Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)
1885-11-08 / nr. 2892
ANUL Xir. — Nr. 2,S92. ABONAMENT pentru România ’e un an ... 20 lei , 6 luni . . .1o * Pag. IV premiul fent abonajilor pentru străinătate e un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se ic în Galați la Administrațiunea «jiaruui,în districte la birorile poștale. ? 10 BANI EXEMPLARUL. VINERI, 8 NOIEMBRIE 1885, anuncib linia petit Pagina IV : 40 bani , 111: 80 , INSERTIUNI şi RECLAME Pagina IIi : 80 bani La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancate se relasă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. str. Mare. Redacţiunea : 22 str. Mare. | APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU, Administraţiunea : 22, X elsgrame Serviciul partie, al « Vocii Covurluiului^ AGENŢIA HAVAS, LONDRA, k18 Nouembrie. — C ladstone a pronunţat un discurs în cre a lăudat politica orientală a forului Salisbury, precum şi prudenta noderaţiune a Porţii ; în același timp blamat faptele Serbiei. LONDRA, 18 Novembrie. — Steward (zice că Austria se arată foarte uit opusă unei interveniri militare a Turciei. CONSTANTINOPOLE, 18 Noiembrie.— Tevfic-bey, ambasadorul Turiei la Berlin, a plecat pentru a ocupa postul său. Hiamil-by, secretarul altanului îl însoţeşte. VIENA, 18 Nouembrie. — Un raport oficial datat de la Zaribrod, 17 Nouembrie, dă asupra luptelor can i au întâmplat de la deschiderea os .Uitaţilor până la 16 informaţiunile urmatoare : Serbii &a ocupat Zanbrod la 14 după ameda. La 15, după o luptă ce a ţinut 4 ore, Bulgarii au fost puşi cu totul !Te fugă aproape de Trn. Serbii au Luat oraşul cu asalt şi au făcut 300 prisoniei I. Regele dirijeaza personal operația mie. La 16, generalul Leermin avu să susţină o luptă viuă înainte de a întra în Adlie. După aceea, înaintând spre Vidin, ei se votau, la trecerea Witbolului, {}) atacat din 4 părți de (…) Wibol, afluent al Ratkovicei, cu care se uneşte la punctul chiar unde acest riu merge se de aruncă în Dunăre, aproape de trajul Witbol, trece la o mică disanţă de Adlie, o dată de Bulgari, cari fură cu totul învinşi, şi lăsară în manile Şerbilor 1,000 prisonieri cu o mare cantitate de material. Perderile din partea Şerbilor au fost asemene considerabile. Spiritele trupelor serbesci este excelente. Populaţiunea le primeşte pretutindene ca liberatori. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. GALAJA 7 Nouembrie 1885. Succesele răpiţi a armatei serbe din primul moment a intrării sale pe teritoriul bulgar par a se fi oprit, câci o depeşă de ieri ne spune că Serbii nu numai că au fost respinşi în atacul ce dădură posiţiunii de la Slivniţa, ci încă au fost urmăriţi de Bulgari, cari le ar fi luat două tunuri şi mai mulţi prisonieri. Cu tot acest eşec înse, Serbii nu vor lipsi a reveni cu forţe mai mari. De altă parte se ştie că armata bulgară din Rumelia trebue să fi sosit la Stivniţa, astfel că lupta viitoare ce se va da va trebui să fie foarte crâncenă şi de o parte şi de alta, de oarece aceasta posiţiune luată, capitala Bulgariei este ameninţată. Se ştie că Serbia complezi pe luarea capitalei bulgare pentru încetarea ostilităţilor printr’un armistiţiu. Dacă sunt bătuţi şi respinşi încă o dată de la Slivniţa, le va trebui timp mai îndelungat şi sforţări mari spre a’şi ajunge la scop. Nu se poate şti resultatul , dar şansele sunt pentru Serbi, a căror armată e mai bine comandată şi mai bine organisată decât cea bulgară Cu toate aceste nu se poate nega şi acestei din urmă meritul vitejiei. Cu tată lipsa ei de organisare, cu totul viciatul ei în foc, cu tata penuria de ofiţeri supravenită în urma demisionării ofiţerilor ruşi, ea a dat probă de multă bărbăţia şi s’a luptat cu vitejiă ; şi dacă este adeverat ceea ce afirmă telegramele din Sofia, că pretutindene forţele bulgare au fost mult inferioare celor serbesci, apoi nu e de mirare câ a suferit eșecuri în primele lovituri. Vom vedea care din cele două armate va arăta superioritatea se» cftu d- vor veni față în față în număr aproape egal și mai mare. Ororxica, local-e* — De ieri se observă o viuă actitate în flotila noastrâ. Se (Jice că comandantul flotilei a primit ordin a pregăti bastimentele spre a pleca în susul Dunării. Se asigură că aceasta măgură se ia spre a se asigura libertatea navigațiunii pe Dunăre. — In locul D lui M. Chousserie, a cărui numire ca vice-consul al republice! francese la Contanța am anurtţat’o, ministeriul domenielor a în’SiTi'ciottfc cu suplinirea catedrei du limba francesă de la stela nostra comercială pe D. M. Rodocalat, un tîner de merit, Dr. în şciinţele politice şi administrative. Evenimentele din Balcani. Sofia, 17 Nouembrie.