Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)

1885-10-18 / nr. 2875

bona­m­e­n­t pentru România : un an ... 20 lei 6 ,luni . . . io­n­eȘÎ pag. IV premiul erit abonajilor ipentru străinătate !: un an ... 34 lei 6 luni ... 17 * Abonamentel­­e In Galaţi la Adm­nistraţiunka I, în districte la hia­iuri postale. Redacţiunea :22 str. Mare. .­.APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Telegrafânie Serviciul partie, al ‘Vocii Covurluiului» AGENŢIA HAVAS. PARIS, 28 Octombrie. — Nişce scrri n Belgrad spun că guvernul rege­­l Milan ar fi declarat că Serbia nu desarma înainte de restabilirea hilibrului în Balcani. BELGRAD, 28 Octombrie. — Ia­spunsul său la nota colectivă a paș­ilor, guvernul șerb asigură că so­­tesc­­ ca sfânt tratatul de la Berlin ă va face toate pentru a mănținea «cea. Serbia speră că marile puteri vor lua seama de sinceritatea purtării le. CONSTANTINO­POLE, 28 Octom­bie. — Toate puterile mari &U noti- 3at Porții că ele aderă, cu mai multe , mai puţine reserve, la ideea de întruni o conferenţă. LONDRA, 28 Octombrie. — limes clamă anexarea Birmanie!. Daily Aews crede­a şei că o revo- IJlţiune a isbucnit la Mandalay. Re­lie Birmaniel ar fi fost asasinat. 1 CONSTANTINOPOLE, 27 Octom­­bie. — Cale indirectă. — Agentul iptomatic al Bulgariei a făcut ieri sforţil o comunicare spunând că Ser­ii au trecut graniţa, pe urmă că s’au­­ tras, dar că au ocupat un post va­llal bulgar. (Depeşa conrespondentului nostru ) Soţia s’a întemeiat, după cum se ide, pe o deci raţiune oficială a ivernului bulgar. A. H­. CONSTANTINOPOLE, 28 Oc­t­brie. — Se asigură că sultanul suprimat causa recrutării din con­­vențiunea anglo-turcă după îndemnul D-lui de Nek­dorf, ambasadorul Ru­siei, de­oare­ce Rusia presupune pe Anglia că caută a constitui o bună ar­mată egipteana ce ar putea eventual serbi la apărarea fruntariei Indiei. Afară de clausele deja cunoscute, con­vențiunea anglo-turcă ar conținea o clausă secretă. Toate puterile n’au răspuns încă re­lativ la conferență. Ambasadorul Fran­cie! a notificat astăzi adesiunea Fran­ciei cu reserve în privința procedurei Pórta a comandat torpile sistem german S> hwartzkopf. linia petit Pagina IV : 4° kanî , III: 8o , I N S E R Ţl U N J 5i RECLAME Pagina III : 8o bani La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. Administraţiunea : 22, str. Mare. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. GALAJI, 17 Octombrie 1885. Se anunță că toate puterile au a­derat la ideea conferenței, unele fără reserve, altele cu mai multe sau mai puține restricțiuni, așa că aceasta în­trunire va avea loc (filele aceste, îna­inte de toate reservele diferitelor pu­teri probeaza că puterile nu sunt încă înțelese bine asupra a ceea ce au să facă, şi dacă înțelegerea nu s a putut face înainte, nu ştim cum o să se facă în timpul conferenței. Dar apoi chiar dacă o înțelegere ar exista, asupra ce s’ar face ? Să se restabileascà statu quo sau sa se satis­facă diferitele pretenţiuni a naţiuni­lor balcanice ? Cum înse vor face spre a aduce la îndeplinire sau o so­luţiune sau alta ? Dacă ar fi în joc numai şefii diferitelor State sau gu­vernele lor, poate că ar fi uşor de a se înţelege. Dar în dosul lor sunt popoarele, ce nu se pot aşa lesne a­­duce la ascultare. Ia Grecia, în Serbia şi în Bulgaria domneşce o agitaţiune ce pare greu de celinat. Evenimentele au creat în aceste trei ţeri o situaţiune cu totul anormală, a cărei consecvenţe nu se pot prevedea. Regele Greciei, regele Serbiei, principele Bulgariei pot fi compromiși în ochii supușilor lor ce situațiune ar fi pentru regele Mi­lan dacă s’ar întoarce la Belgrad cu mânele goale, după ce a plecat în ca­pul armatei sele spre a cuceri Vechia Serbiă. Cum ar putea regele Greciei să ordone trupelor sele să se întorcă în garnisoanele lor după ce le a um­­plut de entusiasm cu ideea că se duc să libereze pe fraţii lor din Epir, Te­salia şi Macedonia. Dar situaţiunea principelui Alexandru cum ar fi dacă s’ar întoarce la Sofia umilit. Este adevărat că toţi aceşti suve­rani au promis a sta li­nişti­ţi până ce conferenţă îşi va termina lucrările. Dar dacă decisiunile conferenţei n’ar da satisfacere aspiraţiunilor lor, cine mai poate garanta că vor rămânea tot liniştiţî? Nu e probabil că în acest cas el vor risca totul spre a’şi salva situaţiunile ? Ori­ cum s’ar întorce lu­crurile, viitorul