Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)

1885-12-03 / nr. 2913

ANUL XIII. — Nr. 2.913. abona m­e n t pentru România Prjrfi an ... 20 iei 1­ 6 luni . . . io­r pag. IV premiul ierii abonajilor pentru străinătate e un an ... 34 lei 6 luni ... 17 * Abonamentel se ic in Galaţi la Ad­­ministrațiunea Aparu­­iî, în districte la bir­­urile postale. 10 BANI EXEMPLARUL. MARTI, 3 DECEMBRIE 188S;­i 1_____________­­__________ ANUNCTE linia petit Pagina IV : 40 bani . III: 80 I­NSERTIUNI 81 RECLAME via III : 80 bani Cronică : 2 lei ^­epeţirile si fac cu at însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. Redacțiunea: 22 str. Mare. |­ ‘APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. | Administrațiunea : 22, str. Mare. X eleg'XĂrcL© Se­viciul partie, al «Vocii Covurluiului« AGENTIA HAVAS. LONDRA., 11 Decembrie.— Reful­atele definitive ale alegerilor pentru Parlament, afară de două colegii al ăror vot nu e încă cunoscut, dinl lirele urmatoare : 332 liberali, 250 onservatori, 80 lfl&ndeBl. VIENA, 11 Decembrie.— O depeșa dresată din Roma (^tarului lagblitt nun­tâ că papa e reu bolnav. ^JiONDRA, 12 Decembrie. — limes­­ce câ cestiunea Rumeliel poate fi ocolita ca regulata, pentru că cele rel imperii renunță să restabilesca tutui guo ante. Turcia va trimite un emifar să asculte dorinţele Rumelic­­ilor şi le va da satisfacţiune. Dupa ceea puterile vor consacra modifi­­area adusa în tratatul de la Berlin, N­S, 12 Decembrie. — Guvernul erb desminte afirmaţiunea guvernu­lui prinţiar că nişce avanposturi bul­gare ar fi fost atacate de nişce trupe erbe. El constata din potrivă că ult­e detaşamente bulgare au pătruns alese, în împrejurimile Pirotului, iu­juşce sate de, unde ie au gonit locui­tei. Nişce voluntari bulgari au fost espinşi asemene din Viassina, unde i se puneaui pe jat. Dar în nici-o arte Serbii n’au tras asupra solda dor regulați bulgari. BELGRAD, 12 Decembrie. — D. Urasanine a adresat marilor pulen nouă notă pentru a le propune sa umeasca o comisiune militară inter­aționala sa reguleze cestiunea lu­i­­ioasa, ca sa pună capet unei situa­­ții, care, daca sar prelungi, ar a­­uce reluarea ostilităților. Nota insistă ca puterile să adere la propunerea ce le este adresată. PARIS, 12 Decembrie.—Intr’o cir­cul­a­r­a adresată agenților diplomatici al Franciei în străinătate, D. de Frey d­uet vorbind despre cestiunea Balca­nilor,­­zice că soluţiunea constă în mij­locul de a da oare­cari satisfacţiuni po­pulaţiunilor peninsulei, cu garanţiile necesare Turciei pentru siguranţa sea. ATENA, 12 Decembrie. — Grecia declară că va reclama energic o cod­im­pensaţiune, dacă se va resolva favo­rabd cestiunea unirii Bulgariei cu Rumelia, VIENA, 12 Decembrie. —Se anunţa din Constantinople Conrespondenţiî politice că Grecia a declarat într’un mod confidenţial că înarmările sele sunt provocate mai puţin prin eve­nimentele din Rumelia, de­cât prin necesitatea de a se afla gata pentru ori­ce eventualitate în cas de compli­­caţiuni. VIENA, 12 Decembrie. — După Noua Presă liberă­ comisiunea de de­limitare care se va trimite pe câmpul de lupta va fi compusă de araştiţii militari de pe lânga