie 1937. dim. şi 3—6 p. m. Antrenamentele au loc în sala „Cul­tura“ din str. Sborului No. 11. începând de la 8 Ianuarie, orele vor fi următoarele : Luni şi Miercuri dela 6—10. Vineri dela 5—10 şi Sâmbătă dimineaţa, dela orele 9-1 p. m. O faptă lăudabilă a fost făcută de U. F. S. R. care ştie să mânuiască bani destul de bine, prin împărţirea de ajutoare în valoare de lei 75.000 lei federaţiilor sportive.­­„ In vederea campionatului regional de hockey pe ghiaţă, aseară s-a dis­putat pe patinoarul Oteteleşanu, mat­ch-ul dintre A. S. Bragadiru-Gloria. Victoria a revenit primilor cu un scor de 3-1 (1-1, 0-0, 2-0). Formaţiile au fost următoarele: A. S. Bragadiru , Dudianu, Livianu, Goda, Revici, Bereşteanu, Tell, Pascu, Buia, Păcuraru, Gloria , Dron, Bolintineanu, Flore­­scu, Binderer, Pokorni, Flamaropol, Lupu, Berconiade şi Predescu. Faţă de svonurile lansate al F. R. F. A. ar fi acordat lui Bodola un a­­jutor de 20.000 lei, s-a desminţit de către cer­urile oeciale. Aceşti bani au fost împrumutaţi grupărei C. A. O., care va trebui să ramburseze aceşti bani. Dela Districtul Bucureşti COMUNICAT In conformitate cu dispoziţiile pu­blicate in Rombol Nr. 281 din 19 De­­cembrie 1936, se reaminteşte grupă­rilor — cari nu s’au conformat ace­stor dispoziţiuni — că sunt obligate ca în cel mai scurt timp să prezinte secretariatului districtului —­ în du­­blu exemplar — un tablou din care să se constate următoarele : a) numele şi pronumele membrilor din comitetul de conducere, cu func-­­ţia ce îndeplineşte în grupare şi pr-0- fesia în afară de sport. b) Culorile grupării (tricou, chiloţi ciorapi).­­ ’ c) Adresa sediului grupării. * Din iniţiativa asociaţiei „Amicii Predealului“ şi O.N.T.-ului în cadrul unei deosebite solemnităţi s’au inau­gurat astăzi cursurile primei şcoale naţionale de sky, la Predeal. Şcoala este condusă de către d. col. adj. E. Pălăngeanu, ajutat de că­tre d-nii : maior C. Medeleanu şi prof. I. Cojo, având ca instructori o sene de elemente tinere de valoare. # Federaţia olandeză, în vederea mat­­chului cu Germania, a început cele­ mai mari pregătiri, ca teamul olandez să se antreneze cât mai des spre a putea da un rezultat cât mai onorabil. Antrenamentul se va face în com­pania unei echipe engleze. In preajma balonu­lui rotund In momentul de faţă, şase echipe din Ungaria întreprind turnee prin străinătate : Hunngaria este la Malta, Ferencváros în Portugalia, Újpest în Alger iar Kispest şi Bocskai în Franţa. * Se crede că după reîntoarcerea d-lui V. V. Tilea din străinătate se va da un comunicat prin care anul acesta nu se va mări numărul echi­pelor din divizie. * Adunările generale ale Federaţiei române de atletism, se vor ţine în ziua de 17 Ianuarie 1937. # Timişoara a fost singurul oraş unde s’au jucat foot-ball. In joc a fost un frumos trofeu pus în joc de către preşedintele districtului. S’au obţinut următoarele rezultate : Rapid-Fratelia 1—0 (0—0), Dura-Kadima 8—0 (2—0), Patria-Victoria 5—0 (jucat numai o repriză). * John Henry Lewis, campionul lumii la categoria „semi-grea“ a hotărât să abandoneze titlul deoarece nu mai face categoria. Eri au sosit în Europa, pe bordul transatlanticului Bremen, boxeurul german Max Schmeling, care s-a în­tors din Statele­ Unite unde a perfec­tat matchul cu Braddeck, pentru titlul mondial la toate categoriile. ■» Selecţionata Amsterdamului a dis­pus de reprezentativa oraşului Ham­burg cu 12 victorii la 8.­­ Unirea Tricolor e în tratative pen­tru angajarea a 3 jucători români. DOCTORUL Const. D Rădulescu Str. Maria Rosctti 20 Consult. S jum.—6. Telefon 223-10 şi piept D IFERITE In cursul lunei Ianuarie 1937, boxeurul român Jim Călinescu va sus­ţine un match în Bulgaria, contra lui Sorry Sullivan, recentul învins al lui Moţi Spakow şi campion al Bulga­riei la toate categoriile. «­Eri s’au inchis înscrierile în marele rallye dela Monte-Carlo. S’au înregis­trat 45 de înscrieri faţă de 41 ale a­­nului trecut. Această competiţie se va alerga pe la mijlocul lunei Februa­rie. Volley-Basket Ball Dela Liga Muntenia Se aduce la cunoştinţa cluburilor mai jos notate­ că sunt obligate să a­­chite până in şedinţa din 5 Ianuarie 1937 sumele trecute in dreptul fiecă­ruia, sub sancţiunea suspendării. A. S. F. C. lei 440. A. E. G. lei 430. Telefoane lei 310. A. C. T. lei 150. C. F R. lei 160. V. S. C. lei 40. Start Club lei 30. Bonaparte lei 20. E. F. A. lei 10. Aurora lei 10. Se pune în vedere tuturor grupări­lor că vor trebui să înainteze comite­tului ligii noui adrese cu delegaţii care le vor susţine interesele in sezo­nul actual, cunoscând că numai cei ce vor prezenta aceste adrese vor avea dreptul în viitor să reprezinte clubul în faţa instanţelor ligii. „Macabi“ secţiunea de ping-pong, anunţă membrilor săi că în timpul va­in conformitate cu regulamentele eanţei orele de antrenament sunt ur­it * îl * ATLETISM msaaasum Doamna Elena Kiriţescu-Bornas a publicat de curând un interesant ro­man „Măsluire“. Având ca motto, cu­vintele lui Albert Samain : „De qui me croit tout prés je suis tou- _ __ ___ _ ^ ^ jours si loin“, doamna Elena Kiri- in vigoare, fiecare grupare trebuie să mătoarele ^ m­^m­V tescu-Bornas prezintă în această lu-.................................................................marcareie , zilnic intre orele 9 crare câteva personagii angajate In grave conflicte de pasiuni. Cu un fin spirit de observaţie, d-sa analizează chipuri de oameni, fră­mântări de interese şi de pasiuni, izbutind să realizeze admirabile pa­gini literare. Romanul „Mâsluire“ scris de doam­na Elena Kiriţescu-Bornas, tipărit in excelente condiţiuni tehnice, costă 70 lei.­­ * * -1 *

Next