Vocea Covurluiului, august 1885 (Anul 13, nr. 2810-2834)

1885-08-02 / nr. 2811

&NUL XIII. — Nr. 2.811. BONAM­E­NT Pentru România ^*1 an ... 20 lei 6 luni ... io * e^1 pag. IV premiul Cent abonapler pentru străinătate e un an ... 34 Ie* 6 luni ... 17 * Abonamentel­­e c in Galați la Ad­­mnistrajiunea Ziarul T, în districte la bin­­urile postale. Redacțiunea : 22 str. Mare Telegi&.Etie Serviciul partie, al *vociî Covurluiuluî» AGENTIA HAVAS. APARE 10 BANI EXEMPLARUL. VINERI, 2 AUUUöxiooo. anuncib linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , I N S E R TIUNI si RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. IN TOATE pi.ELE D£ LUCRU, 1 Administrațiunea : 22, str. Mare, PESTA, 12 August.— Asociațiunea fabricanților de alcooluri din Ungaria 1 adresat ministrului de comerciu o jetițiune avâad de scop să demons­treze pericolele, pe cari le causeaza in­dustriei unguresci prima de exportare de 25 1, acordată de România expor­tatorilor de spirt. Petiţionarii cer ca guvernul unguresc să adreseze o re­­liminaţiune guvernului român sau să ia masuri de represalii. (L LONDRA, 12 August. — Generalul Wolseley a fost făcut vicomte. Efectivul trupelor din India va fi sporit cu 6000 de oameni. LONDRA, 12 August. K­limes pri­­meşte o core­spondenţă din Meriv, care spune ca o mare agitaţiune dom­nesce printre Turcomauh în faţa ati­­tudinei resboinice a Rusiei. O alta courespondenţă spune ca holera şi face pustiirile sale printre trupele ruseșci din Turkestan. — KOMA, 12 August. — Comtele Korti 1 părăsit Roma pentru a se intoarce in Constantinopole. BERLIN, 12 August. — Comtele Kalnoky a sosit a(|l dimineța. CONSTANTINOPOLE, 11 August. — Aici se crede ca misiunea lui Sir Drummond Wolf va fi de natură sa prigatesca terenul pentru o soluțiune a cestiunii egiptene, dar nu se crede ca Anglia va face propuneri deci­sive înainte de întorcerea lui Sir H. Drummond Wolf din Egypt, unde va pleca direct de la Constantinopole. Puntele principale, pe cari Sir H. Drummond Wollf le va atinge sunt după ori­ce aparentă : 1) Reorganisarea armatei egiptene în ast­fel de chip, în­cât sa asigure men­­ținerea ordinei și sa permită evacua­rea treptată a ţerii de către trupele anglese. 2 ) Dispărţirea unei părţi din Su­dan, care ar forma o provincie deose­bită atârnând direct de Porta. In ori­ce cas, se speră că se va putea, de astă dată, sa se pue basele unei învoieli susceptibile de a fi supuse apreciării Puterilor şi de a obţine a­desiunea lor. A se vedea ultime seri telegrafice pag. II( 1) Aceasta depeşă face negreşit alusiune la legea vo­tată de Parlamentul Român pentru a acorda fabrican­ţilor de spirt din România o primă de 2 bani ‘/a­re decalitru la exportare. N. Agenţiei. G­ALAI­­, 1 August, 1885. Era de preved­ut, cu şcrrea despre o interpelaţiune în parlamentul an­gles din partea baronului Worms, va produce o mare agitaţiune în Româ­nia. Se ştie că în statul român străi­nii se bucură de o libertate, pe care nu o găsesc în nici­ un alt stat din Europa, cu toate acestea o parte din israeliţii României se plâng a fi per­secutaţi aici în ţară, cerând interve­­nirea unei puteri străine, care să în­­fluenţeze la ameliorarea stării Israe­liţilor din România. Noi trecem o parte din Israeliţi caută ajutor afarâ din ţară, câci ceealaltâ parte este deplin mulţumită de sorta lor în statul român. Noi facem o de­osebire între Israeliţii din ţara nostru, israeliţi cinstiţi, cari prin activitatea lor multiplă şi onestă sunt folositori societăţii iţi statului, cari identifică interesele statului cu ale lor ; aceşti israeliţi oneşti se bucura în cea mai mare măsură de toate drepturle unui cetâţân român, pe când ceea-1’altă parte consistă mai cu seama din oa­­meni vagabonzi, cari nu numai că nu servesc intereselor statului nostru, ci ei se arată pe faţa chiar păgubi­tori poporului şi statului român. Legea de naturaliste prevede, că ori­care strain ce iu timp de 10 ani va dovedi că prin activitatea sea este folositor societăţii şi Statului, va de­veni cetaţân român. Conformeze se aşa dar toţi israiliţii străinii, acestei regi, devină că cu toţii oneşti şi ac­tivi, facendu se folositori nu numai lor dar şi Statului în care trăesc în cea mai deplină liberitate, şi atunci fie ei siguri, că să vor bucura de toate drepturile unui cetâţân român. Nu pretindă înse, ca Statul, să înves­­tescâ cu dreptul de cetatean pe nişte vagabonţi, oameni ce nu numai