Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)
1885-10-18 / nr. 2875
bonament pentru România : un an ... 20 lei 6 ,luni . . . ioneȘÎ pag. IV premiul erit abonajilor ipentru străinătate !: un an ... 34 lei 6 luni ... 17 * Abonamentele In Galaţi la Admnistraţiunka I, în districte la hiaiuri postale. Redacţiunea :22 str. Mare. ..APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Telegrafânie Serviciul partie, al ‘Vocii Covurluiului» AGENŢIA HAVAS. PARIS, 28 Octombrie. — Nişce scrri n Belgrad spun că guvernul regel Milan ar fi declarat că Serbia nu desarma înainte de restabilirea hilibrului în Balcani. BELGRAD, 28 Octombrie. — Iaspunsul său la nota colectivă a pașilor, guvernul șerb asigură că sotesc ca sfânt tratatul de la Berlin ă va face toate pentru a mănținea «cea. Serbia speră că marile puteri vor lua seama de sinceritatea purtării le. CONSTANTINOPOLE, 28 Octombie. — Toate puterile mari &U noti- 3at Porții că ele aderă, cu mai multe , mai puţine reserve, la ideea de întruni o conferenţă. LONDRA, 28 Octombrie. — limes clamă anexarea Birmanie!. Daily Aews credea şei că o revo- IJlţiune a isbucnit la Mandalay. Relie Birmaniel ar fi fost asasinat. 1 CONSTANTINOPOLE, 27 Octombie. — Cale indirectă. — Agentul iptomatic al Bulgariei a făcut ieri sforţil o comunicare spunând că Serii au trecut graniţa, pe urmă că s’au tras, dar că au ocupat un post vallal bulgar. (Depeşa conrespondentului nostru ) Soţia s’a întemeiat, după cum se ide, pe o deci raţiune oficială a ivernului bulgar. A. H. CONSTANTINOPOLE, 28 Octbrie. — Se asigură că sultanul suprimat causa recrutării din convențiunea anglo-turcă după îndemnul D-lui de Nekdorf, ambasadorul Rusiei, deoarece Rusia presupune pe Anglia că caută a constitui o bună armată egipteana ce ar putea eventual serbi la apărarea fruntariei Indiei. Afară de clausele deja cunoscute, convențiunea anglo-turcă ar conținea o clausă secretă. Toate puterile n’au răspuns încă relativ la conferență. Ambasadorul Francie! a notificat astăzi adesiunea Franciei cu reserve în privința procedurei Pórta a comandat torpile sistem german S> hwartzkopf. linia petit Pagina IV : 4° kanî , III: 8o , I N S E R Ţl U N J 5i RECLAME Pagina III : 8o bani La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. Administraţiunea : 22, str. Mare. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. GALAJI, 17 Octombrie 1885. Se anunță că toate puterile au aderat la ideea conferenței, unele fără reserve, altele cu mai multe sau mai puține restricțiuni, așa că aceasta întrunire va avea loc (filele aceste, înainte de toate reservele diferitelor puteri probeaza că puterile nu sunt încă înțelese bine asupra a ceea ce au să facă, şi dacă înțelegerea nu s a putut face înainte, nu ştim cum o să se facă în timpul conferenței. Dar apoi chiar dacă o înțelegere ar exista, asupra ce s’ar face ? Să se restabileascà statu quo sau sa se satisfacă diferitele pretenţiuni a naţiunilor balcanice ? Cum înse vor face spre a aduce la îndeplinire sau o soluţiune sau alta ? Dacă ar fi în joc numai şefii diferitelor State sau guvernele lor, poate că ar fi uşor de a se înţelege. Dar în dosul lor sunt popoarele, ce nu se pot aşa lesne aduce la ascultare. Ia Grecia, în Serbia şi în Bulgaria domneşce o agitaţiune ce pare greu de celinat. Evenimentele au creat în aceste trei ţeri o situaţiune cu totul anormală, a cărei consecvenţe nu se pot prevedea. Regele Greciei, regele Serbiei, principele Bulgariei pot fi compromiși în ochii supușilor lor ce situațiune ar fi pentru regele Milan dacă s’ar întoarce la Belgrad cu mânele goale, după ce a plecat în capul armatei sele spre a cuceri Vechia Serbiă. Cum ar putea regele Greciei să ordone trupelor sele să se întorcă în garnisoanele lor după ce le a umplut de entusiasm cu ideea că se duc să libereze pe fraţii lor din Epir, Tesalia şi Macedonia. Dar situaţiunea principelui Alexandru cum ar fi dacă s’ar întoarce la Sofia umilit. Este adevărat că toţi aceşti suverani au promis a sta liniştiţi până ce conferenţă îşi va termina lucrările. Dar dacă decisiunile conferenţei n’ar da satisfacere aspiraţiunilor lor, cine mai poate garanta că vor rămânea tot liniştiţî? Nu e probabil că în acest cas el vor risca totul spre a’şi salva situaţiunile ? Ori cum s’ar întorce lucrurile, viitorul