Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)
1885-10-10 / nr. 2868
Lecţiunea ce le a dat naţiunea la 4 octombrie republicanilor le a profitat. La scrutinul de Dumineca trecuta ei au luptat perfect uniţi în toate departamentele, şi atât de mare le era groaza, încât unirea a putut fi stabilitâ şi la Paris, oraş reputat nu numai ca republican, ci ca radical, de frică să nu scapte vr’un monarchist. Lecţiunea a fost salutară, şi e de creetut că va profita republicanilor şi în viitor. In adevăr majoritatea Camerei viitoare francese va fi republicană, dar nu va aparţinea nici unuia din grupurile republicane , moderaţi sau radicali. Minoritatea monarchista este atât de imposantă, încât nu va permite nici uneia din grupele republicane să devie absolut stăpână pe situaţiune şi să se resfeţe cu neîngrijire în delictele puterii. Republicanii vor trebui sa şi facă concesiuni unii altora şi vor trebui să adopte în comun acord o politică moderată, progresistă şi înţeleptă. Radicalii vor trebui să renunţe la utopiele lor, şi moderaţii nu vor mai fi debordaţi de pretenţiunile exagerate a celor d’intăi. Numai aşa republica va putea merge în linişte pe calea unui progres pacinic, dar constant. Era aventurilor şi a salturilor mortale alegătorii au spus republicanilor că trebue să înceteze, şi de aceea ie au dat acea minoritate imposantă care să ţină un frâu. De altă parte ,conarchiştii prin numărul lor, oricât de imposante, nu vor putea face decât aceea ce pare că le a destinat ţara, adecă menţinerea republicanilor pe calea înţelepciunii. E nu şi-ar putea ajunge alte scopuri de cât în caşul când republicanii n’ar înţelege lecţiunea ce le a dat naţunea în alegeri. E de observat că mai toţi bărbaţii marcanţi din toate partidele şi nuanţele au fost realeşi. N’au cădut decât membrii guvernului de la IG Main ceea ce probeaza o data mai mult ca acţiunea francesă repudieza violenţile şi aventurele ori din ce parte ar veni. VOCEA COVURLUIULUI Cronica, locala — Atragem din timp atenţiunea administraţiunii comunale şi a D-lui ministru al instrucţiunii asupra localului scólei secundare de fete. Clasele acestei scóle sunt atât de mici şi numorul copilelor atât de mare, în cât nu e loc nici de trecut elevele, cari stau ia o înghesuela ne mai pomenită. In timpul verei, când s’au putut lasa deschise spre aerisire uşile şi ferestrele, a mai mers ; acum însă acesta nu se mai poate, timpul devenind rece. Prin şederea de 6 ore în nişte cămăruţe mici a unui mare număr de copii, aerul se strica aşa de tere, încât lesne ar putea isbucni vr’o boala, mai ales acum când în oraşul nostru bantul scarlatina şi alte boale. Sa facă în timpul claselor administraţiunea comunală o visita la acea scoala, şi se va convinge de cele ce spunem. Evenimentele din Balcani. Varmi^ 19 Octombrie. — Sultanul a întrunit ieri un consiliu de miniştri care a ţinut aproape cinci ore ; s’a şi discutat în modul cel mai amănunţit tote eventualităţile putincioase şi măsurile cari ar trebui luate în orice cas. Sultanul speră într’o împăciuire; cu Bulgaria se crede că se va ajungi la o înţelegere. Iată ce se propune în privinţa Serbiei şi a Greciei : Pentru a împăca pe Serbia, Bulgaria să cieze două districte şi regiunea care se întinde pană în apropiare dă Vidin ; aceste teritorii cuprind o populaţiune de vr’o 25,00 locuitori. Intru cât