ambasadele Ger­maniei, Rusiei şi a Italiei la Viena şi de un ofiţer superior austriac. BERLIN, 12 Decembrie. — Comi­siunea budgetară a Reichstagului a adoptat proiectul relativ la creditul de 7 milioane de mărci destinate a complecta materialul de resbel. BERLIN, 12 Decembrie. — Amba­sadorul Turciei Tefic-bey a fost pri­mit în audiență solemna de cătră Im­perator şi imperatrice. A se veaca ultime seri telegrafce pag. 10, 61 A LA I­­, 2 Decembrie 1885. De la Adunarea deputaţilor , ces­­tiunea Galaţilor. In şedinţa de Sâmbătă 30 Nouem­­brie s a discutat paragraful din răs­punsul la mesagiu privitor la îmbună­­tăţirile ce se promit porturilor Galaţi şi Brăila. Cu acesta o pasiune D. N. Ca­targ­, deputat al colegiului I din jude­­ţul nostru, a presentat un amendament subscris de D-nii deputaţi G. M­­ihai­­­es­­cu, Cl Malax-«, P. Boţan, T. Nica, Gr. Cozadini şi Ciocaziu, prin care se prop­inea din nou de­­a se reînfiinţa regim­ii porturilor france la Galaţi şi Brăila până la înfiinţarea docurilor. D. N. Galargi, presentând amenda­mentul, a reîmprospătat causa pentru ce deputaţii gălăţenî demisionaseră în sesiiunea trecută, a spus însărcinarea primiită de la alegătorii gălăţenî de a se reîntoarce deputaţii în sinul Par­lamentului şi a se folosi de prima peasiune spre a susţinea din nou ne­voile acestui port. D. N. Catargi ter­minând, a­­zis câ atunci deputaţii Ga­laţilor au fost acusaţi că făcură o re­­clamă electorală, acum vise când M. S. Ragele, cu ocasiunea visitei ce a făcut Galaţului, şi unde a vot­ut cu propriii sei ochi doliul şi suferinţa in care se află acest mare port, Parla­mentul va bine­voi a primi amenda­mentul ca un început de alinare a nevoilor ce indura. După D. N. Catargi luă cuvîntul D. G. Mihailescu spre a desvolta şi susţinea amendamentul. D. G. Mihailescu începu a discuta mai în­tăi sensul promisiunilor de îm­bunătăţiri ce se anunţă porturilor Galaţi şi Brăila. Arătă că aceste pro­misiuni nu pot se vizeze de cât la docuri ; discută apoi cestiunea docu­rilor, arătă locul nenorocit ce s’a ales pentru ele tocmai la extremitatea ora­şului, în Bădulan, şi demonstra că Jocurile nu se vor putea face nici în 9 ani, nici cu 31/2 milioane; ca ele, dacă se vor construi ast­fel, vor fi mai mult o ruină de­cât o îmbunătă­ţire pentru oraş. D. Mihailescu făcu apoi o expunere de toate promisiunile ce s’au dat Galaţilor şi cum nici una nu s’a realizat, şi aci aminti rând pe rând : 1). promisiunea cu rectificarea curbei de la Bărboşi ; 2) egalisarea tarifelor de transport între Galaţi şi Brăila ; 3) facerea magaşiilor de la gară pentru cereale ; 4) tunelul şi punerea Galaţilor pe linia principală a căii ferate şi în fine 5) biuroul de analisă chimică. Toate aceste s’aîl promis fără ca nici una să se realiseze. Analisând apoi trebuinţile ce le simte acest oraş spre a putea să’şi reia viaţa sea, ceru: 1) reînfiinţarea porto-francului până la docuri ; 2) fa­cerea unui drum de fer care să lege direct Galaţii prin lungul judeţului cu Faierul şi prin urmare cu Moldova de sus ; 3) întrebuinţarea fondului de 12 % care e de un milion 400 mii lei, la îmbunătăţirea portului ; 4. ega­lizarea tarifelor