Vocea Covurluiului, august 1886 (Anul 14, nr. 3110-3136)

1886-08-02 / nr. 3111

ANUL XIV. Nr. 1­8.111. ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni ... io ‘ Vezî pag. IV premiul oferit abonaților , pentru străinătate • Pe un an ... 34 Iei , 6 luni ... 17 * Abonamente­ se fac in Galati la Ad­ministra punea­ni‘arul­ui, in districte la biu­­uuriie postate. SAMBATA, 2 AUGUST, 1886. A N U N C I E linia petit Pagina IV : 40 baoT , HI: 80 , I N S ErV­ U N I ti RECLAME Pagina III : 80 bai-î La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori neb­ancare se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. Redacțiunea : 22 str. Mare. || APARE IN TOATE piLfeLE DE LUCRU. ||j Administrațiunea : 22, str. Mare. Telegrama Serviciul part. al .Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. CONST­ANTINOPOLE, 10 August Cale indirectă. — D. de Nik­dor, am­bisadorul Ruai» 1, a remis ieri Porţii o notă verbală în care guvernul din St.­Petersburg semnaleazâ starea de tulburare în care se găsesce acum­­A­rmenia. Aceasta situațiune se manifestază mai cu samă prin incursiunile ban­delor Kurdiste la granița turco ru­­seasca. Presența acestor bande, ce au un efectiv care se urcă câte o dată la cifra de o mie de oameni a pus pe guvernatorul din Tiflis în necesitatea de a trimite trupe spre a protegja si­guranţa frontierei. Nota învită pe Porta să ia măsuri pentru a veni în ajutorul unei ast­fel­­de stări de lucruri cu totul periculose. Acest demers al ambasadorului rusesc în privinţa tulburărilor ce au izbuc­nit în Armenia, confirmă depeşa ce v’am trimes la 24 ale lunii trecute. Nu s a luat nici o hotărire până acum în privnţ­a autorului atentatu­lui contra marelui Vizir. Se crede în general că afacerea va fi înăbuşită Hussein şi cu familia mea va fi de­părtat din Constantinopole. Se asigură că ministrul de resbel pregătisce o comandă de şase sute de m­­ii de puşci. A se vedea ultiase seri telegrafice pag III. CALAJI, 1 August 1886. In momentul de faţă comisiunea delegaţilor Porţel şi a delegaţilor prin­cipelui Bulgariei pentru revisuirea 10 BANI EXEMPLARUL. bucătăre,’i s’au aprins hunele depe ea, pe cari vecinii le au putut stinge distal de tânjiți, de ore­ce biata bă­­trînă îndată a încept di­­­ver­i. statutului organic din 1879 al Ru­melief, se află întrunită la Sofia, unde ea trebue să fie început şi desbaterile Lucrarea acestei comisiuni trebuia, după cum prevede convenţiunea ra­tificată la 5 Aprilie, să fie astăfi’ deja terminată. Dar ce are a face o întârejiare de câte­va luni, mai ales când aceasta în­­târejiare a folosit uneia din părţile interesate. Ia adevăr, principele Alixindru trebue să fie vesel că în timp de a­proape un an unirea Rumeliei cu prin­cipalul set­ a prins destulă consta­tenţă pentru a nu o putea strica lesne Şi probabil că delegaţii principelui cată să aibă misiunea de a pretinde lucrarea comisiunei de revisuire să fie mai mult o consacrarea a fiptu­­­il împlinit de complectă unire între cele două provincii. Dar Poarta are Îngădu­­ea o revi­zuire a statutului în acest sens ? Găsi­­va, că în interesul ei să renunțe la drepturile ei de suveranitate asupra Rumeliei ? Dacă admitem că sultanul, sub pre­siunea Europei, ar fi dispus să facă princepelul Alexandru, toate concesiu­nile, atunci trebue să ne punem şi întrebarea : ce atitudine va lua faţă cu noua Mare­ Bulgerie imperiul ru­sesc ? Negreşit că Rusia nu va putea su­feri ca o altă influenţă, de­cât a­vea, să domnesCâ în tînărul Stat slav, a cărei naştere el se ditoreşce numai ei. Iată, aşa­dar, că de la atitudinea delegaţilor principelui Alexandru în sinul comisiunei depinde o ocupa­ţiune ruseasca a principatului şi un res­­boiu în orientul Europei, ale cărui consecinţe nime nu le poate prevedea. Cronica locală — Ieri la ora 2 a. m. a pornit vapo­rul Friederic austriac pentru Tulcea, Ismail cu pasageri și diverse. La ora 8 a. m. a sosit vaporul Carl Ludwig austriac de pasageri, din susul Dunărei. La ora 9 a. m. a pornit vaporul Zegetof pentru susul Dunărei cu pa­sageri. La ora 11 a. m. a pornit vaporul Taygete, francez, al companiei Frei­sinet, pentru Constantinopole, fiind încărcat cu cereale, standuri şi 102 vite cornute pentru Italia. La ora 3 p. m­. a sosit vaporul fran­ces Delta de pasageri din Constan­tinopole cu diverse. Au 80sit vaporul angles Cleenmore din Londra cu manufacture şi diverse alte mărfuri. Au sosit un vapor angles înarcat cu şine şi altă ferăriă pentru căile ferate române. Au sosit 5 şlepuri, încărcate cu cereale. — Astă seara, în grădina Univer­sala D. profesor I. Boudic şi familia mea vor da o representaţiune de ma­gie şi spiritism. începutul la 8 ore şi jumătate. Intrarea 1 leu. Copiii plătesc pe jumătate. — Ieri, pe la orele 91/2 .