priveşte pe Grecia, puterile să facă o demonstraţiun navală, pentru a o sili saşi retrage trupele. Cu Grecia lucrurile ar putea merge mai lsne ; greutăţile vin din partea Serbiei, care nu se mulţu mesce cu acea sporire de teritorii , ar vrea o regiune care să se întindă până dincolo de Vidin, cu priinten şi acest însemnat oraş. E mare tema acum ca şi Montenegrul să nu eera o sporire de teritoriu; atunci lucrurile s’ar încurca cu desăvârșire. In consiliul de miniștri s’a discutat cu deamănuntul raportat făcut de generalul Von der Golz, Filipopole, 19 Octombrie.—Atitudinea Serbiei inspiră cea mai mare îngrijire guvernului bulgar ; se stie acum că toate greutățile cu Turcia sunt aplanate și că pericolul nu poate veni decât dinspre Niș. Aci a produs o viuă impresiune scriea că regele Milan nu a voit nici măcar să primeasca pe D. Grecoff delegatul Bulgariei, trimis în misiune de cătră principele Alexandru. Filipopole, 20 Octombrie. — Din moment în moment se așteptă intrarea armatei serbescî în Bugaria ; guvernul bulgar e hotărît înse să respingă o asemene invasiune nejustificată prin nimic, cu atât mai mult cu cât el a luat cele mai energice măsuri pentru oprirea oricărei agitaţuni în contra Serbiei. Serbia înse voeşce cu orice preţ să se desclauneze de încurcăturile interioare pe seama vecinilor şi deocamdată pe aceea a Bulgariei. Bulgaria cu nici un preţ nu va ceda o părticică din teritoriul ei şi mai puţin încă un punct aşa de însemnat ca Vidinul. S’au dat ordine mai multor regimente din Kustendil să se îndrepteze spre Sofia; altele în curând vor merge la Vidin. Bulgaria se va opune cu armele. Varna, 20 Octombrie. — E probabil că Porta va protesta în contra unei invasiuni a Bulgariei de cătră Serbi; în fond înse se crede că Porta e foarte mulţuimită de întorsătura pe are o iau evenimentele. Turcia va pune ca condiţune a sprijinului ce va da Bulgarilor în contra Serbilor refetibilirea statului quo ante atât în Bulgaria cât şi în Rumelia. Totul atârnă acum de atitudinea Greciei şi a Montenegrului. Sa crede că Porta va acorda chiar o mică rectificare de fruntarii Greciei, în cazul când ar rămânea liniştită. Grecia cere să i se acorde cel puţin Mezzowo. (Voinţa naţională) Sofia, 18 Octombrie. — La frontiera de la Kiustendil se află patru mii de oameni armată turcă. Pănă acum domneşce acolo cea mai mare linişte. Nu se face nici Un obstacol trecătorilor. Iiusciuc) 18 Octombrie. — Căpitanul rus Cuzpainski care șl exprimase simpatia sea pentru unirea celor două Bulgarii, și care a fost pen- tru aceasta causa arestat pe vaporul »Vzriv«, a fost liberat ael. (Românul). Londra, 19 Octombrie. — Limes estee că situațiunea în Balcani este în tejunul de a trece în stare acută. Mareleiiat al cetăţii adaoge că se pres.pune că Rusia ar fi consimţit a recunoişce pe principele Alexandru ca guvernator general al Rumeliei, dar numai pe timp de 5 ani, şi că numirea să se facă de cătră Paris. Serbia la rândul ei îşi va vedea frontiera rectificată primind districtul Vidinului. Londnu 19 Octombrie. — Alenting-1 Post dice că nota colectivă trimisă de puteri guvernului otoman și celui bulgar nu probéaza de cât un lucru : că puterile aîi perdut orice speranţă de a găsi o soluţiune pacificâ a ces- I tiuuil balcanice. Acelaşi i^iuriu»i adaogă că simpla condamnare a rtV* celei rumeliote nu va asigura întru nimic pacea lumii. Filipopole, 19 Octombrie.