Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)

1885-11-08 / nr. 2892

ANUL Xir. — Nr. 2,S92. ABONAM­ENT pentru România ’e un an ... 20 lei , 6 luni . . .1o * Pag. IV premiul fent abonajilor pentru străinătate e un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se ic în Galați la Ad­­ministrațiunea «jiaru­­ui,în districte la bir­­orile poștale. ? 10 BANI EXEMPLARUL. VINERI, 8 NOIEMBRIE 1885, a­nuncib linia petit Pagina IV : 40 bani , 111: 80 , I­NSERTIUN­I şi RECLAME Pagina IIi : 80 bani La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori neb­ancate se relasă. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. str. Mare. Redacţiunea : 22 str. Mare. | APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU,­­ Administraţiunea : 22, X elsgrame Serviciul partie, al « Vocii Covurluiului^ AGENŢIA HAVAS, LONDRA, k18 Nouembrie. — C­ ladstone a pronunţat un discurs în cre a lăudat politica orientală a for­­ului Salisbury, precum şi prudenta n­oderaţiune a Porţii ; în același timp blamat faptele Serbiei. LONDRA, 18 Novembrie. — Stew­ard (zice că Austria se arată foarte­­ uit opusă unei interveniri militare a Turciei. CONSTANTINOPOLE, 18 Noiem­­­brie.— Tevfic-bey, ambasadorul Tur­iei la Berlin, a plecat pentru a ocu­­pa postul său. Hiamil-b­­y, secretarul altanului îl însoţeşte. VIENA, 18 Nouembrie. — Un ra­port oficial datat de la Zaribrod, 17 Nouembrie, dă asupra luptelor can i au întâmplat de la deschiderea os .Uitaţilor până la 16 informaţiunile urmatoare : Serbii &a ocupat Zan­brod la 14 după ameda. La 15, după o luptă ce a ţinut 4 ore, Bulgarii au fost puşi cu totul !Te fugă aproape de Trn. Serbii au Luat oraşul cu asalt şi au făcut 300 prisoniei I. Regele dirijeaza personal operația mie. La 16, generalul Leermin avu să susţină o luptă viuă înainte de a în­tra în Adlie. După aceea, înaintând spre Vidin, ei se votau, la trecerea Witbolului, {}) atacat din 4 părți de (…) Wibol, afluent al Ratkovicei, cu care se uneşte la punctul chiar unde acest riu merge se de aruncă în Dunăre, aproape de trajul Witbol, trece la o mică dis­anţă de Adlie, o dată de Bulgari, cari fură cu totul învinşi, şi lăsară în manile Şerbilor 1,000 prisonieri cu o mare cantitate de material. Perderile din partea Şerbilor au fost asemene considerabile. Spiritele trupelor serbesci este ex­celente. Populaţiunea le primeşte pretutindene ca liberatori. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. GALAJA 7 Nouembrie 1885. Succesele răpi­­ţi a armatei serbe din primul moment a intrării sale pe teritoriul bulgar par a se fi oprit, câci o depeşă de ieri ne spune că Serbii nu numai că au fost respinşi în atacul ce dădură posiţiunii de la Slivniţa, ci încă au fost urmăriţi de Bulgari, cari le ar fi luat două tunuri şi mai mulţi prisonieri. Cu tot acest eşec înse, Serbii nu vor lipsi a reveni cu forţe mai mari. De altă parte se ştie că armata bul­gară din Rumelia trebue să fi sosit la Stivniţa, ast­fel că lupta viitoare ce se va da va trebui să fie foarte crâncenă şi de o parte şi de alta, de oare­ce aceasta posiţiune luată, capitala Bulgariei este ameninţată. Se ştie că Serbia complezi pe luarea capitalei bulgare pentru încetarea ostilităţilor printr’un armistiţiu. Dacă sunt bătuţi şi respinşi încă o dată de la Slivniţa, le va trebui timp mai îndelungat şi sforţări mari spre a’şi ajunge la scop. Nu se poate şti resultatul , dar şan­sele sunt pentru Serbi, a căror ar­mată e mai bine comandată şi mai bine organisată de­cât cea bulgară Cu toate ace­ste nu se poate nega şi acestei din urmă meritul vitejiei. Cu tată lipsa ei de organisare, cu tot­ul viciatul ei în foc, cu tata penuria de ofiţeri supravenită în urma demisio­nării ofiţerilor ruşi, ea a dat probă de multă bărbăţia şi s’a luptat cu vi­tejiă ; şi dacă este adeverat ceea ce afirmă telegramele din Sofia, că pre­­tutindene forţele bulgare au fost mult inferioare celor serbesci, apoi nu e de mirare câ a suferit eșecuri în primele lovituri. Vom vedea care din cele două armate va arăta superioritatea se» cftu­ d- vor veni față în față în număr aproape egal și mai mare. Ororxica, local-e* — De ieri se observă o viuă ac­­titate în flotila noastrâ. Se (Jice că co­mandantul flotilei a primit ordin a pregăti bastimentele spre a pleca în susul Dunării. Se asigură că aceasta măgură se ia spre a se asigura liber­tatea navigațiunii pe Dunăre. — In locul D lui M. Chousserie, a cărui numire ca vice-consul al re­publice! francese la Con­tanța am anurtţat’o, m­inisteriul domenielor a în’SiTi'ciottfc cu suplinirea catedrei du limba francesă de la stela nostra co­mercială pe D. M. Rodocalat, un tîner de merit, D­r. în şciinţele politice şi administrative. Evenimentele din Balcani. Sofia, 17 Nouembrie.