Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)

1885-10-23 / nr. 2879

NUL XIII. — Nr. 2,879 N A M.K N T litru Románia an ... 20 lei unî . . . io «t >ag. IV premiul abonaţilor ru străinătate — an ... 34 lei uni ... 17 * onamentel se Galaţi la Ad­­raţiunea Şiaru­­districte la biu­postale. Iledacţiunea : 22 10 BANI EXEMPLARUL. MERCURI, 23 OCTOMBRIE 1885, anundie linia petit Pagina IV : 40 bani , INI : So , I N S E R Ţ IUNI și RECLAME Pagina III : 80 ban­i La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat înseminat. Scrisori nefrancate se refusă. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. Mare. § APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. 1, Administraţiunea : 22, str. Mare. Xelegrxa­rxx.© Serviciul partie, al * Vocii Covurluiului, agenția HAVAS. iONDRA, 2 Nouembrie. — Stan­ici află că Nota redigeată de ga­tul elen ca răspuns la Nota am­­idorilor 4^ce Grecia nu poate socoteasca afacerea ca regulată până d nu i*a se va da linia Epirului fel cum i*a fost adjudecată de tra­il din Berlin. NSTANTINOPOLE, 31 Octom­­e. Cale indirectă. — In întruni­­privată de la 29 Octombrie, am ajadorit, cu toata persistenţa diver­­inţelor de vederi cunoscute, par­că a învoit numai asupra oportunităţii a întruni o conferenţă într’un ter­n scurt ; asemene se asigură că D­aru­, decan diplomatic, a făcut cunos­­t Porţii că ambasadorii aşteptă con­­carea conferenţei. După nişte indicii jure, Porta ar convoca conferenţă ntru mâne sau Luni. Cercurile oficiale otomane cred că nferenţa va fi unanimă pentru a re restabilirea statului quo ante, dar acesta va fi o dorință absolut pla­nică, pentru că nici o putere nu imte să dea uneia dintr’însele andatul de a executa aceasta hotă­re. Aceste cercuri cred că atitudi a Turciei în conferență va fi cu tut pasivă, dacă puterile nu’i vor a mandatul să intervină. Cu toate că mandatul conferenței e lărginit la cestiunea Rumeliei, una intre puteri va da ocasiune să se esbată cestiunea reformelor ce tre­ce introduse de Turcia conform tra­­tului de la Belin, făcând să se ob­erve că toate greutățile ce se ivesc n Turcia provin în genere de la a­­sta neexecuțiune. Aceasta situațiune, din care nu se pote ieşi, pare că discurageaza foarte mult pe sultan, care începe a înțe­lege că, pentru că n’a lucrat într’un mod energic de la început, soluțiu­­nea poate să fie obținută numai în paguba Turcie’, cu tot dreptul ei. Circulă scrrea că Turcia a suspen­dat mobilisarea trupelor sale, pentru că urmările actuale sunt de ajuns. A se vedea ultime seri telegrafice pag.. III GALAJI, 22 Octombrie 1885. Lupta electorală, ce va decide în Anglia căreia dintre partide țara va voi să încredințeze destinele sale pe un period de şase ani, se apropie, câci alegerile pentru noua Cameră vor avea loc la 25 Noiembrie st. n., adecă peste trei săptămâni Deja lup­tătorii şi-au­ luat posiţiunile în toate circumscripţiunile electorale. Luptele oratorice, aşteptând bătaia votului, se urmază fără întrerupere pe fie­care zi. Cu toate silinţele de împăciuire ce s’au făcut, divisiunile în partidul li­beral nu s au aplanat ; 238 din can­didaţii liberali s’au angageat a vota în toate cestiunile cu moderaţii par­tidului, iar 232 au declarat că fac parte din grupul radical condus de D. Chamberlain. In 82 de circum­scripţiuni sunt înse candidaturi rivale de liberali moderaţi şi radicali, şi în multe locuri aceste rivalităţi pot a­­duci victoria unui conservator, care fără acesta n’ar aveă şansă de suces Din contra conservatorii nu riscă a perde nici-un scaun prin divisiu­­nea lor ; 368 candidaţi torii s’au de­clarat gata a urma pe lord Salisbury şi 12 s’au pronunţat în favoarea opi­­niunilor tării democratice a lordului Randolph Churchill. Nu sunt înse de­­cât vre doue circumscripţiuni unde doui candidaţi conservatori de aceste doue nuanţe să se presinte în acelaşi timp contra unui candidat liberal. E fără Indoiela foarte dificil, cum am mai spus, de a prevedea cu si­guranţă care va fi resultatul luptei, mai ales în faţa enormului număi de noul alegători cărora li s’a dat acest drept prin recenta reformă elec­torală a D-lui Gladstone, cum şi a nouei disposiţiuni a circumscripţiu­nilor electorale. Cu toate aceste s’au făcut calcule de probabilităţi, şi aceste calcule, făcute de o revistă conse­r­vatoare, dau ca probabil următorul re­zultat : In Irlanda se vor alege 79 separatişti sau parnelişti. In cele­l­alte părţi a re­gatului se vor alege 178 conservatori şi 311 liberali. Sunt 76 circumscripţiuni a căror resultat nu se poate prevedea nici ca probabilitate. Presupuind că acesta va fi resultatul scrutinului de la 25 Noiembrie, nici chiar liberalii nu vor