Vocea Covurluiului, august 1886 (Anul 14, nr. 3110-3136)
1886-08-02 / nr. 3111
ANUL XIV. Nr. 18.111. ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni ... io ‘ Vezî pag. IV premiul oferit abonaților , pentru străinătate • Pe un an ... 34 Iei , 6 luni ... 17 * Abonamente se fac in Galati la Administra puneani‘arului, in districte la biuuuriie postate. SAMBATA, 2 AUGUST, 1886. A N U N C I E linia petit Pagina IV : 40 baoT , HI: 80 , I N S ErV U N I ti RECLAME Pagina III : 80 bai-î La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancare se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. Redacțiunea : 22 str. Mare. || APARE IN TOATE piLfeLE DE LUCRU. ||j Administrațiunea : 22, str. Mare. Telegrama Serviciul part. al .Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. CONSTANTINOPOLE, 10 August Cale indirectă. — D. de Nikdor, ambisadorul Ruai» 1, a remis ieri Porţii o notă verbală în care guvernul din St.Petersburg semnaleazâ starea de tulburare în care se găsesce acumArmenia. Aceasta situațiune se manifestază mai cu samă prin incursiunile bandelor Kurdiste la granița turco ruseasca. Presența acestor bande, ce au un efectiv care se urcă câte o dată la cifra de o mie de oameni a pus pe guvernatorul din Tiflis în necesitatea de a trimite trupe spre a protegja siguranţa frontierei. Nota învită pe Porta să ia măsuri pentru a veni în ajutorul unei astfelde stări de lucruri cu totul periculose. Acest demers al ambasadorului rusesc în privinţa tulburărilor ce au izbucnit în Armenia, confirmă depeşa ce v’am trimes la 24 ale lunii trecute. Nu s a luat nici o hotărire până acum în privnţa autorului atentatului contra marelui Vizir. Se crede în general că afacerea va fi înăbuşită Hussein şi cu familia mea va fi depărtat din Constantinopole. Se asigură că ministrul de resbel pregătisce o comandă de şase sute de mii de puşci. A se vedea ultiase seri telegrafice pag III. CALAJI, 1 August 1886. In momentul de faţă comisiunea delegaţilor Porţel şi a delegaţilor principelui Bulgariei pentru revisuirea 10 BANI EXEMPLARUL. bucătăre,’i s’au aprins hunele depe ea, pe cari vecinii le au putut stinge distal de tânjiți, de orece biata bătrînă îndată a încept diveri. statutului organic din 1879 al Rumelief, se află întrunită la Sofia, unde ea trebue să fie început şi desbaterile Lucrarea acestei comisiuni trebuia, după cum prevede convenţiunea ratificată la 5 Aprilie, să fie astăfi’ deja terminată. Dar ce are a face o întârejiare de câteva luni, mai ales când aceasta întârejiare a folosit uneia din părţile interesate. Ia adevăr, principele Alixindru trebue să fie vesel că în timp de aproape un an unirea Rumeliei cu principalul set a prins destulă constatenţă pentru a nu o putea strica lesne Şi probabil că delegaţii principelui cată să aibă misiunea de a pretinde lucrarea comisiunei de revisuire să fie mai mult o consacrarea a fiptuil împlinit de complectă unire între cele două provincii. Dar Poarta are Îngăduea o revizuire a statutului în acest sens ? Găsiva, că în interesul ei să renunțe la drepturile ei de suveranitate asupra Rumeliei ? Dacă admitem că sultanul, sub presiunea Europei, ar fi dispus să facă princepelul Alexandru, toate concesiunile, atunci trebue să ne punem şi întrebarea : ce atitudine va lua faţă cu noua Mare Bulgerie imperiul rusesc ? Negreşit că Rusia nu va putea suferi ca o altă influenţă, decât avea, să domnesCâ în tînărul Stat slav, a cărei naştere el se ditoreşce numai ei. Iată, aşadar, că de la atitudinea delegaţilor principelui Alexandru în sinul comisiunei depinde o ocupaţiune ruseasca a principatului şi un resboiu în orientul Europei, ale cărui consecinţe nime nu le poate prevedea. Cronica locală — Ieri la ora 2 a. m. a pornit vaporul Friederic austriac pentru Tulcea, Ismail cu pasageri și diverse. La ora 8 a. m. a sosit vaporul Carl Ludwig austriac de pasageri, din susul Dunărei. La ora 9 a. m. a pornit vaporul Zegetof pentru susul Dunărei cu pasageri. La ora 11 a. m. a pornit vaporul Taygete, francez, al companiei Freisinet, pentru Constantinopole, fiind încărcat cu cereale, standuri şi 102 vite cornute pentru Italia. La ora 3 p. m. a sosit