— Până acum au sos­t în Sofia peste 15.000 oameni venind din Rumelia şi din diferite oraşe ale principatului ; trupele îndată ce sosesc sunt îndreptate spre Sliv­niţa, unde se va decide bătaia dintre Sârbi şi Bulgari. In Sofia domnesce o activitate extraordinară ; soldaţii pleca­­u marş forţat; se organiseaza ambulanțe și spitaluri chiar în case particulare ; lucrările de apărare a Sofiei se activeaza cu o energiă deo­sebită. Serbii bombardeazâ intăritrile de la Slivnița ; acest bombardament nu poate face mari stricăciuni, de vre­­m­e-ce Serbii n’au de­cât tunuri de câmp ; tunurile lor de asediu n’au­ sosit încă. Din Sofia se aude merci­ canonada. In spre Vidin s’au întâmplat mai multe lupte între Bulgari şi Serbi, Serbii au făcut prisouieri 1 batalion regulat bulgăresc. Solii positive n’au sosit încă, Slivniţa, 17 Nouembrie. — Serbii au fost respinşi pe toata linia ; ei au h set câte­va tunuri şi un num­er în­­semnat de bagagie şi muniţiuni în marile Bulgarilor. Armata sârbeascâ s’a dus să se reorganiseze la o dis­tanță de 8 kilometri; ea aşteptă aju­­toarele cari trebue să sosească neîntâr­ziat de la Trn. Corpul din Bresnik a primit ordin să înainteze spre Sliv­niţa. Până mâne sau poimâne nu mai poate fi vorba de o acţiune, de vreme­­ce şi Serbii şi Bulgarii sunt ocupaţi saşi adune răniţi­ ; dacă Bulgarii ar avea o cavaleria numerosă, succesul ar fi fost mult mai mare. Astă sara sosesc din Sofia 7,000 amcul cu 18 tunuri. Trupele din alte părţi sunt trimise în grabă la Vidin, unde se va înt­­ tâmpla în curând o bătălia. Aci Bul­­­­gani sunt mult mai numeroşi,­­ Serbii îşi vor da toate silinţele să­­ înv­igă la al douele atac al Slivniţei ; lupta va fi cât se poate de crâncenă. Felici» «VOCD COVURLUIULUI, 75 VIZUNIA DIAVOLULUI S JS^TJ SACRIFICIUL FILIAL Traducțiune di B. IONASCU PARTEA 1Y. II Urmare Inpuşcatul vin. — Cât despre acesta, răspund tu­­Jise Jose care instala în cabina sea pe Aubryot sdrobit de obosală și aproape să leșine. A doua (R diminață fregata Bellona plecă. Noi nu vom face pe lectorii noștri să asiste la toate detai­lurile plecării. Ne vom mărgini a spu-I ca, la doue ore după răsăritul so­ul, fregata, care salutase prin 21 de tunuri pămlntul american pe care era sa’l părăsască,scoborîa împinsă de vînt apele Delawarei și se prepara a se arunca în mijlocul imensului ocean. El trecu pe lângă Muetta, a cărei echi­­pagiu se pregătia şi el de plecare. Pe puntea Bellonti se vedeau, râzi­maţi de balustrada aurită, Gaston şi Evisa contemplând spectacolul oraşului şi a portului care se deştepta. Pe trăsătu­rile palide a lui Gaston, se putea citi bucuria şi mândria triumfului; pe faţa Elisei frumoasa expresiune a amorului, a recunoscinţei şi a admiraţiunii, toate temperate cu toate aceste de o puţină melancolie, ultima urmă a suferinţei lor ce avusese. Aubigot pândia plecarea Bellone­­prin ferestrele cabinei Muettel. El vetia trecend la câți­va pași departe de el cele doue ființi a căror perdere o me­dita el. Când Bellona dispăru, Muetta plecă la rândul ei, ne­răditend de cât ai patra parte din pânze, pentru a nu întrece fregata, pe care o ajunse spre 8éra, și pe care după ordinul lui Au­bryot nu trebuia să o perda din vedere. III. Vasul înainte. Căletoria promitea să fie frumoasa şi răpide. Viatul batea de la Vest cu o constanţă şi o egalitate de bun augur, scâmpârând arderea soarelui, a cărui raze de aur se aşternuseră pe a­zurul valurilor, reflectând azurul ce­rului. Abia în mare, și liberă în mișcările ei, Bellona întinse cu încetul pânzele și alerga ca o si géiá. Căpitanul Jose nu 'Xigen­se iu-I țâra goeletei sale, câci micul basti-I ment urmă fără greutate fregata, și chiar la fie­care moment Spaniolul era silit să ordone o manevra în sco­pul de a modera mersul Muettei. Nimic nu poate da, o idee despre fericirea ce gustau Geston şi E­­lisa. L­ieri, avuţi, întruniţi, cei două copii îşi petreceau dilete stând unul lângă altul în salonul care separa cabinele lor. Trimis în Francia cu o misiune oficială, vicomtere de Ro­­quetel era un fel de ambasador şi comandantul pusese la disposiţîunea sea luxosul apartament din d­rept. Cu toate stăruinţele junilor finanţ^ţ», el se puse în cabina unuia din ofi­ţerii sei şi nu se ocupa de pasagerii sei de­cât pentru a î îngriji, ceea ce stabili între dînşii şi el legăturile unei solide amiciţii. Pe timpurile acele părţile din

Next