Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)
1885-12-03 / nr. 2913
ANUL XIII. — Nr. 2.913. abona me n t pentru România Prjrfi an ... 20 iei 1 6 luni . . . ior pag. IV premiul ierii abonajilor pentru străinătate e un an ... 34 lei 6 luni ... 17 * Abonamentel se ic in Galaţi la Administrațiunea Aparuiî, în districte la birurile postale. 10 BANI EXEMPLARUL. MARTI, 3 DECEMBRIE 188S;i 1_______________________ ANUNCTE linia petit Pagina IV : 40 bani . III: 80 INSERTIUNI 81 RECLAME via III : 80 bani Cronică : 2 lei ^epeţirile si fac cu at însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. Redacțiunea: 22 str. Mare. | ‘APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. | Administrațiunea : 22, str. Mare. X eleg'XĂrcL© Seviciul partie, al «Vocii Covurluiului« AGENTIA HAVAS. LONDRA., 11 Decembrie.— Refulatele definitive ale alegerilor pentru Parlament, afară de două colegii al ăror vot nu e încă cunoscut, dinl lirele urmatoare : 332 liberali, 250 onservatori, 80 lfl&ndeBl. VIENA, 11 Decembrie.— O depeșa dresată din Roma (^tarului lagblitt nuntâ că papa e reu bolnav. ^JiONDRA, 12 Decembrie. — limesce câ cestiunea Rumeliel poate fi ocolita ca regulata, pentru că cele rel imperii renunță să restabilesca tutui guo ante. Turcia va trimite un emifar să asculte dorinţele Rumelicilor şi le va da satisfacţiune. Dupa ceea puterile vor consacra modifiarea adusa în tratatul de la Berlin, NS, 12 Decembrie. — Guvernul erb desminte afirmaţiunea guvernului prinţiar că nişce avanposturi bulgare ar fi fost atacate de nişce trupe erbe. El constata din potrivă că ulte detaşamente bulgare au pătruns alese, în împrejurimile Pirotului, iujuşce sate de, unde ie au gonit locuitei. Nişce voluntari bulgari au fost espinşi asemene din Viassina, unde i se puneaui pe jat. Dar în nici-o arte Serbii n’au tras asupra solda dor regulați bulgari. BELGRAD, 12 Decembrie. — D. Urasanine a adresat marilor pulen nouă notă pentru a le propune sa umeasca o comisiune militară interaționala sa reguleze cestiunea luiioasa, ca sa pună capet unei situații, care, daca sar prelungi, ar auce reluarea ostilităților. Nota insistă ca puterile să adere la propunerea ce le este adresată. PARIS, 12 Decembrie.—Intr’o circulara adresată agenților diplomatici al Franciei în străinătate, D. de Frey duet vorbind despre cestiunea Balcanilor,zice că soluţiunea constă în mijlocul de a da oarecari satisfacţiuni populaţiunilor peninsulei, cu garanţiile necesare Turciei pentru siguranţa sea. ATENA, 12 Decembrie. — Grecia declară că va reclama energic o codimpensaţiune, dacă se va resolva favorabd cestiunea unirii Bulgariei cu Rumelia, VIENA, 12 Decembrie. —Se anunţa din Constantinople Conrespondenţiî politice că Grecia a declarat într’un mod confidenţial că înarmările sele sunt provocate mai puţin prin evenimentele din Rumelia, decât prin necesitatea de a se afla gata pentru orice eventualitate în cas de complicaţiuni. VIENA, 12 Decembrie. — După Noua Presă liberă comisiunea de delimitare care se va trimite pe câmpul de lupta va fi compusă de araştiţii militari de pe lânga ambasadele Germaniei, Rusiei şi a Italiei la Viena şi de un ofiţer superior austriac. BERLIN, 12 Decembrie. — Comisiunea budgetară a Reichstagului a adoptat proiectul relativ la creditul de 7 milioane de mărci destinate a complecta materialul de resbel. BERLIN, 12 Decembrie. — Ambasadorul Turciei Tefic-bey a fost primit în audiență solemna de cătră Imperator şi imperatrice. A se veaca ultime seri telegrafce pag. 10, 61 A LA I, 2 Decembrie 1885. De la Adunarea deputaţilor , cestiunea Galaţilor. In şedinţa de Sâmbătă 30 Nouembrie s a discutat paragraful din răspunsul la mesagiu privitor la îmbunătăţirile ce se promit porturilor Galaţi şi Brăila. Cu acesta o pasiune D. N. Catarg, deputat al colegiului I din judeţul nostru, a presentat un amendament subscris de D-nii deputaţi G. Mihaiescu, Cl Malax-«, P. Boţan, T. Nica, Gr. Cozadini şi Ciocaziu, prin care se propinea din nou dea se reînfiinţa regimii porturilor france la Galaţi şi Brăila până la înfiinţarea docurilor. D. N. Galargi, presentând amendamentul, a reîmprospătat causa pentru ce deputaţii gălăţenî demisionaseră în sesiiunea trecută, a spus însărcinarea primiită de la alegătorii gălăţenî de a se reîntoarce deputaţii în sinul Parlamentului şi a se folosi de prima peasiune spre a susţinea din nou nevoile acestui port. D. N. Catargi terminând, azis câ atunci deputaţii Galaţilor au fost acusaţi că făcură o reclamă electorală, acum vise când M. S. Ragele, cu ocasiunea visitei ce a făcut Galaţului, şi unde a votut cu propriii sei ochi doliul şi suferinţa in care se află acest mare