că nu folosesc cu nimic Statului dar ei sunt chiar periculoşi servind intereselor străine, ce sunt opuse interelor ţerei noastre. Atitudinea unei părţi din Israeliţii din România, adecă acelei părţi, cari servesc intereselor străine, prin ce­rerea unei intervenţiuni din partea Angliei, în favorul lor, a produs o mare nemulţumire în Israeliţii oneşti din ţara noastra. Aceştia ca cetăţeni buni, se ved compromişi în afara şi 11 ani di­n Anglia pe lângă cele mai mari sim­patii, ce ar avea pentru Israeliţii din România, totuşi va trebui să recu­­noscă dreptul unui Stat suveran şi a nu se amesteca în afacerile interne, câci dacă acesta a fost posibil mai înainte, astăzi un asemene pas ar fi fără folos, şi chiar ridicol. Nu se poate presupune, că un Stat atât de constituţional ca Anglia să calce dreptul de suveranitate al altui Stat, şi dacă ar cerca-o apoi fără în­­doiela ar fi un pas fără nici un re­sultat. Credem că Israeliţii convin­­gându-se, ca nn afară din Statul român vor putea ajunge la drepturile de ce­tăţeni români, vor desbrăca haina străină şi vor căută a deveni folosi­­tori în ţara unde trăesc, dacă voesc să împartă soarta celor a-1’alţi ce deja se bucura de toate drepturile cetăţeniei. Orornica, b­ogală, — Ieri s’a găsit într o casă din strada Brăilei, un copil de vr’o (rece dile aruncat într’o literadâ. D. pro­curor înşeiinţat, imediat s’a transpor­tat la faţa locului. Se bănuesce că mama, care ’şi-a ucis ast-felj copilul, este greaca. A fost arestată. — O depeşă din Marsilia cu data de 9 August anunţă că în faţa caran­tinei, ordonată în România, compa­nia Braissinet a întrerupt serviciul unei părți din navigațiunile sale. — Astă seara la ora 8^2 se va da un mare concert de flarpă în sala Apyoto (fost sala de Gimnastică) de D-rele Gianiina şi Virginia Ciarlone cu graţiosul concursul al D-lui An­toine Daval. Credem că onorabilul public gălăţân se va grăbi a da concursul acestor artiste însemnate prin presenţa D-lor. Bogăţia şi varietatea programei, pre­cum şi talentul D-relor artiste da ori- Fon­d­a «VOCII COVURLUIULUÎ, 37 — SECHESTRATUL Casa de Nebuni Traducţione de B. IONASCU PARTEA II. VII. Urmare Magistratul nu insistă. — Regret,­­zise el, dar voi fi silit să’mi fac datoria. — Vor face cu noi ce vor voi, (jhse Armand. — D-(Jeu ne vede ! adăogi juna teata. El ne vă judeca. J Judele instructor sună și z­ise să’i ducă în o cameră de alăture. Era foarte încurcat, câci din ce ce era mai puțin convins de culpa­bilitatea preveniților, întrebă pe uşier, care rămăsese în cabinet așteptând ordinele sale : D-nii Samuel Moore și Burke ? — Acești Domni sunt aici ! — Să pofteascâ ! Cei două bancheri se presentară, cu aerul amabil, ziuibitor. — Am întrebat pe junii, z zise ma­gistratul, și am fost satisfăcut de ex­­plicațiunile lor. Obrazul ticăloșilor se posomori. — D. Rivière, 4^8e cu ironia Sa­muel, a putut proba D-lui jude că n’a luat trei mii de frauci d­in lada noastra ? — N’a încercat să nege, dar a pro­bat că avea intențiunea și mijloacele de a le restitui. Astă sumă îi era a­­sigurată pentru vineri de un amic a în cărui scrisore am vedut-o. — O sensore scrisă înadins pen­tru apărare. — O scrisoare primită de prevenit înaintea arestărei. — Ce are a face ! zise cu asprime Samuel, asta tot însamnă că D. Ri­vière ne a prădat. — E un abus de încredere nedemn ! adăugi Burke. — Unde am ajunge noi dacă toți amploianții noştri ar începe a îm­prumuta banii din lucjile noastre ? — Ar trebui mâne să închidem banca. — Și apoi, adaose cel întăi, nu cred în o restituire. — Nici eu, adaogi cel de al douelea. — D. Rivière ar fi făcut simplu un reviriment la finele lunei pentru a ascunde furtul. — Asta e convingerea mea, z^se doctorul. Judele l lăsase să vorbeasca fără a’l întrerumpe. Ii examina rând pe rând cu ochiul seu patrunzător. Vedea pe figura lor răutatea care’i anima, râvna ce avea de a perde pe nefericiții juni. Dar ce motiv îi făcea să lucreze ast­fel ? Magistratul nu gâcea, nu putea gâci. De­și judeca că era de prisos, făcu totuși o încercare de împăciuire. — Știu, Domnilor, zise el, că Ar­mand Rivière s’a arătat foarte impru­dent... Avea dorința de a fi plăcut aceleia pe care o iubea, și se făcuse în patru pentu a’i plăcea. E dispus a repara prejudițiul ce s’a causat. Suma de trei mii de franci ce vi s’a luat este aici întreaga... Vă va fi res­­tituită numai de cât, dacă doriți, Samuel și Burke se priviră»

Next