putea dispune de o majori­tate de guvernament, dacă cele 76 cir­cumscripţiuni Indouióse nu vor ieşi în majoritate în favoarea lor. In ceea ce priveşte pe torii, ei nu vor avea majoritatea nici chiar când toate cele 76 circumscripţiuni Indou­ióse ar ieşi în favoarea lor, fără a recurge la concursul perneliştilor. Aceste înse, încă o dată, sunt cal­cule de probabilități, pe cari alegă­­torii le pot spulbera prin votul lor de la 25 Nouembrie. C­ronica, locală. — Consiliul comunal s’a reunit ieri seara în ședință. Erau presenți 12 consilieri. S’a ocupat cu resolvarea mai multor cestiuni privitoare la pro­cesele comunei. — Locuitorul I. Fendurei, din des­părţirea ei, certându-se cu femeea sea Gatinca, a lovit-o cu cuţitul în pept, padend moirtă. Asasinul este arestat. Parchetul urm­eaza cercetarea. — Fraţii Serek, Vasile şi Alecu, comercianţi de cherestea în piaţa noas­­tră, au fost isbiţi de o mare nenoro­cire. O telegramă de la Piatra le a­­nunţă că fratele mai mare, Ioan Şo­­r­a, a cădut mort de apoplexia ieri seara. Trimitem toate doleanţele noastre nemângâiatei familii. — Iată mişcarea populaţiunii ora­şului nostru de la 13 până la 19 oc­tombrie ; născuţi: 8 băiaţi legitimi şi 1 nelegitim, 10 fete legitime, total : 19; au fost şi 1 băiat şi 1 feta năs­cuţi morţi ; căsătorii : 7 ; morţi : 24 (3 israeliţi), din cari 4 pană la 1 an, 6 de la 1 la 5 ani, 2 de la 5 la 20 ani, 2 de la 20 la 30 ani, 2 de la 30 la 40 ani, 5 de la 60 la 80 ani, 3 peste 80 ani. Evenimentele din Balcani. Vaniety 31 Octombrie. — Amba­sadorii se vor întruni Marţi pentru prima oră în palatul contelui Coru­ pentru a răspunde notei Porţii care li invită să ia parte la conferenţă. Ambasadorii vor notifica guvernului otoman în mod oficial că primesc să ia parte la dînsa. După ce se va în­deplini aceasta formalitate, Poarta va proceda în mod oficial la numirea plenipotenţiarilor. Unul din aceşti plenipotenţiari va fi Said paşa, mi­m folid­» «VOCII COVURLUIULUI, 6 2 ZUNIA DIAVOLULUI S.A.TJ SACRIFICIUL FILIAL Traducţitm« d« B. IONASCU PARTEA III. V S a li-m a t Când lordul Clinton se reîntoarse la Filadelfia, după nereușita încercă­rii în contra corpului comandat de La Fayette și după ce ven­use scăpân­­du’l vicomtele de Roquetel, pe a cărui Indrăsnelă o admirase, prima sea vi­­ul fu pentru frumoasa sea prisonieră. Elisa îl aștepta îngrijată, câci doria să afle de la el ce se făcuse Gaston Clinton, care era gentilom și care vtia să suporte cu galanterie eșecu­rile, o întâmpină­­Jitendu’i : — D-na mea, îți fac complimentele mele. Sunt de două ori învins. La Fayette mi-a scăpat, și am vădut tre­­când pe câmpul de bătaia un cavaler la evssiunea căruia, după cât mi s’a spus, ai contribuit foarte mult. — Așa este, milord. Nu mi-am fă­cut de cât datoria. — Voi face și eu pe a mea, pe­depsind cum se cuvine pe complicii­e rele. — Iată un lucru care ar fi puțin generos, aceasta meschină răsbunare ar fi nedemnă de D tea. — Nu va fi răsbunare, D-nă, ci justa pedeapsa a unei greșeli pentru care codul militar e foarte sever. — Și codul militar are el rigori și contra generalilor cari adusă de situațiunea sea pentru a’și satisface interesele lor private, pasiunile lor ? — D-nă ! — O repet milord, ar fi nedemn ca să se pedepseasca doui subalterni, numai pentru că au împedecat în­deplinirea unei acțiuni care ar fi în­tunecat gloria D-téle. Iți cer formal graţia lor , dacâ’mi vei refusa’o... — D-nă,­­Jade Clinton zimbind, nu mi lua prin amenințările D-tele, meritul supunerii. Iți promit că ni­mene nu va fi supărat pentru eva­darea vicomtelui de Roquetel. Și a­­poi ce me priveste ! Cei doui Ro­quetel nu au de­cât să se aranjeze cum voesc ! Eliza, liniştită asupra sertei lui Gas­ton, și sigură de resultatul fericit al evadării lui, nu admitea nici­ un mo­ment că amicul sert putea fi în mari pericole în câmpul american. Ea se gândi că Gaston era brav, că servi­torul sett era iscusit şi devotat, şi că nu trebuia alt nimic pentru a scăpa de greutăţi. Siguranța câştigată, ea se gândi a capela libertatea. . Inse aci, se lovea de voința lui Clinton, care din di în di părea mai galant. D’aci resulta că ea din (}i în di se arăta mai rece și mai tristă. Condes­­cedența generalului pentru complicii evadării fu iute uitată, și în fine Elisa se puse față cu el pe pi­cior de resbel. Clinton era când fu­rios, când trist din causa eșecurilor sale zilnice. Inse acesta nu’l descu­­ragea în persistenţa sea. Se înţelege lesne câtă speranţă şi câtă bucurie simţi el în diminaţa zilei aceleia la primirea biletului adus de Josef Maria, prin care pri- zoniera sea îl invita pentru prima oră a lua ceaiul şi a petrece sora cu ea.

Next