de transport către Ga­laţi şi Brăila; 5) un drum de hala­­giu pe ţermul Prutului şi e­­radicarea gimnasiului actual la gradul de liceu. Venind la rolul ce juca porturile în desvoltarea comercială a unei ţeri, D. Mihailescu făcu balanţa comercială a ţerei de la 1856 când se declară neu­tralitatea Dunării pănă la 1875 când se încheie convenţiuna comercială şi se proclamă în princip desfiinţarea porturilor france prin legea vamală de la 1874. D-sea demonstră că în clic!» «VOCII COVUHLGIULUI» .——-----------------------------------------------" 15 «BANII DRACULUI Traduc­ţi­une de ST. P. K­L’RGHELEA, PARTEA I. Ursulak de Maurienne (Urmare). Bernard, revenit din prima sea e­moțiune, pnvia pe fratele stU cu p­rivire profundă. — Ce am sa’ţi spun ? răspunse el apâ un moment de tăcere. Nimic, e oare­ ce respingi mărturiile de în­­tre ce’ți aduceam. Nu, n’am a’ţi spu- B nimic. Tu trebue sâ’mi vorbesci, de oare­ce ttftjci ca primele cuvinte ce sihim- Jmn să fie o discuţiune de afaceri, orbesce dar, Pascal,­­&U te ascult. — Fie,­­Jiâe aventurarul dând din umere. Ast-.ei cel puţin vom sfârşi mai iute. Daca eşci aci, e că te a chiemat Daligand. Dar Daligand a trebuit să te pună în curentul silunţiunui noue ce ne este făcuta. Unchiul Timoleon înainte de a muri a revenit asupra disposiţiunilor ce luase aci acum trei ani. El a fă­cut un nou testament, care se nu­­meşce legatarul stil univusal, tara a greva succesiunea sea cu vr’o sarcina în profilul cui­va. lată ce am aţi spune. Afara de a­ceste am dat hârtiile ce atestă exis­tenţa şi validitatea noului testament amicului ten, care a trebuit să ţi le facă cunoscut. — Da, zise Bernard, am vet­at şi am cetit tot- Daligand mi-a comuni­cat ultimele instrucţiuni a unchiului Timoleon... — Ei bine, ce ceri tu atunci mai mult ? — întreb numai,­­zise simplu Bernard, cari sunt intențiunile tele, Pascal ? — A me ținea de termenii testa­mentului. Daligand nu ți-a spus și acesta ? — Da, inse n’am voit să cred. — Răț ai făcut. Hotârirea mea e luată... și nici dracul n’ar schimba-o. Nu te cred, răspunse încet Bernard. — Nu mă crttji? — După cum n’am cretjut pe Da­­n­gand. Vetji tu, cred că aceasta e o încercare din parte’ți... o glumă. Ascultă, Fiscal. Se poate ca, trăind lângă tine, murind în brațele rele, unchiul Timoleon să fi capătat o a­­micițiă particulară pentru companio­nul șeii de drum şi de pericole. Se poate să fi voit n’ţi face o parte mai frumoasâ de cât noue. Se poate în fine că spre a simplifica lucrurile, câci a trebuit să’şi dea seama de greutăţile ce am ar fi avut eu şi fiica mea de a aduna de atât de depart­e ceea ce ne destina, se poate, îţi spun, să te fi numit singurul seu moştenitor. Dar sunt sigur că ţie ţi-a dat o misiune de îndeplinit... Sunt sigur că a cerut de la tine promisiunea să ne dai o parte din imensa mea avere. D­eseul meu, nu aceea pe care ne o promisese întâi... nu... nu ju­mătate din milioanele sale... pentru căuşele ce ţi-am spus... și cari sunt drepte... dar o parte numai... Să ve­dem, răspunde... care e partea ce ne a făcut ? E a treia parte ? E a patra macar ? — Nimic, răspunse cu brutalitate Pascal, aici e ua gologan.

Next