— Până acum au sost în Sofia peste 15.000 oameni venind din Rumelia şi din diferite oraşe ale principatului ; trupele îndată ce sosesc sunt îndreptate spre Slivniţa, unde se va decide bătaia dintre Sârbi şi Bulgari. In Sofia domnesce o activitate extraordinară ; soldaţii plecau marş forţat; se organiseaza ambulanțe și spitaluri chiar în case particulare ; lucrările de apărare a Sofiei se activeaza cu o energiă deosebită. Serbii bombardeazâ intăritrile de la Slivnița ; acest bombardament nu poate face mari stricăciuni, de vreme-ce Serbii n’au decât tunuri de câmp ; tunurile lor de asediu n’au sosit încă. Din Sofia se aude merci canonada. In spre Vidin s’au întâmplat mai multe lupte între Bulgari şi Serbi, Serbii au făcut prisouieri 1 batalion regulat bulgăresc. Solii positive n’au sosit încă, Slivniţa, 17 Nouembrie. — Serbii au fost respinşi pe toata linia ; ei au h set câteva tunuri şi un numer însemnat de bagagie şi muniţiuni în marile Bulgarilor. Armata sârbeascâ s’a dus să se reorganiseze la o distanță de 8 kilometri; ea aşteptă ajutoarele cari trebue să sosească neîntârziat de la Trn. Corpul din Bresnik a primit ordin să înainteze spre Slivniţa. Până mâne sau poimâne nu mai poate fi vorba de o acţiune, de vremece şi Serbii şi Bulgarii sunt ocupaţi saşi adune răniţi ; dacă Bulgarii ar avea o cavaleria numerosă, succesul ar fi fost mult mai mare. Astă sara sosesc din Sofia 7,000 amcul cu 18 tunuri. Trupele din alte părţi sunt trimise în grabă la Vidin, unde se va înt tâmpla în curând o bătălia. Aci Bulgani sunt mult mai numeroşi, Serbii îşi vor da toate silinţele să învigă la al douele atac al Slivniţei ; lupta va fi cât se poate de crâncenă. Felici» «VOCD COVURLUIULUI, 75 VIZUNIA DIAVOLULUI S JS^TJ SACRIFICIUL FILIAL Traducțiune di B. IONASCU PARTEA 1Y. II Urmare Inpuşcatul vin. — Cât despre acesta, răspund tuJise Jose care instala în cabina sea pe Aubryot sdrobit de obosală și aproape să leșine. A doua (R diminață fregata Bellona plecă. Noi nu vom face pe lectorii noștri să asiste la toate detailurile plecării. Ne vom mărgini a spu-I ca, la doue ore după răsăritul soul, fregata, care salutase prin 21 de tunuri pămlntul american pe care era sa’l părăsască,scoborîa împinsă de vînt apele Delawarei și se prepara a se arunca în mijlocul imensului ocean. El trecu pe lângă Muetta, a cărei echipagiu se pregătia şi el de plecare. Pe puntea Bellonti se vedeau, râzimaţi de balustrada aurită, Gaston şi Evisa contemplând spectacolul oraşului şi a portului care se deştepta. Pe trăsăturile palide a lui Gaston, se putea citi bucuria şi mândria triumfului; pe faţa Elisei frumoasa expresiune a amorului, a recunoscinţei şi a admiraţiunii, toate temperate cu toate aceste de o puţină melancolie, ultima urmă a suferinţei lor ce avusese. Aubigot pândia plecarea Belloneprin ferestrele cabinei Muettel. El vetia trecend la câțiva pași departe de el cele doue ființi a căror perdere o medita el. Când Bellona dispăru, Muetta plecă la rândul ei, nerăditend de cât ai patra parte din pânze, pentru a nu întrece fregata, pe care o ajunse spre 8éra, și pe care după ordinul lui Aubryot nu trebuia să o perda din vedere. III. Vasul înainte. Căletoria promitea să fie frumoasa şi răpide. Viatul batea de la Vest cu o constanţă şi o egalitate de bun augur, scâmpârând arderea soarelui, a cărui raze de aur se aşternuseră pe azurul valurilor, reflectând azurul cerului. Abia în mare, și liberă în mișcările ei, Bellona întinse cu încetul pânzele și alerga ca o si géiá. Căpitanul Jose nu 'Xigense iu-I țâra goeletei sale, câci micul basti-I ment urmă fără greutate fregata, și chiar la fiecare moment Spaniolul era silit să ordone o manevra în scopul de a modera mersul Muettei. Nimic nu poate da, o idee despre fericirea ce gustau Geston şi Elisa. Lieri, avuţi, întruniţi, cei două copii îşi petreceau dilete stând unul lângă altul în salonul care separa cabinele lor. Trimis în Francia cu o misiune oficială, vicomtere de Roquetel era un fel de ambasador şi comandantul pusese la disposiţîunea sea luxosul apartament din drept. Cu toate stăruinţele junilor finanţ^ţ», el se puse în cabina unuia din ofiţerii sei şi nu se ocupa de pasagerii sei decât pentru a î îngriji, ceea ce stabili între dînşii şi el legăturile unei solide amiciţii. Pe timpurile acele părţile din