­ Pe strada Beldiman a căz­ut jos, turmen­tat de băuturi spirtoase, individul Giant Albert, supus anglos, şi pe când era transportat cu trăsura la spital, a în­cetat din vieţă pe drum. — Femeea Safta Ioniţă Lăcătuşu în etate de 92 ani care locuea pe strada Cojocarilor aflându-se ieri la 0.1031 — Cetim în 11 Indépendance rou­­maine . După reîntorcerea D-lui I. D. Bră­­tianu în Bucuresci, generalul Angh»’- I son, ministrul de resbel, va pleca în rongedu­l de o lună și lăsa in­­terim­ul președintelui consiliului. — D. Condurioti, însărcinatul ile afaceri şi Greciei, fiind numit de gu­vernul s­ă­u într’un alt post, D. Ivr­­gusios este însărcinat ca să’i ţină lo­cul şi să gerize aficerile leg­­îunii rigile în aceeaşi calitate. — D. Viziti, deputat şi raportor al proiectului de lege asupra învăţă­­minti­i îl public, a conferit cu 1­. Sturz­i, ministrul instrui­ţiiinii publice. D sea va pleca imediat U laţi cu o voluminosa colecţiune de documente, ca să termine raportul ce s’a a o ga­geat să’l presinte D-lui Sturzi în pri­mele­­Jile ale lui Septembrie. — Durele din Constantinopole ves­tesc sosirea la întrarea în Bosfor a canonierei române Mircea. — Inaugurarea catedralei de­­ Curtea de Argeş s’a fixd definitiv pentru z­iua de 15 Septembrie. — De la 20 August va întră în vigoare un tarif direct între staţiunile drumului de fer din Transilvania cu staţiunile de pe Dunăre ale compa­niei austriace de navigațiune. FolioU VOCII * COVURLUIULUI, 31 COMTES A NEGRA PARTEA I. Montadert și Vîlgudrin XVIII. ( II) 0 voce, pe care părea a o recu­­­jise tărișor : —­ Ce este ? Ce fai f aci ? Eșci ră­nit ? — Da răspunse o altă voce cu to­tul aproape de portiță, o voce slabă, gemătoare o voce răgușită de bețiv cinic.. .)*r, sunt rănit. A ! m’am nemerit ! — Unde ești rănit ? continuă prima voce. — La braț. Omul se pleca asupra rănitului. Filip recunoscuse vocea noului so­sit, care nu era altul de­cât Vilgu­­érin, ascuns prin prejur, conform cu ordinele lui Mont­dert. El deschise portița. Un felinar, singurul ce era în strimta stradelă St.­Vincent,­ lumina scena. Jos, de alungul zidului, un băiat de 17-18 ani, îmbrăcat cu o brusă, cu Iminel în picioare, era întins de a lungul și scotea gemete plângătore. Lângă el omul pe care Montadert îl expediase după aaciră lui Filip stătea îngenunchiat. La sgomotul ce făcu portița des­­chitjeadu-se Vilgrérin rădică capul Recunoscu pe Filip. — A! D-le ILrbel, (J.’se el, sosegei îs timp; dacă eșci cât de puțin me­die, iată trabă pentru D-tea. — Cine e acest om ? întrebă Filip desemnând pe rănit. — Nu ’1 cunosc mai mult ca D-tea. Eram prin prejur, mă preumblăm aș­teptând pe D. Montadert și păzindu’ți casa, după ordinul meu, când am au­dit o lovitură de foc. Am creitat că te atacau pe D tea, am alergat și am găsit pe acesta întins aci. — Cine l’a rănit? — Nu sei­­i. Băiatul nu se mai mișca, dar sco­tea gemete neîntrerupte. Filip se plecă spre el. — Suferi mult, băiate ? — Da, D-le. — Cine te a lovit? — Nu scu­i. — Cum nu știi ? — Nu, D le. — Ce făceai în acesta fitr d­e la acesta arfi ? Rănitul răspunsă pri’ntr’un gemet mal sgomotos și mal dureros de cât cele-l’alte. Filip era foarte încurcat. Ii repugna de a introduce pe a­­cel necunoscut cu înfățișare suspectă în locuința sea. De altă parte nu p­u­tea lăsa pe nenorocit fără îngrijire. — Dacă ar sosi cel puțin Monta­dert, se gândi el, mai scoate din în­curcătură. Dar Montadert nu sosia. El se decise. — Aide, zise el lui VMgnerie, nu putem abandona pe acest băiat în a­­ceastft stare. Icni vei ajuta VI duce. Ii reveni gândirea că Valentina aș­tepta pe jumătate mdrtă de frică. — Un moment,, (Lse el, mă duc să caut lumină. Se urcă iute la primul etag'n. — Asigură-te, scumpa me«, d'so

Next