vaporul frances Delta de pasageri din Constantinopole cu diverse. Au 80sit vaporul angles Cleenmore din Londra cu manufacture şi diverse alte mărfuri. Au sosit un vapor angles înarcat cu şine şi altă ferăriă pentru căile ferate române. Au sosit 5 şlepuri, încărcate cu cereale. — Astă seara, în grădina Universala D. profesor I. Boudic şi familia mea vor da o representaţiune de magie şi spiritism. începutul la 8 ore şi jumătate. Intrarea 1 leu. Copiii plătesc pe jumătate. — Ieri, pe la orele 91/2 . Pe strada Beldiman a căzut jos, turmentat de băuturi spirtoase, individul Giant Albert, supus anglos, şi pe când era transportat cu trăsura la spital, a încetat din vieţă pe drum. — Femeea Safta Ioniţă Lăcătuşu în etate de 92 ani care locuea pe strada Cojocarilor aflându-se ieri la 0.1031 — Cetim în 11 Indépendance roumaine . După reîntorcerea D-lui I. D. Brătianu în Bucuresci, generalul Angh»’- I son, ministrul de resbel, va pleca în rongedul de o lună și lăsa interimul președintelui consiliului. — D. Condurioti, însărcinatul ile afaceri şi Greciei, fiind numit de guvernul său într’un alt post, D. Ivrgusios este însărcinat ca să’i ţină locul şi să gerize aficerile legîunii rigile în aceeaşi calitate. — D. Viziti, deputat şi raportor al proiectului de lege asupra învăţămintii îl public, a conferit cu 1. Sturzi, ministrul instruiţiiinii publice. D sea va pleca imediat U laţi cu o voluminosa colecţiune de documente, ca să termine raportul ce s’a a o gageat să’l presinte D-lui Sturzi în primeleJile ale lui Septembrie. — Durele din Constantinopole vestesc sosirea la întrarea în Bosfor a canonierei române Mircea. — Inaugurarea catedralei de Curtea de Argeş s’a fixd definitiv pentru ziua de 15 Septembrie. — De la 20 August va întră în vigoare un tarif direct între staţiunile drumului de fer din Transilvania cu staţiunile de pe Dunăre ale companiei austriace de navigațiune. FolioU VOCII * COVURLUIULUI, 31 COMTES A NEGRA PARTEA I. Montadert și Vîlgudrin XVIII. ( II) 0 voce, pe care părea a o recujise tărișor : — Ce este ? Ce fai f aci ? Eșci rănit ? — Da răspunse o altă voce cu totul aproape de portiță, o voce slabă, gemătoare o voce răgușită de bețiv cinic.. .)*r, sunt rănit. A ! m’am nemerit ! — Unde ești rănit ? continuă prima voce. — La braț. Omul se pleca asupra rănitului. Filip recunoscuse vocea noului sosit, care nu era altul decât Vilguérin, ascuns prin prejur, conform cu ordinele lui Montdert. El deschise portița. Un felinar, singurul ce era în strimta stradelă St.Vincent, lumina scena. Jos, de alungul zidului, un băiat de 17-18 ani, îmbrăcat cu o brusă, cu Iminel în picioare, era întins de a lungul și scotea gemete plângătore. Lângă el omul pe care Montadert îl expediase după aaciră lui Filip stătea îngenunchiat. La sgomotul ce făcu portița deschitjeadu-se Vilgrérin rădică capul Recunoscu pe Filip. — A! D-le ILrbel, (J.’se el, sosegei îs timp; dacă eșci cât de puțin medie, iată trabă pentru D-tea. — Cine e acest om ? întrebă Filip desemnând pe rănit. — Nu ’1 cunosc mai mult ca D-tea. Eram prin prejur, mă preumblăm așteptând pe D. Montadert și păzindu’ți casa, după ordinul meu, când am audit o lovitură de foc. Am creitat că te atacau pe D tea, am alergat și am găsit pe acesta întins aci. — Cine l’a rănit? — Nu seii. Băiatul nu se mai mișca, dar scotea gemete neîntrerupte. Filip se plecă spre el. — Suferi mult, băiate ? — Da, D-le. — Cine te a lovit? — Nu scui. — Cum nu știi ? — Nu, D le. — Ce făceai în acesta fitr de la acesta arfi ? Rănitul răspunsă pri’ntr’un gemet mal sgomotos și mal dureros de cât cele-l’alte. Filip era foarte încurcat. Ii repugna de a introduce pe acel necunoscut cu înfățișare suspectă în locuința sea. De altă parte nu putea lăsa pe nenorocit fără îngrijire. — Dacă ar sosi cel puțin Montadert, se gândi el, mai scoate din încurcătură. Dar Montadert nu sosia. El se decise. — Aide, zise el lui VMgnerie, nu putem abandona pe acest băiat în aceastft stare. Icni vei ajuta VI duce. Ii reveni gândirea că Valentina aștepta pe jumătate mdrtă de frică. — Un moment,, (Lse el, mă duc să caut lumină. Se urcă iute la primul etag'n. — Asigură-te, scumpa me«, d'so