port, Parlamentul va binevoi a primi amendamentul ca un început de alinare a nevoilor ce indura. După D. N. Catargi luă cuvîntul D. G. Mihailescu spre a desvolta şi susţinea amendamentul. D. G. Mihailescu începu a discuta mai întăi sensul promisiunilor de îmbunătăţiri ce se anunţă porturilor Galaţi şi Brăila. Arătă că aceste promisiuni nu pot se vizeze de cât la docuri ; discută apoi cestiunea docurilor, arătă locul nenorocit ce s’a ales pentru ele tocmai la extremitatea oraşului, în Bădulan, şi demonstra că Jocurile nu se vor putea face nici în 9 ani, nici cu 31/2 milioane; ca ele, dacă se vor construi astfel, vor fi mai mult o ruină decât o îmbunătăţire pentru oraş. D. Mihailescu făcu apoi o expunere de toate promisiunile ce s’au dat Galaţilor şi cum nici una nu s’a realizat, şi aci aminti rând pe rând : 1). promisiunea cu rectificarea curbei de la Bărboşi ; 2) egalisarea tarifelor de transport între Galaţi şi Brăila ; 3) facerea magaşiilor de la gară pentru cereale ; 4) tunelul şi punerea Galaţilor pe linia principală a căii ferate şi în fine 5) biuroul de analisă chimică. Toate aceste s’aîl promis fără ca nici una să se realiseze. Analisând apoi trebuinţile ce le simte acest oraş spre a putea să’şi reia viaţa sea, ceru: 1) reînfiinţarea porto-francului până la docuri ; 2) facerea unui drum de fer care să lege direct Galaţii prin lungul judeţului cu Faierul şi prin urmare cu Moldova de sus ; 3) întrebuinţarea fondului de 12 % care e de un milion 400 mii lei, la îmbunătăţirea portului ; 4. egalizarea tarifelor de transport către Galaţi şi Brăila; 5) un drum de halagiu pe ţermul Prutului şi eradicarea gimnasiului actual la gradul de liceu. Venind la rolul ce juca porturile în desvoltarea comercială a unei ţeri, D. Mihailescu făcu balanţa comercială a ţerei de la 1856 când se declară neutralitatea Dunării pănă la 1875 când se încheie convenţiuna comercială şi se proclamă în princip desfiinţarea porturilor france prin legea vamală de la 1874. D-sea demonstră că în clic!» «VOCII COVUHLGIULUI» .——-----------------------------------------------" 15 «BANII DRACULUI Traducţiune de ST. P. KL’RGHELEA, PARTEA I. Ursulak de Maurienne (Urmare). Bernard, revenit din prima sea emoțiune, pnvia pe fratele stU cu privire profundă. — Ce am sa’ţi spun ? răspunse el apâ un moment de tăcere. Nimic, e oare ce respingi mărturiile de între ce’ți aduceam. Nu, n’am a’ţi spu- B nimic. Tu trebue sâ’mi vorbesci, de oarece ttftjci ca primele cuvinte ce sihim- Jmn să fie o discuţiune de afaceri, orbesce dar, Pascal,&U te ascult. — Fie,Jiâe aventurarul dând din umere. Ast-.ei cel puţin vom sfârşi mai iute. Daca eşci aci, e că te a chiemat Daligand. Dar Daligand a trebuit să te pună în curentul silunţiunui noue ce ne este făcuta. Unchiul Timoleon înainte de a muri a revenit asupra disposiţiunilor ce luase aci acum trei ani. El a făcut un nou testament, care se numeşce legatarul stil univusal, tara a greva succesiunea sea cu vr’o sarcina în profilul cuiva. lată ce am aţi spune. Afara de aceste am dat hârtiile ce atestă existenţa şi validitatea noului testament amicului ten, care a trebuit să ţi le facă cunoscut. — Da, zise Bernard, am vetat şi am cetit tot- Daligand mi-a comunicat ultimele instrucţiuni a unchiului Timoleon... — Ei bine, ce ceri tu atunci mai mult ? — întreb numai,zise simplu Bernard, cari sunt intențiunile tele, Pascal ? — A me ținea de termenii testamentului. Daligand nu ți-a spus și acesta ? — Da, inse n’am voit să cred. — Răț ai făcut. Hotârirea mea e luată... și nici dracul n’ar schimba-o. Nu te cred, răspunse încet Bernard. — Nu mă crttji? — După cum n’am cretjut pe Dangand. Vetji tu, cred că aceasta e o încercare din parte’ți... o glumă. Ascultă, Fiscal. Se poate ca, trăind lângă tine, murind în brațele rele, unchiul Timoleon să fi capătat o amicițiă particulară pentru companionul șeii de drum şi de pericole. Se poate să fi voit n’ţi face o parte mai frumoasâ de cât noue. Se poate în fine că spre a simplifica lucrurile, câci a trebuit să’şi dea seama de greutăţile ce am ar fi avut eu şi fiica mea de a aduna de atât de departe ceea ce ne destina, se poate, îţi spun, să te fi numit singurul seu moştenitor. Dar sunt sigur că ţie ţi-a dat o misiune de îndeplinit... Sunt sigur că a cerut de la tine promisiunea să ne dai o parte din imensa mea avere. Deseul meu, nu aceea pe care ne o promisese întâi... nu... nu jumătate din milioanele sale... pentru căuşele ce ţi-am spus... și cari sunt drepte... dar o parte numai... Să vedem, răspunde... care e partea ce ne a făcut ? E a treia parte ? E a patra macar ? — Nimic, răspunse cu brutalitate Pascal, aici e ua gologan.