nu ne pare plin de asigurări. Cronica, locația. — Astă seara consiliul judeţului este convocat la şedinţă. — Cu trenul de astăzi diminaţă a sosit D. prefect, care se absentase a­­oi la Bârlad — Asera a plouat cu trăsnete şi fulgere mari, lucru foarte rar la o a­­semene epocă. — Astăzi Joi, 17 Octombrie, trupa de varietăţi internaţionale Matula & Klein va da a 3-a representaţiune de gimnastică, echilibristică şi teatru mecanic. La fine pentru prima oara : Distrugerea şanţurilor de la Criviţa de cătră armata română, compusă din 2.000 figuri mişcătore. — Tot astă sară concert vocal dat în sala Apollo (fost Turnverein) de tenorul-bariton Jerome Samson, cu concursul D nel F. Prokesch. Evenimentele din Balcani, Sofia, 27 Octombrie. — Guvernul otoman a notificat cehii serbesc că Turcia considerând Bulgaria teritor turcesc, ori­ce atac al Serbilor contra Bulgariei vă fi considerat ca îndrep­tat în contra chiar a împorafiei oto­mane. Acesta scrie a produs o mare bucurie în Sofia, unde neliniştea era foarte mare în urma înaintărilor tru­pelor serbesci spre fruntarii. Bulgarii regretă acum ceea ce au făcut; mişcarea lor nu le a adus de­cât neajunsuri şi le-a impus sacrificii cari nu vor fi răsplătite prin nimic, in loc de unirea dv^rtua ev­ctricrrtloi^v. Bulgarii, e foarte probabil că se va stabili o stare de lucruri analogă cu statul quo, pe când nu se stie dacă Serbii nu vor dobândi o compensa­­ţiune din teritoriul bulgar. Sofia) 27 Octombrie.— Ieri a sosit principele Alexandru în Sofia în frun­­tea unui mare număr de trupe, vre­o 5000; trupele au făcut un marş con­­tinuu de mai bine de 140 kilometri. Se aşteptă mâne alte regimente. Mahometanii din Bulgaria au or­ganisat un corp de 3.000 călăreţi Miola «VOCII COVURLUIULUI, 58 gUNIA DIAVOLULUI S-A-TJ SACRIFICIUL FILIAL Tndttc(liuM da B. IONASCU PARTEA III. i. r iy • 'r'tfw'm - A ■ V­III. Urmare Nico Interveni* Atunci mărturisirea lordului linton poate să tranșele dificultatea, se unul din asistenți. — Da, înse cine se va duce să’l­ute ? întrebă La Fayette. — Eu, strigă Nicu; eu, care nu ai de­cât un idiot că nu m am­­ încă la asta. Clinton nu te va asculta. — Dacă Clinton nu mă ascultă, voi aduce aici pe Clinton, o jur. Ofițerii se uitară unii la alții. Nicu le părea cam smintit. — Nu’l zldărîțî, D lor, (J‘8e La Fayette zimbind, dânsul e capabil de toate. — Generale, îți cer 48 de ore pă­­suela. Dacă în 48 de ore nu sunt înapoi, cu probe în mână, e că voi fi mort, și atunci... veți face ce veți vrea. — Iți acord trei (­Je) 4‘8e La Fa­yette, care adăogi : greul va fi de a găsi un pretext pentru astă sus­pensiune a cursului justiţiei fără a deştepta bănuelile lui Lorren. Dacă nu e culpabil, lucrul îi va părea ex­traordinar; dacă e culpabil, va căuta să fugă. — Este un mijloc, replică Nicu. Cine vă împedecă de a spune că D. vicomte de Roquetel nu e în stare să sufere ast­fel de emoţiuni ? Drept ori­ce răspuns, La Fayette declară membrilor curţii marţiale că lua asupră’şi de a da dreptate cererii Bretonului. — Dar, adăogi el, numai noi aici trebue să stim motivele reale a aces­tei amânări. Pentru toţi, sănătatea sdruncinată a acusatului trebue să fie unica causa. Apoi adresându se lui Nicu, îi zise : — Adio, băiatul meu, și D­oreu să te readucă curând ! — Mulțumesc, generale, stăpânul meu se va întoarce acasă, nu e așa ? — Da. Voi da ordinele necesare. Câte­va minute mai târz­iu, în a­devăr, noutatea circula între grupe că audiența era amânată, că acusnta lui era rea și că se hotărîse o altă 4^ Fiecare se întorse la postul seu, după ce asistase numai la prologul spectacolului promis. Singur Aubryot bănui ce­va, și, cu îndrasneala sea obicinuită, era să cera explicațiuni lui La Fayette însuși. Acest din ur­mă, crectendu-i se permis o inocentă minciună, răspunse protestând reaua stare a sănătăţii lui Gaston şi mai cu seama dorinţa ce arătase Washington de a asista la şedinţele consiliului de resbel; dar generalisimul era în în­târziere la Valley Forge pentru o zi sau două încă. Dacă am spune că Aubryot era mulţumit de aceste explicațiuni, ar fi a nu cunosce pătrunderea cea obi­cinuită, inse totuși nu se Îngriji peste măsură de situațiune. Graba ar fi sus­­pendat ședința cât ar fi poftit, tre­­buiau să sfarceascâ prin o judecare, și toate probele erau contra adversa­rului stu, toate. Asta era atât de ads*

Next