nu ne pare plin de asigurări. Cronica, locația. — Astă seara consiliul judeţului este convocat la şedinţă. — Cu trenul de astăzi diminaţă a sosit D. prefect, care se absentase aoi la Bârlad — Asera a plouat cu trăsnete şi fulgere mari, lucru foarte rar la o asemene epocă. — Astăzi Joi, 17 Octombrie, trupa de varietăţi internaţionale Matula & Klein va da a 3-a representaţiune de gimnastică, echilibristică şi teatru mecanic. La fine pentru prima oara : Distrugerea şanţurilor de la Criviţa de cătră armata română, compusă din 2.000 figuri mişcătore. — Tot astă sară concert vocal dat în sala Apollo (fost Turnverein) de tenorul-bariton Jerome Samson, cu concursul D nel F. Prokesch. Evenimentele din Balcani, Sofia, 27 Octombrie. — Guvernul otoman a notificat cehii serbesc că Turcia considerând Bulgaria teritor turcesc, orice atac al Serbilor contra Bulgariei vă fi considerat ca îndreptat în contra chiar a împorafiei otomane. Acesta scrie a produs o mare bucurie în Sofia, unde neliniştea era foarte mare în urma înaintărilor trupelor serbesci spre fruntarii. Bulgarii regretă acum ceea ce au făcut; mişcarea lor nu le a adus decât neajunsuri şi le-a impus sacrificii cari nu vor fi răsplătite prin nimic, in loc de unirea dv^rtua evctricrrtloi^v. Bulgarii, e foarte probabil că se va stabili o stare de lucruri analogă cu statul quo, pe când nu se stie dacă Serbii nu vor dobândi o compensaţiune din teritoriul bulgar. Sofia) 27 Octombrie.— Ieri a sosit principele Alexandru în Sofia în fruntea unui mare număr de trupe, vreo 5000; trupele au făcut un marş continuu de mai bine de 140 kilometri. Se aşteptă mâne alte regimente. Mahometanii din Bulgaria au organisat un corp de 3.000 călăreţi Miola «VOCII COVURLUIULUI, 58 gUNIA DIAVOLULUI S-A-TJ SACRIFICIUL FILIAL Tndttc(liuM da B. IONASCU PARTEA III. i. r iy • 'r'tfw'm - A ■ VIII. Urmare Nico Interveni* Atunci mărturisirea lordului linton poate să tranșele dificultatea, se unul din asistenți. — Da, înse cine se va duce să’lute ? întrebă La Fayette. — Eu, strigă Nicu; eu, care nu ai decât un idiot că nu m am încă la asta. Clinton nu te va asculta. — Dacă Clinton nu mă ascultă, voi aduce aici pe Clinton, o jur. Ofițerii se uitară unii la alții. Nicu le părea cam smintit. — Nu’l zldărîțî, D lor, (J‘8e La Fayette zimbind, dânsul e capabil de toate. — Generale, îți cer 48 de ore păsuela. Dacă în 48 de ore nu sunt înapoi, cu probe în mână, e că voi fi mort, și atunci... veți face ce veți vrea. — Iți acord trei (Je) 4‘8e La Fayette, care adăogi : greul va fi de a găsi un pretext pentru astă suspensiune a cursului justiţiei fără a deştepta bănuelile lui Lorren. Dacă nu e culpabil, lucrul îi va părea extraordinar; dacă e culpabil, va căuta să fugă. — Este un mijloc, replică Nicu. Cine vă împedecă de a spune că D. vicomte de Roquetel nu e în stare să sufere astfel de emoţiuni ? Drept orice răspuns, La Fayette declară membrilor curţii marţiale că lua asupră’şi de a da dreptate cererii Bretonului. — Dar, adăogi el, numai noi aici trebue să stim motivele reale a acestei amânări. Pentru toţi, sănătatea sdruncinată a acusatului trebue să fie unica causa. Apoi adresându se lui Nicu, îi zise : — Adio, băiatul meu, și Doreu să te readucă curând ! — Mulțumesc, generale, stăpânul meu se va întoarce acasă, nu e așa ? — Da. Voi da ordinele necesare. Câteva minute mai târziu, în adevăr, noutatea circula între grupe că audiența era amânată, că acusnta lui era rea și că se hotărîse o altă 4^ Fiecare se întorse la postul seu, după ce asistase numai la prologul spectacolului promis. Singur Aubryot bănui ceva, și, cu îndrasneala sea obicinuită, era să cera explicațiuni lui La Fayette însuși. Acest din urmă, crectendu-i se permis o inocentă minciună, răspunse protestând reaua stare a sănătăţii lui Gaston şi mai cu seama dorinţa ce arătase Washington de a asista la şedinţele consiliului de resbel; dar generalisimul era în întârziere la Valley Forge pentru o zi sau două încă. Dacă am spune că Aubryot era mulţumit de aceste explicațiuni, ar fi a nu cunosce pătrunderea cea obicinuită, inse totuși nu se Îngriji peste măsură de situațiune. Graba ar fi suspendat ședința cât ar fi poftit, trebuiau să sfarceascâ prin o judecare, și toate probele erau contra adversarului stu, toate. Asta era atât de ads*