— Populaţiunea bulgara se arată din ce în ce mai favorabilă unei înţelegeri cu Serbia. Atena, 19 Octombrie. 25,000 reservişti au fost înrolaţi de 81de Ineaci. In armată domnesce mare entusiasm. 1iliusciuc, 20 Octombrie. — Baica Bulgariei a primit ordin de a nu mai acorda credite comercianților. ... Urile şi ordinele sale, sosia acolo în acelaşi timp cu avangarda eroilor de la Baren-Hill. La aspectul generalului şef, ce venia din lagărul seu înaintea lor, aceşti oameni de elită uitară ostenelele lor pentru a’l aclama. In un moment rândurile fură formate, şi toţi acei cari nu erau opriţi la serviciul cor dlelor defilară ca la paradă înaintea lui Washington. Apoi fu rândul răniţilor cari câştigară entusiasmul general. El se sculau pe cete pentru a saluta pe generalisim, care se inclina pe calul său înaintea lor. Tristul cortegiu a Bretonilor defila cel din urmă, şi Washington, zărind pe Gaston prea slab încă pentru a şi da semi exactă de ceea ce se petrecea în jurul seu, întorse capul cu tristeți. Aubryot avusese tot timpul necesar pentru al pregăti și a grămădi în spiritul se. , probele trădării lui Gaston Nicu pentru moment n’avea decât o grijă : să pătea stăpânului seu. Restul îl îngrjia puțin. Nu admitea un singur moment ca acusăria lui Aubryot să potă ţinea în contra accentului real şi a declaraţiunilor vicomtelul de Requttel. Ofiţerii, cari toţi cunoşteau pe Gaston şi’l iubiau, manifestau în zădar tristeţa lor; soldaţii, dintre cari Aubiyot se silise de a face să circule sgomotul trădat rivalului săa, manifestau în zădar uneori ura lor stupidă. Nicu, turbai îi conţiinţa sta, se mulțumia cu ‘cugetarea : — Toţi aceşti oameni vor avea de pene scuse de făcut, şi nu se ştii dacă ne vom mulțumi cu atât. Cu toate aceste convoiurile plecate din Valley-Borge, Unde abondența se întorsese, aduseseră provisiuni de tot felul în cantonamentele lui La Fayette Diusul procedă îndată la instalarea corpului scui de armată. Cea cea mai puţin dărîmată fiind reservata pentru răniţi el îşi slabi cuartierul general in centrul satului şi nti lisă cele mai mici adăposturi, lăsând industrie fiecăruia grijă de a le face mai comode şi mai confortabile. In mai puţin de două ore acel ruine fura transformate în un fel de colonie militară, unde circula deja viaţa şi unde născea puţin câte puţin veselia. Mai înainte de a se întoarce la Valley Forge, Washington ascultă de Le Fayette povestirea tuturor detailurilor luptei de la Baren-Hill, a cărei raport adus de Aubryot nu putea sa’i dea o idee destul de complectă. La Fayette aminti frumoasa conduită a lui Nicu, iscusita manevră de care se servise bravul Breton și acțiunea strălucită ce îndeplinise distrugeml cu 20 de oameni o bateriă care ar fi fost de ajuns de a împedeca pe Americani să ajungă vadul, adecă scăparea. — Dar acest om e un erou ! (J'8e Wasington înmărmurit, ași vrea să ’i ved. — Nimic mai ușor, e^ide La Fay tteculându se pentru a chiema un adjutant. A vedea pe Nicu în acel moment era mai uşor decât credeau cei două generali, câci el stăruia tocmai la uşa lor pentru a pătrunde la el. — Vreau să vorbesc cu generalul,eficea el cu stăruinţă unui ofiţer care se opunea. — Dar e cu comandantul şef. — Ce face asta ? reîncepea încă pui ţinutul Breton; comandantul șef poate să audă aceea ce am de spus. (Urmare pe wemne).